762 matches
-
-mă în mândria și răceala mea. Dacă lumea ar trebui să piară și eu aș putea s-o scap? printr-o minciună, eu n-aș spune-o, ci aș lăsa lumea să piară. De ce vrei tu să mă cobor de pe piedestal și să mă amestec cu mulțimea? Eu mă uit în sus, asemenea statuei lui Apoll... fii steaua cea din cer - rece și luminoasă! - ș-atunci ochii mei s-or uita etern la tine! I. .................................................................................................................................... Ieronim părăsise monăstirea după sfatul lui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pânză; apoi intrară amândoi alături... Cezara nu se mișca din loc... tăcea ca peștele. Francesco reveni, își căută paleta, lăsă peste fereastă o perdea de mătasă încît camera se împlu de un aer vioriu... așeză la un loc potrivit un piedestal negru de lemn, ușa cabinetului se deschise... și... Cezara era să răcnească... dar își astupă gura c-o mână și cu alta ochii. Rămas-a mâna Cezarei tot la ochi? Sânii îi crescuse într - atâta de bătăile inimei încît îi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
spațiul gol ce și-l lăsase pe pânză și sub mînă-i se născură formele modelului, din sus în jos, până la umeri, pe cari pictorul schiță două lungi și strălucite aripi negre... Ședința era lungă. În vremea aceea Ieronim stătea pe piedestal ca un Apoll în semiîntunericul vânăt al odăii, pe care pictorul îl făcuse prin mijlocul perdelei pentru a nimeri tonul fundamental al figurei. - Ieronim! întrerupse Francesco tăcerea ce domina în sală. Cezara se spărie la aceste sunete. Îi veni ideea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mândria și răceala mea. Dacă lumea ar trebui sa piară și eu aș putea s-o scap printr-o minciună, eu n-aș spune-o, ci aș lăsa lumea să piară. De ce vrei tu să {EminescuOpVII 161} mă cobor de pe piedestal și să mă amestec cu mulțimea? Eu mă uit în sus, asemenea statuei lui Apoll... fii steaua cea din cer, rece și luminoasă! și atunci ochii mei s-or uita vecinic la tine! I. .................................................................................................................................. Ieronim părăsise monăstirea după sfatul lui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
alături]. Cezara nu se mișca din loc... tăcea ca peștele. {EminescuOpVII 171} Francesco reveni, își căută paleta, pinsulele, lăsă peste fereastă o perdea de matasă albastră, încît camera se împlu de "un aer vioriu... așeză la un loc potrivit un piedestal negru de lemn, ușa cabinetului se deschise... și... Cezara era să răcnească... dar își astupă gura c-o mânuță [mînă ] și cu alta ochii. Să vorbim încet... cel puțin lectorii mei închipuiască-și că li vorbesc la ureche... ia să vedem
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lăsase pe pânză și sub mînă-i se născură formele lui Ieronim [modelului], din sus în jos, [formă cu formă] până la umeri, pe cari pictorul schiță două lungi și strălucite aripi negre... Ședința era lungă. În vremea aceea Ieronim stătea pe piedestal drept, nemișcat, mândru ca un antic Apoll în semiîntunericul vânăt al odăii, pe care pictorul îl făcuse anume [prin mijlocul perdelei] pentru a nimeri tonul fundamental al figurei. - Ieronim! întrerupse Francesco tăcerea ce domina în sală. Cezara se spărie la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
î ]n mândria și răceala mea. Dacă lumea ar trebui să piară și eu aș putea s-o scap printr-o minciună, eu n-aș spune-o, ci aș lăsa lumea să piară. De ce vrei tu să mă cobor de pe piedestal și să mă, amestec cu mulțimea? Eu mă uit în sus, asemenea statuei Apoll... fii steaua cea din cer, rece si luminoasă ș-atunci ochii mei s-or uita etern [vecinic] la tine! ................................................................................................................................................................. Ieronim părăsise monăstirea după sfatul lui Euthanasius
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
până la genunchi... mișcările lui nășteau cercuri murinde pe suprafața apei și poalele mantei ajungeau în apă. Ajunse la insulă... în lumina roșie... pin umbra neagră a arborilor, pe lângă lungile straturi de flori, el merse până ajunse în mijlocul insulei... Pe un piedestal scund erau două sicriuri... În unul era întinsă o femeie cu chipul de ceară... rozele roșii împletite în jurul frunței contrastau cu fața palidă și moartă... Ochii cei mari închiși, fața trasă și slăbită, pleoapele-nvinețite * peste ochii înfundați. Haina ei trecea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vin ca chihlimbarul {EminescuOpVII 254} transparent... mirositor curse din bute... El o astupă, își apropie buzele de acel lichid vechi... și bău paharul întreg. 