1,228 matches
-
porilor, ca pe un abur străveziu. Cămașa de borangic nu-i ascundea trupul, ci doar îl încețoșa, făcându-te să mijești ochii, ascuțindu-ți privirea pentru a încerca să deslușești granița aceea incertă dintre lumină și trup. Despina nu se pieptăna și nu se farda niciodată la oglindă. Singurul lucru pe care îl făcea pe măsuța din fața oglinzii era înșiruirea unor cărți de joc într-o pasiență fără de sfârșit. Juca absentă și fără patimă, reluând mereu jocul ca o morișcă pusă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de Terni, care a adus la credința creștină pe un filozof renumit, Cratone, și pe trei tineri ucenici ai săi atenieni. Cine a fost Cratone și ce afăcut el pentru lumea asta mare, Dumnezeu cu mila, sau Dracul să-l pieptene, că tot aia e! Pentru acest zel, (dacă era doar unul, mai treacă, meargă, dar patru, e stoc supranormativ chiar și pentru un sfânt al tuturor îndrăgostiților), episcopul a fost denunțat, (probabil de securiștii din sistem, prieteni de-a lui
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
genunchi în jambiere lucioase din piele tare. Panglica verde îi încingea talia, cu capătul atârnând de-a lungul piciorului, în franjuri lungi aurite. Audbert nu-și crezu ochilor când văzu că avea de gând să-și aranjeze părul cu un piaptăn de os, uns cu o pomadă. Așteptarea fu destul de lungă, căci Gualfard, anunțat de stolurile de păsări ce se înălțau mereu deasupra desișului, sosi doar când dimineața era bine înaintată. Kayuk, care supraveghea cărarea din rămurișul înalt al unui stejar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
porilor, ca pe un abur străveziu. Cămașa de borangic nu-i ascundea trupul, ci doar îl încețoșa, făcându-te să mijești ochii, ascuțindu-ți privirea pentru a încerca să deslușești granița aceea incertă dintre lumină și trup. Despina nu se pieptăna și nu se farda niciodată la oglindă. Singurul lucru pe care îl făcea pe măsuța din fața oglinzii era înșiruirea unor cărți de joc într-o pasiență fără de sfârșit. Juca absentă și fără patimă, reluând mereu jocul ca o morișcă pusă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
În fața ei rumegând alene un capăt de ziar... Culegând găletușa de pe jos, Mașa Își făcu În gând semnul crucii. Mai Înainte Îl văzuse și pe Ippolit Subotin cum stătea Îmbrăcat În halatul său alb, cu părul uns cu unt, frumos pieptănat pe spate, cu un bețigaș ridicat deasupra celor două capete ale Evlampiei din care se rostogoliră pe podea trupurile a doisprezece șobolănași Înveșmântați În haine de apostol. Sobolănașii se Înghesuiră pe genunchii Mașei, căutând care mai de care să ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de-a trăi. Pășind peste prag, Mașa Îl văzu pe Extraterestru stând În cerdac și privind absent la mulțimea de orătănii ce umblau prin curte. Părea să se fi trezit de mult. Fața sa era proaspăt spălată, iar părul frumos pieptănat pe spate. În locul gioarselor cu care fusese Îmbrăcat cu o seară Înainte, Își pusese un costum Închis la culoare, Încheiat cu nasturi până la gât. Cizmele dispăruseră și ele, În locul lor oaspetele purta acum o pereche de pantofi galbeni, lăcuiți, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
repetare. Un anumit detaliu din lecturile vechi și-l amintea fără efort - momentul din Crimă și pedeapsă În care Raskolnikov lasă să cadă securea asupra capului gol al bătrânei, părul ei unsuros Înspicat cu alb, coada Împletită prinsă cu un pieptăn de os rupt pe gât. Ceea ce vrea să spună că oroarea, nelegiuirea, crima fac mai vii toate fenomenele, cele mai mărunte detalii ale experienței. În rău, ca și În artă, se găsește iluminare. Era, de bună seamă, ca povestea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
