525 matches
-
la construcții existente pentru vestiare pentru muncitori, grupuri sanitare, rampe de spălare auto, depozite pentru materiale, fundații pentru macarale, rețele electrice de iluminat și forță, căi de acces - auto și căi ferate -, branșamente/racorduri la utilități, împrejmuiri, panouri de prezentare, pichete de incendiu și altele asemenea, cheltuielile de desființare de șantier. - Cheltuieli conexe organizării de șantier (obținerea autorizației de construire/desființare aferente lucrărilor de organizare de șantier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulație, întreruperea temporară a rețelelor de transport sau
ANEXE din 16 decembrie 2009 (actualizate*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273320_a_274649]
-
la construcții existente pentru vestiare pentru muncitori, grupuri sanitare, rampe de spălare auto, depozite pentru materiale, fundații pentru macarale, rețele electrice de iluminat și forță, căi de acces - auto și căi ferate -, branșamente/racorduri la utilități, împrejmuiri, panouri de prezentare, pichete de incendiu și altele asemenea, cheltuielile de desființare de șantier. - Cheltuieli conexe organizării de șantier (obținerea autorizației de construire/desființare aferente lucrărilor de organizare de șantier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulație, întreruperea temporară a rețelelor de transport sau
ANEXE din 16 decembrie 2009 (actualizate*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273324_a_274653]
-
la construcții existente pentru vestiare pentru muncitori, grupuri sanitare, rampe de spălare auto, depozite pentru materiale, fundații pentru macarale, rețele electrice de iluminat și forță, căi de acces - auto și căi ferate -, branșamente/racorduri la utilități, împrejmuiri, panouri de prezentare, pichete de incendiu și altele asemenea, cheltuielile de desființare de șantier. - Cheltuieli conexe organizării de șantier (obținerea autorizației de construire/desființare aferente lucrărilor de organizare de șantier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulație, întreruperea temporară a rețelelor de transport sau
ANEXE din 16 decembrie 2009 (actualizate*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273326_a_274655]
-
la construcții existente pentru vestiare pentru muncitori, grupuri sanitare, rampe de spălare auto, depozite pentru materiale, fundații pentru macarale, rețele electrice de iluminat și forță, căi de acces - auto și căi ferate -, branșamente/racorduri la utilități, împrejmuiri, panouri de prezentare, pichete de incendiu și altele asemenea, cheltuielile de desființare de șantier. - Cheltuieli conexe organizării de șantier (obținerea autorizației de construire/desființare aferente lucrărilor de organizare de șantier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulație, întreruperea temporară a rețelelor de transport sau
ANEXE din 16 decembrie 2009 (actualizate*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273322_a_274651]
-
la construcții existente pentru vestiare pentru muncitori, grupuri sanitare, rampe de spălare auto, depozite pentru materiale, fundații pentru macarale, rețele electrice de iluminat și forță, căi de acces - auto și căi ferate -, branșamente/racorduri la utilități, împrejmuiri, panouri de prezentare, pichete de incendiu și altele asemenea, cheltuielile de desființare de șantier. - Cheltuieli conexe organizării de șantier (obținerea autorizației de construire/desființare aferente lucrărilor de organizare de șantier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulație, întreruperea temporară a rețelelor de transport sau
ANEXE din 30 iulie 2008 (*actualizate*) la Ordinul nr. 2.287 din 30 iulie 2008 , privind cererea de propuneri de proiecte şi ghidul solicitantului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273438_a_274767]
-
feroviare și indicarea vecinilor; 5. limitele unităților feroviare; 6. limita prevăzută în actele juridice; 7. drumuri, alei, străzi; 8. axele feroviare liniare; 9. puncte geometrice (schimbatori de cale) și mărci de siguranță; 10. curbe și racorduri; 11. semnale, opritoare; 12. picheți feroviari și borne hectometrice; 13. construcții feroviare (clădiri, peroane, rampe, poduribascule, castele de apă, hale, plăci turnante, instalații fixe); 14. platforme tehnologice și de depozitare; 15. lucrări de artă (poduri, viaducte, podețe, tuneluri, ziduri de sprijin și altele asemenea); 16
NORME METODOLOGICE din 23 mai 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270672_a_272001]
-
