516 matches
-
asigură adăpost pentru multe păsări cântătoare și răpitoare: pițigoiul de brădet ("Periparus ater"), pițigoiul de creastă ("Lophophanes cristatus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), buha ("Bubo bubo"), scorțarul ("Sitta europaea"), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopos major"), pănțărușul ("Troglodytes troglodytes") sau pițigoiul albastru ("Cyanistes caeruleus"), de pe fiind obsevate printre păsările care cuibăresc în pădure și păsări răpitoare diurne. Cel mai frecvent zărit este șorecarul comun ("Buteo buteo"), dar se mai pot vedea și uliul păsărar ("Accipiter nisus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), uliul
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
Martes foina"), râs ("Lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisică sălbatică ("Felis sylvestris"); Păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), presura de munte ("Emberiza cia"), pietrar ("Oenanthes oenanthes"), pietrarul cu creastă albă ("Oenanthe leucopyga"), pițigoi mare ("Parus major"), aușel cu cap galben ("Regulus regulus"), țiclean ("Sitta europaea"), codobatură ("Motacilla alba"), corcodel ("Podiceps auritus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), huhurez mare ("Strix uralensis"), ciocârlie ("Lullula arborea"); Reptile, amfibieni, batracieni și pești: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), triton carpatic
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
de amurg ("Pipistrellus pipistrelus"), liliacul cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușcă ("Rutilus
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel; mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), veverița ("Sciurus carolinensis"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); păsări: ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), cuc ("Cuculus canorus"), pupăza ("Upupa epops"), mierla ("Turdus merula"), gaița albastră ("Garrulus glandarius"), cinteza ("Fringilla coelebs"); reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lacerta viridis"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). În vecinătatea rezervației naturale se
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
cu moartea. În acest moment, 103 683 decide că mișcarea a mers prea departe și cere suprimarea ei. Adepții sectei sunt uciși, dar conducătoarea 23 și garda ei personală reușesc să fugă din Bel-o-kan, aparent fiind devorate ulterior de un pițigoi. După ocuparea cetății Bel-o-kan, furnica 103 683 pune bazele unei noi federații, mai cuprinzătoare ca precedenta. În cadrul ei, în afara prințeselor belokaniene care-și construiesc o cetate nouă, intră și alte specii de furnici, precum și o serie de insecte care i-
Furnicile (trilogie) () [Corola-website/Science/323776_a_325105]
-
Anser albifrons"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pescăruși, (din familiile "Laridae" și "Sterna"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), barză neagră ("Ciconia niogra"), cristel de câmp ("Crex crex"), călifar ("Todorna todorna"), lișiță ("Fulica atra"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), pițigoi de stuf ("Panurus biarmicus"), lăcar ("Acrocephalus arundinaceus"), sfrâncioc (din specia "Lanius collurio") sau rață roșie ("Aythya nyroca"). În vecinătatea rezervației se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cuc ("Cuculus canorus"), cinteză ("Fringilla coelebs"), viespar ("Pernis apivorus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), pițigoi mare ("Parus major"), nagâț ("Vanellus vanellus"), alunar ("Nucifraga caryocatactes"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), gușter ("Lacerta viridis") sau păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
Rezervația naturală cu o suprafață de 78,30 ha, reprezintă habitate de pădure xerofilă (adaptate la zonă aridă), arbuști și plante ierboase, precum și specii de animale: căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa") și păsări: uliul ("Accipiter nisus"), fazanul ("Phasianus colchicus"), pițigoiul ("Parus major").
Pădurea Breana - Roșcani () [Corola-website/Science/324254_a_325583]
-
ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris"), pițigoiul de munte (Parus montanus) sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus").
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris"), pițigoiul de munte (Parus montanus) sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus").
