14,286 matches
-
orădene se pot reține, spre lectură, destule: paginile despre A treia Europă la Oradea, aniversarea lui Ion Pop, considerațiile lui Daniel Vighi despre un jurnal al unei deportate în Bărăgan, poemele lui Ion Horea și altele. Cronicarul a fost un pic șocat de lipsa reacției critice a d-lui Traian Ștef în comentarea dialogului dintre d-nii Adrian Marino și Sorin Antohi intitulat Al treilea discurs. Carte incitantă și contestabilă, care merita, pe lîngă laude, obiecții serioase. Cronicarului îi sună încă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
care îi plăcea atâta, fotografie în care, în fine, băiatul lui Moromete, țăranul din câmpia română, se preschimbă deodată într-un boier învăluindu-te într-un dispreț fin, ca toți boierii; sau poate într-o luare în seameă critică un pic, distantă, dacă nu și curioasă, cum s-ar uita la tine un scriitor important. Nicăieri Preda nu pare mai ireal. Dacă stau totuși și mă gândesc bine, acest Marin Preda din atelierul lui Cucu, nici n-a existat, de fapt
Panorama scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15968_a_17293]
-
scădere de audiență, atunci ar putea să se păgubească și de acești umoriști ai caznelor. * Fără să sclipească, dar - oricum - fără a sfida bunul simț și fără a speria C.N.A.-ul, Divertișii au avut și umor și obraz, chiar dacă un pic ridat. * Plecat la Tele 7 abc pentru a da o nouă față acestui post de televiziune, Florin Călinescu a ratat Revelionul. Dacă la acest post de televiziune, în afară de prezența lui Călinescu, nu se va produce și o prezență a banilor, sînt toate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
de clară marcă stilistică: fiind o limbă populară, identificabilă ca atare prin cuprinderea în forme de versificație și specii poetice tipice (strigături, orații), prin fonetisme și chiar prin asemănările cu cuvinte populare reale ("S-a crupit țelea-n bizarcă"; "Scorțopește-te un pic" etc.). Formula descîntecului a produs la Geo Bogza cuvinte nefamiliare ("rota dria vau/ simo selmo valen"), iar la G. Magheru succesiuni de termeni neologici reali, analogici sau derivați ("Esburi/ Fantasmagorii/ Hipnezie/ Carambolante/ Hecatombante"). Formulele din jocurile de copii au fost
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
nelansată. "Am șmanglit-o", mi-a zis vesel. "Cît vrei pe ea?" Costa 180.000 de lei. "O sută de mii", a zis. Nu știu ce o fi citit pe figura mea, că a lăsat-o imediat la jumătate. Dacă mai negociam un pic, mi-o dădea pe degeaba. Bucurie ar însemna (ca să revin) să poți cumpăra tot ce-ți place. Bucurie ar însemna să nu te mai dai dus de la lansări. Bucurie, în sfîrșit, ar însemna să fugi după dedicații. Doar la Tîrg
La spartul Tîrgului de Carte: șapte observații și ceva în plus by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15679_a_17004]
-
fiecare pe cont propriu la același anunț din ziar și pînă la urmă ajung să stea în același apartament. - E țuț, spuse Kingsley. îmi place la nebunie. - Unul dintre ei e mai săltat și, mă-nțelegi, nițel cam excentric, un pic oaie neagră, un pic cîrpaci... - Și-atunci îi dăm rolul lui... Jim Belushi? - Exact. Mănușă. Celălalt e tinerel, naiv, idealist, merge după buchea cărții... - înseamnă că ne gîndim la... Tom Cruise? - Posibil. Chiar probabil. îmi vine-n minte în fond
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
la același anunț din ziar și pînă la urmă ajung să stea în același apartament. - E țuț, spuse Kingsley. îmi place la nebunie. - Unul dintre ei e mai săltat și, mă-nțelegi, nițel cam excentric, un pic oaie neagră, un pic cîrpaci... - Și-atunci îi dăm rolul lui... Jim Belushi? - Exact. Mănușă. Celălalt e tinerel, naiv, idealist, merge după buchea cărții... - înseamnă că ne gîndim la... Tom Cruise? - Posibil. Chiar probabil. îmi vine-n minte în fond un fel de hibrid
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
a îndurat și mai îndură ea.' Sentimentele proprii sunt parcă anesteziate, cad într-un fel de visare. Tânăr fiind, eram domol dar scriam uneori dur, iar acum cred că sunt mai degrabă un dur care-și permite să scrie un pic - doar un pic - mai domol. Puțini critici/ recenzenți comentează 'tandrețea' mea, unii nici nu pot găsi emoție în ce scriu. Aceștia consideră că scriu cu o detașare ciudată. Mă tem că așa e. Ceea ce nu e un motiv pentru ca cei
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