feroviare și indicarea vecinilor; 5. limitele unităților feroviare; 6. limita prevăzută în actele juridice; 7. drumuri, alei, străzi; 8. axele feroviare liniare; 9. puncte geometrice (schimbatori de cale) și mărci de siguranță; 10. curbe și racorduri; 11. semnale, opritoare; 12. picheți feroviari și borne hectometrice; 13. construcții feroviare (clădiri, peroane, rampe, poduribascule, castele de apă, hale, plăci turnante, instalații fixe); 14. platforme tehnologice și de depozitare; 15. lucrări de artă (poduri, viaducte, podețe, tuneluri, ziduri de sprijin și altele asemenea); 16
NORME METODOLOGICE din 31 iulie 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270670_a_271999]
-
c) 0806 10 93 0806 10 95 0806 10 97 2209 00 11 2209 00 19 Struguri proaspeți, cu excepția celor de masă Oțeturi de vin d) 2206 0010 2307 00 11 2307 00 19 2308 90 11 2308 90 19 Pichet Drojdii de vin Tescovină de struguri 3. Definițiile termenilor utilizați pentru produsele din prezentul regulament figurează la anexa I, definițiile termenilor privind tăriile alcoolice la anexa II, iar zonele viticole la anexa III. Modalitățile de aplicare a acestor anexe pot
jrc4282as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89447_a_90234]
-
de masă cu scopul de a mări concentrația alcoolică în volum dobândită până la nivelul stabilit pentru un vin de masă nu se poate face decât în instalațiile viticultorului sau în numele său. 8. Cu excepția alcoolului, a rachiului de vin sau a pichetului, nu se poate fabrica nici un tip de vin sau altă băutură destinată consumului uman direct din drojdie de vin sau drojdie de struguri. 9. Pichetul, dacă este autorizată fabricarea sa de către statul membru respectiv, nu poate fi utilizat decât pentru
jrc4282as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89447_a_90234]
-
în instalațiile viticultorului sau în numele său. 8. Cu excepția alcoolului, a rachiului de vin sau a pichetului, nu se poate fabrica nici un tip de vin sau altă băutură destinată consumului uman direct din drojdie de vin sau drojdie de struguri. 9. Pichetul, dacă este autorizată fabricarea sa de către statul membru respectiv, nu poate fi utilizat decât pentru distilare sau consumul familiei viticultorului individual. 10. Vinul alcoolizat nu poate fi utilizat decât pentru distilare. 11. Mustul de struguri parțial fermentat, obținut din struguri
jrc4282as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89447_a_90234]
-
de vin: - reziduul care se depune în recipientele care conțin must de struguri în timpul stocării sau după tratarea autorizată, - reziduul obținut prin filtrarea sau centrifugarea acestui produs. 21. Tescovina de struguri: reziduul din tescuirea strugurilor proaspeți, fermentat sau nu. 22. Pichetul: produsul obținut: - prin fermentarea tescovinei de struguri netratați macerați în apă sau - prin filtrarea tescovinei de struguri fermentați cu apă. 23. Vinul alcoolizat: produsul: - având o tărie alcoolică în volume dobândită de minimum 18% vol și de maximum 24% vol
jrc4282as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89447_a_90234]
-
NC 2204. Situația este aceeași și pentru produsele următoare, oricare ar fi originea lor și cantitatea transportată, fără să aducă atingere excepțiilor menționate în art. (4) : - drojdie de vin, - tescovină de struguri destinată unei distilerii sau unei alte prelucrări industriale, - pichet, - vin alcoolizat, - vin obținut din struguri de soiuri care nu figurează ca soiuri de struguri de vinificație în clasamentul întocmit de statele membre conform prevederilor art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 pentru unitatea administrativă unde au fost recoltați
jrc5255as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90423_a_91210]
-
d) rampe de spălare auto; ... e) depozite pentru materiale; ... f) fundații pentru macarale; ... g) rețele electrice de iluminat și forță; ... h) căi de acces auto și căi ferate; ... i) branșamente/racorduri la utilități; ... j) împrejmuiri; k) panouri de prezentare; ... l) pichete de incendiu; ... m) cheltuieli pentru desființarea organizării de șantier, inclusiv cheltuielile necesare readucerii terenurilor ocupate la starea lor inițială, la terminarea execuției lucrărilor de investiții, cu excepția cheltuielilor aferente pct. 1.3 "Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială
HOTĂRÂRE nr. 907 din 29 noiembrie 2016 (*actualizată*) privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278541_a_279870]
-
ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic și este reprezentat de o așezare aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului (mileniile al III-le-al II-lea î.e.n.) și situat lângă satul Dâlma, în zona unui fost pichet de grăniceri de pe frontiera austro-ungară a României. Celălalt este moara Palcău din același sat Dâlma, datând de la 1900 și fiind clasificată ca monument de arhitectură.