1 se cutremură corpul de plăcere... Părea că chipurile de piatră începeau a se legăna pe piedestalele lor balanțînd cu mînile, apoi el se culcă pe manta la pământ ca să privească... Stanurile de piatră se coborâră și-ncepură a juca în pivniță, și sub greoaiele lor tălpi de granit urla cerul suteranei... Mai stângaci decât urșii se-nvîrteau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lucruri : bani, glorie și divertisment. Grosul populației era format dintr-un amestec plicticos de oameni de afaceri, de carieriști-vocaționiști, de simpli consumatori și de pierde-vară, precum și combinațiile acestora. majoritatea celor de vârsta mea visau să devină „cineva“, să cucerească un piedestal de unde să Împartă zâmbete foto- genice. Dacă o apuci pe drumul Ăsta, ești sortit pierzaniei și eșuezi cu o mașină În rate În parcarea din fața blocului. Desigur, mai erau și artiștii. Eu n-aș fi vrut să fac parte dintre
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
foarfecă față de construcția centrală (palatul senatorial). Prin intermediul acestui artificiu scenografic care anticipa tendințele urbanistice din secolul următor, spațiul se mărește, iar senzația de asimetrie a unei piețe mai mult lungi decât late se atenuează considerabil. În centrul pieței, pe un piedestal desenat tot de Michelangelo a fost așezată o prestigioasă statuie antică - mo‑ numentul ecvestru al împăratului Marc Aureliu denumit atunci Constantin - pe care papa Paul al III‑lea a donat‑o senatului roman. Din centrul laturii deschise a pieței, Buona
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
care prevedea pentru fiecare dintre cele două palate o fațadă cu portic la parter, iar la etaj câte șapte balcoane în fațadele principale și câte unul în fațadele laterale. Elementul caracteristic era exprimat de ordinul arhitectural giganticum, pilastru corintic cu piedestal, care reducea la minimum zonele de zidărie ale fațadelor în așa fel încât înfățișarea edificiilor devenea clasică. Pentru a asigu‑ ra unitatea ansamblului, o cornișă și un atic, pe care au fost așezate statui, încoronează Palatul Senatorilor. Deoarece au apărut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
acest ansamblu arhitectural Michelangelo apelează și de această dată la sculptură pe care o concepe ca parte integrată a arhitecturii. El păstrează statuia ecves‑ tră a lui Marc Aureliu, pentru care desenează un soclu nou cu profile armoni‑ os proporționate. Piedestalul este astfel imaginat încât să fie în deplină con‑ cordanță cu piedestalele pilaștrilor corintici pe care îi proiectase în fațadele palatelor laterale. Pentru a ajuta integrarea acestui grup statuar în ansamblul arhitectural conceput, proiectul prevedea un desen stelat în pavimentul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
care o concepe ca parte integrată a arhitecturii. El păstrează statuia ecves‑ tră a lui Marc Aureliu, pentru care desenează un soclu nou cu profile armoni‑ os proporționate. Piedestalul este astfel imaginat încât să fie în deplină con‑ cordanță cu piedestalele pilaștrilor corintici pe care îi proiectase în fațadele palatelor laterale. Pentru a ajuta integrarea acestui grup statuar în ansamblul arhitectural conceput, proiectul prevedea un desen stelat în pavimentul pieții realizat între anii 1563‑1564, dar desenul pavimental imaginat de Michelan
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
create nouă panouri încadrate cu motive arhitecturale. Tematica lor se leagă de Geneză începând cu scena în care Dumnezeu desparte lumina de întuneric și terminând cu beția lui Noe. Corni‑ șa pictată care înconjoară cele nouă panouri este flancată de piedestale pe care sunt așezați atleți nuzi. În continuarea acestui plan central, pe suprafețele din‑ tre bolțile mai mici se găsesc douăsprezece figuri grandioase: profeți și sibile. Între acestea pe spațiile triunghiulare ale bolților sunt pictate figuri ale stră‑ moșilor Mântuitorului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
carențe, ceea ce a dus la o acceptare unanimă a naturii cu totul deosebite a creativității, a considerării sale ca neaparținând acestei lumi, a punerii sale în relație cu Divinitatea. Neputând să înțeleagă esența creativității, omul i-a ridicat acesteia un piedestal care-i sublinia prioritatea valorică, 10 dar o îndepărta de receptarea umană. Nimic mai adevărat, domnule Eminescu... Știința modernă a încercat (și încearcă în continuare) să găsească, în primul rând, definiții și delimitări conceptuale, de aceea, în ultimele decenii, creativitatea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe lângă obiectele comune cu celelalte forme de învățământ mediu, elevul primește cunoștințe în domeniul istoriei și teoriei artei, dar, mai ales, lucrează efectiv cu penelul, profesorul învățându l totul, de la pregătirea pânzei, până la amestecul culorilor sau orientarea tematică. Pe acest piedestal, subliniem (nu teoretic, ci practic!) că elementele de creativitate pot atinge, deodată, o înălțime acceptabilă în comunitatea artistică respectivă. Elevul înzestrat cu talent literar nu primește, studiind literatura în școală, decât o instruire similară cu istoria și teoria artei din