mai îndură ea.' Sentimentele proprii sunt parcă anesteziate, cad într-un fel de visare. Tânăr fiind, eram domol dar scriam uneori dur, iar acum cred că sunt mai degrabă un dur care-și permite să scrie un pic - doar un pic - mai domol. Puțini critici/ recenzenți comentează 'tandrețea' mea, unii nici nu pot găsi emoție în ce scriu. Aceștia consideră că scriu cu o detașare ciudată. Mă tem că așa e. Ceea ce nu e un motiv pentru ca cei din imediata mea
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
una singură, așa cum se întîmplă în Insula. Prescrierea nu mai e doar marca unui anume fel de literatură, nu mai trimite doar la Mătușa Julia și condeierul, de pildă. O întreagă realitate socială românească a deceniului nouă se întrevede fără pic de spirit justițiar, fără urmă de subversiune. înțelegem mult mai multe lucruri despre vremea de atunci din radiografia neutră a unei ședințe de cancelarie sau din campania de strîngere a borcanelor unde se întîlnesc cei doi, decît din mii de
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
Judt The Bottom of the Heap, și el a provocat reacții dintre cele mai iritate. Iritarea este tonul lungilor intervenții ale domnilor Mircea Iorgulescu și Andrei Brezianu din revista 22 (6-12 nov.), unde însoțesc fragmente din eseul cu pricina. Un pic altfel al domnului Iorgulescu este o mostră de căutat nod în papură: toate observațiile pe care le conține sînt așa-zicînd de mîna a doua. De pildă: Moldova nu e provincia natală a președintelui Iliescu, Imperiul Austro-Ungar a stăpînit Ardealul după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
Cristian Teodorescu În ultima vreme asistăm la îndesirea "succeselor" autorităților împotriva infracționalității. Aflăm de razii, de acțiuni în forță și așa mai departe. Dacă iei aminte un pic la aceste "succese", bagi de seamă că cea mai mare parte a lor au loc pe spinarea țiganilor pripășiți la marginea Bucureștiului sau prin periferiile altor orașe. Într-un efort disproporționat, eroica Poliție și nu mai puțin eroicele trupe speciale
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
tutelează, discreționar, acest spațiu hărăzit, n-aș produce, evident, noutatea. Deși, iată, chiar ea, ordinea, e cea care face frapanta diferență. Frankfurt/ Main, fericită simbioză a goticului bătrîn cu noua arhitectură, pare clișeul încîntător aseptic al calculatorului de performanță. Un pic de dezordine, o scăpare, o neglijență - aud șoapta insidios neaoșă în Trompa lui Eustachi - ar da bine... Nu, acolo, am Main, nu.
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
Maiorescu, Odobescu și Sadoveanu, spre a ajunge la sinteze și istorie literară, precum Arca lui Noe sau Istoria critică. Și am "uitat", cu bună știință, în paginile revistelor, cronicile. Acestea, de la Pompiliu Constantinescu mi s-au tras. Nu e nici un pic de dispreț în mărturisirea mea față de capacitatea de sacrificiu a lui Pompiliu Constantinescu. Și chiar dacă vocația lui a fost cronica, sacrificiul e de netăgăduit. Se prea poate ca studiul despre Arghezi să fie tocmai expresia unui bovarism: n-ar fi
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
franțuzitul", cum se amuzau colegii cu pe-atunci cognomene mai pișicher-neaoșe. Era o vreme cumplită, apăsătoare, neieșită încă din umbra lui Stalin; ei bine, aceste personaje reușeau să ne scoată din marasmul scrîșnit al momentului și să ne însenineze un pic frunțile. Tandemul acesta, prin diferențele lui comportamentale, gestuale, era teribil de refrișant. Trecerea celor doi pe trotuar, în soare, mîncînd cireșe dintr-un toc pe care-l ținea, galant, Dima și din care celălalt se servea cu distincție galică, era
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
încălțam cu cizme negre de cauciuc, gumarii la modă. Simt o imensă rușine să spun lucrurile astea. O fac însă sub semnul unei atît de tîrzii exorcizări a răului. A fost un început tehui. Mi-e rușine. O rușine un pic frivolă, dar, oricum, rușine. Curios e că, iată, nu numai la cel mai înalt nivel se practica "retușul", ci și jos, nu credeam că regimul ajunsese cu fardul chiar și aici. Țin minte o situație celebră. În vizită în Spania
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
și pronunțarea numelor de orașe e frapantă: Berlin, Barcelona, Moscova, Ankara, New Delhi, Amsterdam, Lisabona, Dublin, Cairo, Nicosia, Buenos Aires, Viena, Roma, Paris... Sună bine, nu? Sună bine. Tot pămîntul. N-am auzit, în listă, Tokio... Bună, sugestia. Mai am un pic de timp: să mă gîndesc și la Tokio. Există o strategie de marketing? Se-ntîmplă asta? M-am bucurat un timp de serviciile pe care le făcea/ și încă le face Uniunea, care o fi fiind ea organizație de tip sovietic
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