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
creștine ce datează din secolele IV-V, ceea ce dovedește existența unei vieți creștine pe aceste meleaguri. Acesta a fost unul din motivele pentru care preotul din localitate a inițiat ridicarea schitului. S-a ridicat pe un teren ce a fost pichet grăniceresc. Schitul este așezat la o distanță de 200 m ,distanța de la intersecția care indică drumul spre Gornea și spre Moldova Nouă. Biserică a fost sfințită în 2006 cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” (21 noiemebrie).
Gornea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301084_a_302413]
-
și Kilibizo. Satul Grințieșul Mare este menționat pentru prima dată în 1794 în „Pomelnicul bisericii din Grințieș, întocmit de către Teodosie Zugravu. În 1792 Imperiul Habsburgic și-a împins granița dincolo de cumpăna apelor - la Prisecani în vestul comunei Grințies fiind instituite pichete de grăniceri și vamă. Prin danii succesive, pământul a intrat în posesia mănăstirilor, mari proprietari de pe raza comunei Grințieș fiind așadar mănăstirile, familia (1676-1855) boierilor Cantacuzini și familia (1855-1945) fostului domn Mihail Sturdza. În 1864, când a început construirea unei
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
mult spre munți, cuprinzând Masivul Penteleu, cu altitudinea maximă de . Spre nord-vest, limita comunei urcă pe valea Bâscăi Mari până aproape de satul secuiesc Comandău. Principalul punct de reper al hotarului comunei se află pe valea Bâscăi Mari, în punctul numit "pichetul Cocianu", fost punct de pază pe timp de vară a frontierei între România și Austro-Ungaria. De acolo, urmează cursul râului spre muntele Pitulatu și mai departe spre vest până la muntele Podu Calului și apoi la Seciul Bâsceanului, unde ajunge pe
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
muntele Podu Calului și apoi la Seciul Bâsceanului, unde ajunge pe valea pârâului Păltiniș până în punctul denumit "Pietrele Albe", de unde trece muntele până la Izvorul Rupturii, al cărui curs îl urmează până la vărsarea în râul Bâsca Roziliei. În direcția cealaltă, de la pichetul Cocianu, limita comunei pornește pe Izvorul Hânsarului, apoi leagă Vârful Ciubotarului, Dealul lui Vodă, înălțimile Fulgerișului, Muntele La Brad, apoi ajunge la Izvorul Varlaamului. La nord-vest, Gura Teghii se învecinează cu comuna Zagon și, în dreptul văii Bâscăi Mari, cu mica
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
spre Brăești, nefiind însă foarte practicabil. De la Nemertea, pe valea Bâscăi Roziliei, un drum comunal de 5,7 km duce la satele Gura Teghii și Varlaam. De la Varlaam, în satele Vadu Oii și Secuiu, și spre cabana de vânătoare de la pichetul Cocianu se poate ajunge doar pe drumuri forestiere. Cea mai apropiată stație de cale ferată este gara Nehoiașu, de pe calea ferată Buzău-Nehoiașu. Comuna este legată prin curse regulate care parcurg valea Bâscăi Roziliei și leagă satul Varlaam de orașele Buzău
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