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
spre tandrețe este sufocată. Dorința și simțământul de rușine nu sunt aspecte secundare. Sunt precondiții necesare pentru cultura sexualității. Acestea sugerează în primul rând bărbatului că sexualitatea nu se poate reduce la un „obiect”. Unde dorința este pusă pe un piedestal, demnitatea umană este pusă în pericol. Dorința dezordonată îl face pe om mai animal decât animalul. Într-adevăr, Sigmund Freud spunea: „absența simțământului de rușine este un semn sigur de demență”. În realitate, avem de-a face cu un spirit
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
atâta vreme cât e tânără și frumoasă. Nimeni nu se preocupă de calitățile ei morale sau de valoarea sa intelectuală; toate astea nu sunt decât o chestiune secundară. În alte părți, înconjurăm femeia cu un nimb; aici statuia e doborâtă, spartă pe piedestalul ei. Dezonorată prin acest dispreț sistematic, femeia își uită cele mai nobile instincte, își neglijează cele mai prețioase calități; sufletul său se pervertește. Făcută pentru a iubi devreme, e obișnuită aici cu ura; plătește disprețul cu o purtare imorală. Cu
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
să nu ne încredem în această aparență frivolă. Românii sunt vicleni; ascund o disimulare profundă sub un aer de absolută bonomie. Au o inteligență pătrunzătoare și știu să se servească de ea. Pentru ei, străinul e întotdeauna așezat pe un piedestal; îl fac să pozeze cu îndemânare, fără ca el să-și dea seama; îl sondează, îl cântăresc și îl judecă. Trebuie să fii foarte exact, foarte închis și să te ferești să-ți mărturisești impresiile. Crezi că te deschizi unei inimi
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
foarfecă față de construcția centrală (palatul senatorial). Prin intermediul acestui artificiu scenografic care anticipa tendințele urbanistice din secolul următor, spațiul se mărește, iar senzația de asimetrie a unei piețe mai mult lungi decât late se atenuează considerabil. În centrul pieței, pe un piedestal desenat tot de Michelangelo a fost așezată o prestigioasă statuie antică - mo‑ numentul ecvestru al împăratului Marc Aureliu denumit atunci Constantin - pe care papa Paul al III‑lea a donat‑o senatului roman. Din centrul laturii deschise a pieței, Buona
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
care prevedea pentru fiecare dintre cele două palate o fațadă cu portic la parter, iar la etaj câte șapte balcoane în fațadele principale și câte unul în fațadele laterale. Elementul caracteristic era exprimat de ordinul arhitectural giganticum, pilastru corintic cu piedestal, care reducea la minimum zonele de zidărie ale fațadelor în așa fel încât înfățișarea edificiilor devenea clasică. Pentru a asigu‑ ra unitatea ansamblului, o cornișă și un atic, pe care au fost așezate statui, încoronează Palatul Senatorilor. Deoarece au apărut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
acest ansamblu arhitectural Michelangelo apelează și de această dată la sculptură pe care o concepe ca parte integrată a arhitecturii. El păstrează statuia ecves‑ tră a lui Marc Aureliu, pentru care desenează un soclu nou cu profile armoni‑ os proporționate. Piedestalul este astfel imaginat încât să fie în deplină con‑ cordanță cu piedestalele pilaștrilor corintici pe care îi proiectase în fațadele palatelor laterale. Pentru a ajuta integrarea acestui grup statuar în ansamblul arhitectural conceput, proiectul prevedea un desen stelat în pavimentul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
care o concepe ca parte integrată a arhitecturii. El păstrează statuia ecves‑ tră a lui Marc Aureliu, pentru care desenează un soclu nou cu profile armoni‑ os proporționate. Piedestalul este astfel imaginat încât să fie în deplină con‑ cordanță cu piedestalele pilaștrilor corintici pe care îi proiectase în fațadele palatelor laterale. Pentru a ajuta integrarea acestui grup statuar în ansamblul arhitectural conceput, proiectul prevedea un desen stelat în pavimentul pieții realizat între anii 1563‑1564, dar desenul pavimental imaginat de Michelan
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
create nouă panouri încadrate cu motive arhitecturale. Tematica lor se leagă de Geneză începând cu scena în care Dumnezeu desparte lumina de întuneric și terminând cu beția lui Noe. Corni‑ șa pictată care înconjoară cele nouă panouri este flancată de piedestale pe care sunt așezați atleți nuzi. În continuarea acestui plan central, pe suprafețele din‑ tre bolțile mai mici se găsesc douăsprezece figuri grandioase: profeți și sibile. Între acestea pe spațiile triunghiulare ale bolților sunt pictate figuri ale stră‑ moșilor Mântuitorului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]