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
pădure ("Certhia familiaris"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), șorecarul comun ("Buteo buteo") ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris"), pițigoiul de munte ("Parus montanus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
Tetrastes bonasia"), șorecarul comun ("Buteo buteo") ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris"), pițigoiul de munte ("Parus montanus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), broască râioasă verde ("Bufo
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
octombrie, a debarcat lângă micul golf Tagus și a explorat craterul Beagle. Acolo, a văzut prima iguană terestră de Galápagos. Gropile cu apă nu conțineau apă de băut, dar atrăgeau numeroase păsări mici, iar Darwin a notat unica prezență a pițigoiului pe care nu a etichetat-o după insulă. A prins un exemplar dintr-o a treia specie de mimus. După ce a trecut de insulele nordice Pinta, Genovesa și Marchena, Darwin a fost lăsat la țărm pe Insula Santiago timp de
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
sălbatice mai trăiesc prin pădurile nostre vulpea, iepurele, șobolanul, șoarecele, rar de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie, rădașca, croitorul, urechelnița, viermele negru, cărăbu-ul sau găinușa, gândacul verde, gărgărița de
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
se așezară Stângă cu cei trei copii Matei, Niță și Dina ca fiind dregători ai Domnului alături de Rada care avea doi copii, pe Dumitru și Niță. Alături de Stângești se așezară Preda Ceaușu cu cei doi copii, Preda și Florea alături de Pițigoi, om cu șase copii, Barbu, Tache, Tănase, Matei, Sandu și Niță. De peste deal din Haref a venit și Iordache Protopopescu ca fiind împroprietărit de Mitropolit. Valea Danului a fost moșia Mânăstirii, mai apoi a venit și Raicu Mihale, Stoica Neamțu
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
dominând alternanta bazinetelor de eroziune cu sectoare înguste. Grupa centrală subcarpatica subcarpatica (Dealurile Botanului, ce aparține Subcarpaților Buzăului), este cuprinsă între văile Buzăului și Slănicului și are altitudinile cuprinse între 400-820 m, cu maxime în Dealul Blidișel (821 m) , vârful Pițigoiul(806m), vârful Bocu (824m); în partea centrală vârful Botanul are 799m. Eroziunea produsă de apele Sărățel, Bălăneasa, Sibiciu a dus la divizarea într-o serie de subunități: Se individualizează că depresiuni interne (la contactul cu muntele) cu orientare E-V
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
de munte, mierlele, privighetori, ciocănitoarea și unele specii de vulturi). În arealul subetajului gorunului sunt frecvente specii de animale existente și în subetajele anterioare , după cum unele provin din stepa și silvostepa. Numeroase sunt speciile de păsări (mierla, sturzul, potârnichea, ciocârlia, pițigoiul), reptile (șarpele orb, șopârla), batracieni, insecte. Zona geoparcului este o zonă rurală, cu o tendință de îmbătrânire a populației și de migrare, mai ales în străinătate. Locuitori celor 16 comune sunt distribuiți inegal, comuna Berca fiind cea mai numeroasă și
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul centrilor a fost următorul: (43 voturi), Constantina Pițigoi (38 de voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
mai, 2010, Târgu Cărbunești, Gorj) a fost un lăutar și violonist cunoscut din Gorj. S-a născut la 10 august, în anul 1933 în Târgu Cărbunești. Începe să cânte la vioară de la vârsta de 8 ani, împreună cu tatălui său, Dumitru Pițigoi. Tatăl său cânta cu vioara și mama sa cu chitara. Astfel, a început să cânte în taraful părinților săi cu basul pe la nunți și la botezuri. La 13 ani începe să cânte singur, având alături pe tatăl său, care era
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
turnee cu Maria Lătărețu, Constantin Busuioc (dirijor la Ansamblul „Doina” al Armatei), Maria Apostol atât în țară cât și în străinătate (în Grecia și în Ungaria). Mai târziu își creează propria formație. Din taraful său făceau parte frații săi Bebe Pițigoi și Gogă Pițigoi. Solista era fata Genei Bărsan, care era și soția fratelui său Gogă Pițigoi. Cântă în țară în mai toate locurile, iar prin Institutul Cultural Român și în străinătate, în diverse țări. După 1990, iese se pensionează. În
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
Lătărețu, Constantin Busuioc (dirijor la Ansamblul „Doina” al Armatei), Maria Apostol atât în țară cât și în străinătate (în Grecia și în Ungaria). Mai târziu își creează propria formație. Din taraful său făceau parte frații săi Bebe Pițigoi și Gogă Pițigoi. Solista era fata Genei Bărsan, care era și soția fratelui său Gogă Pițigoi. Cântă în țară în mai toate locurile, iar prin Institutul Cultural Român și în străinătate, în diverse țări. După 1990, iese se pensionează. În 1991, frații Pițigoi
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
țară cât și în străinătate (în Grecia și în Ungaria). Mai târziu își creează propria formație. Din taraful său făceau parte frații săi Bebe Pițigoi și Gogă Pițigoi. Solista era fata Genei Bărsan, care era și soția fratelui său Gogă Pițigoi. Cântă în țară în mai toate locurile, iar prin Institutul Cultural Român și în străinătate, în diverse țări. După 1990, iese se pensionează. În 1991, frații Pițigoi au fost primiți la reședința din Elveția de fostul suveran al României, regele
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
Pițigoi. Solista era fata Genei Bărsan, care era și soția fratelui său Gogă Pițigoi. Cântă în țară în mai toate locurile, iar prin Institutul Cultural Român și în străinătate, în diverse țări. După 1990, iese se pensionează. În 1991, frații Pițigoi au fost primiți la reședința din Elveția de fostul suveran al României, regele Mihai I. În 2007 este descoperit de rapsodul și doctorul în muzică Grigore Leșe, care realizează numeroase emisiuni „La Porțile ceriului”, avându-l ca protagonist pe Alită
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]