a ciuntit comună Bratca: satul Damis era în teritoriul românesc, iar celelalte sate erau pe teritoriul cedat Ungariei. În acțiunile militare din septembrie-octombrie 1944 care au avut loc în satul Damis, trupele hortiste s-au izbit de rezistență dârza a pichetelor de grăniceri români, ajutați de 22 de voluntari. Drept represalii, hortistii au executat 7 săteni printre care și 2 fetițe. Satul Beznea a fost colectivizat până în 1990 când terenurile au fost retrocedate foștilor proprietari. În această perioadă s-au contruit
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
Șes și Uncești. Satul Bunești a fost localitate de frontieră după anexarea în 1774 a părții de nord a Moldovei (Bucovina) de către Imperiul Habsburgic. La 14 decembrie 1886, în satul Bunești a fost înființat un oficiu vamal austriac; clădirea fostului pichet de grăniceri se mai păstrează și astăzi, aici funcționând Primăria comunei. În noiembrie 1918, Bucovina s-a unit cu România, iar satul Bunești a devenit parte a României. Stema comunei Bunești se compune dintr-un scut albastru, cu un brâu
Comuna Bunești, Suceava () [Corola-website/Science/301935_a_303264]
-
piatră în care sunt sculptate diverse busturi ca Commodus, Poseidon etc., fragmente de sticlă, vase ceramice, cărămizi, monede de argint de la Gordian, Marc Aureliu, monedă aramă de la Traian, Hadrian, Liciniu, Constantin cel Mare; nr. 57-79, obiecte descoperite în Cetatea Haciaria (Pichetul Arceru, sat Desa, jud. Dolj): acvilă de bronz, 1 inel aramă, cercei, flori de bronz, vase ceramică, sticlă, cărămizi, monede de argint, aramă etc.; nr. 80-89, obiecte găsite în Cetatea Hunia Mare (sat Hunia, jud. Dolj): lance de fier, zăbale
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
cu Aliații. Atrocități au fost săvârșite și în câteva localități din partea de Ardeal care aparținea României, acele așezări aflându-se în imediata apropiere a graniței. Imediat după armistițiul României cu Aliații, localnici etnici maghiari înarmați, în colaborare cu grănicerii de la pichetul ungar din comuna Band, județul Mureș, au atacat prin surprindere frontiera română și l-au omorât pe sergentul Predescu. Zeci de români din satul Mărășești au fost ridicați din casele lor și închiși, cu cătușe la mâini, într-o pivniță
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
Numai în București, efectivele de jandarmi acționate au fost de aproximativ 12.000 de luptători. Principalele misiuni ale jandarmilor în acele zile dramatice au fost: Posturile de jandarmi din jurul Capitalei integrate în dispozitivele de apărare a unităților militare au constituit pichete de luptă forte, care au creat probleme deosebite trupelor germane. Cele mai înverșunate lupte s-au dus în comunele Băneasa, Rahova, Militari, bariera Rahova, posturile de jandarmi opunând o dârză rezistență. În principal, misiunea de luptă a Legiunii de Jandarmi
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
lăsați să plece, dar după ce au trecut de Jimbolia au fost opriți din nou, inclusiv cu un foc de trasor în aer. Au fost cu toții dați jos din mașini și urcați într-o dubă, cu care au fost duși la pichetul din Jimbolia, unde au fost ținuți toată noaptea cu fața spre perete, fără a avea voie să vorbească. Dimineața au fost interogați la Jimbolia și au fost întrebați de ce au vrut să treacă granița. De aici au fost duși la
Grupul de Acțiune Banat () [Corola-website/Science/302302_a_303631]