geografic și sincronic-Balcanii sfîrșitului de secol 20 - cît și istoric-diacronic - evoluția societății românești de după al doilea război mondial încoace. De la bun început trebuie să ne atragă atenția simplul fapt că România e plasată, de Kaplan, în confreria țărilor balcanice, fără pic de ezitare. Dacă pentru noi balcanismul e un fel de demon interior, reprimat și cenzurat măcar în intenții și năzuință dacă nu totdeauna și în realitate, pentru Kaplan e pur și simplu o emblemă. Indiscutabilă. Prin bestialitatea instinctelor, simplitatea culturală
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
istoriei literare, ca discipline academice. Linia de ruptură între explicarea �culturală" a literaturii de către istoricul literar, la Universitate, și abordarea �estetică" a criticului literar, în presă, în cenaclu etc., pe care Lovinescu încă o mai postula apăsat și, probabil, un pic resentimentar, s-a șters aproape cu totul. Abilitățile și deprinderile criticului par astăzi a nu mai putea lipsi din �dotarea" istoricului literar, de la care se așteaptă, potrivit cerințelor profesiunii, să spună ceva nou și totodată durabil despre scrierile de odinioară
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
ducîndu-ne înspre impersonal, nevoia de mărturie. Eu nu găsesc altă explicație a continuării acestui traseu, decît frustrarea de a nu se fi mărturisit, nici unul dintre cei prezenți în cărțile tale, personaj sau autor, pînă la capăt. Cred că există un pic de adevăr și-n ceea ce-ai spus înainte. Decît că aș zice nevoie de clarificare, de autoanalizare indirectă, de înțelegere a realității în care am trăit și prin ea a oamenilor care au ieșit din ea, lăsîndu-și acolo "pas
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
distrugere aflată la îndemînă noastră. * Prin însăși disimularea să, ipocritul dă dovadă că se disprețuiește pe șine. * Cultură: a reține foarte putin din foarte mult, precum la acele rafinate festinuri chinezești la care era îngăduit a gusta doar cîte un pic din peste o sută de feluri de mîncare. * Deopotrivă, sterilitatea poate veni dintr-o insuficientă ori dintr-un exces al inexprimabilului. * Prin repetare abuzivă, în neștire, adevărurile nu doar își pierd eficientă, ci ajung deseori a se falsifică. Un adevăr
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
1976 și încearcă să se acomodeze cu un climat social și cultural cît se poate de diferit, cel suedez. Și nu orice scriitoare, ci una cunoscută, cu legături la vîrf în lumea intelectuală românească, o femeie frumoasă și dezinvoltă, fără pic de pudibonderie. Ajunsă în Suedia, ea reușește să rămînă într-o lume culturală la fel de elevată, chiar dacă străină, învață suedeza pînă la a scrie literatură în această limbă nu tocmai prietenoasă și adoptată cu mari greutăți. E o învingătoare, o amazoană
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
sfîrșește prin stil. Sau, chiar mai rău, prin manieră. * Orice înscenare are o tentă de frivolitate. Stilurile cultivate deliberat constituie teatrele literaturii. * Să-i fie dat oare detaliului a se salva printr-un strop de autenticitate iar ansamblului printr-un pic de cabotinism? * Germenele creației: o infidelitate generoasă, răscumpărătoare. * A fi răbdător în reflecție și nerăbdător (fulgurant) în imagine. * Inadaptabilitatea dusă in extremis, chiar față de propria ta înfățișare, de mimica, de gesturile și vorbirea ta. * Flăcările Infernului mistuie Răul. Adevărata pierzanie
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
căpătîi, între lumînările aprinse; și cînd, văzînd-o acolo, o luasem la goană îndărăt, ieșind afară pe pîrtia de lumină pe care soarele înclinat o arunca în sfîntul lăcaș. O lașitate veche, desigur. Mă uit la frază. Și-mi spun, fără pic de emoție, astăzi, că fraza i-ar fi plăcut, sigur, și lui Bogza; din partea căruia stilul primelor mele tinereți învățase cîte ceva. Deși, invers. El spunea, de pildă, "fii scurt, ca și cum totul s-ar petrece pe loc!" Pe cînd eu
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
imediat de cameramani și de reporteri care îi urlau întrebări ininteligibile. - Spuneți doar " Nu comentez", strigă MacMordie cînd Piper încercă să le explice unora că nu fusese niciodată în Rusia. Așa nu va înțelege nimeni nimic aiurea. - E deja un pic cam tîrziu, nu vi se pare? zise Sonia. Cine dracu' le-a spus tăntălăilor ăstora că a fost în KGB? MacMordie rînji complice, iar gloata, avîndu-l pe Piper în mijlocul ei, se deplasă spre holul de la intrare. O echipă de polițiști
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]