stătea În camera lui hohotind, după ce se pârâse singur. Și când nu era nimic de spus? Întotdeauna era câte ceva. Bruch povestea cum Își cumpăra jucării. La F.A.O Schwarz sau la magazine de antichități cumpăra maimuțe cu cheiță care se pieptănau În oglindă, băteau cimbale și dansau, În hăinuțe verzi sau fesuri roșii. Lăutarii cioroi 1 scăzuseră la preț. Se juca În camera lui cu jucăriile, singur. De asemenea trimitea scrisori denunțatoare, insultătoare, muzicienilor. Apoi venea, se spovedea și plângea. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
dinainte de Game Boy, de dinainte de-a deveni tată. Iar lumea își văzuse de mersul ei fără el. Daniel. Acesta era singurul lucru pe care Zach putea să-l spună. Are părul roșu. Niciodată n-am putut să i-l pieptăn cum trebuie. Jina nu și-a dat seama că plângea decât atunci când Zach a ridicat-o de jos. Daniel, a repetat el oftând. Canalul aducător de apă pe care Jina-l crezuse distrus și-a împins lacrimile pe o rută nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
În stare... Cu picățele pe el, ca niște pete nedeslușite pe un zid... Pistrui. Lăsînd fața la o parte, amănuntele legate de păr Îmi erau foarte clare: frumos, negru și lung. Mascîndu-i ușor stînga frunții ei frumoase, părea greu de pieptănat. Avea o strălucire metalică la lumina zilei. Nu cred că era uns cu ulei... Nici eu nu-mi dau seama cum de-am ajuns să rețin atîtea. Cred că ei nu-i plăcea să se lase descifrată... Sau poate În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
-l vedeam avea părul ciufulit de vînt și umerii nesiguri de parcă acum s-ar fi ridicat de pe patul de suferință - un tip suspect, ce merita pus sub urmărire, și nu să pornească el pe urmele altora. Dar nu mă puteam pieptăna acum... De aici, de unde mă aflam, ușa părea o oglindă. Din partea cealaltă Însă, era chiar transparentă... Am Împins ușa cu umărul și m-am strecurat Înăuntru. Am simțit o căldură plăcută gîndilîndu-mi nările și am strănutat fără să vreau, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
întinse ceașca cu cafea. Au început lipsurile. Datoriile de război, cartelele pentru alimente și îmbrăcăminte, cozile la pâine de dimineață cu noaptea în cap. Ca să vezi unde am ajuns. Plătim păcatele, colega. Apoi, trecându-și mâna prin părul tăiat scurt, pieptănat în stilul roman rosti: Biată țară a nimănui! - Trec toate, spusei. - Da’ nu se știe când și cum, îmi răspunse. Devenise ușor întristat. Mă uitai la el, apoi ridicai privirea în sus: Pe peretele din spatele lui atârna portretul Regelui. Al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
o cumpăr și eu, dar nu se compară cu cele de la Paris, să vedeți ce hârtie, ce reproduceri și mai ales ce modele. - Și fără modele din străinătate nu se poate? - Dumneavoastră să tăceți, că nu vă pricepeți; mai bine pieptănați-vă, că vă cade părul în ochi. Sunteți dumneavoastră romantic, dar nici așa! - mai sunteți și judecător! Spunând aceste cuvinte râse din plin, dar cu o lumină adolescentă în priviri, încât mă trezii și eu râzând alături de ea. Avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de călătorie în compartimentul de tren, cu revista franceză de modă pe care-o răsfoia, de curiozitatea mea de atunci de a ști cine este, cu ce se îndeletnicea, de fața ei albă cu luciri de marmură, de coroana părului pieptănat în formă de coc, de tinerețea din vara acelui an, când amândoi coborârăm pe peronul gării orașului acesta. - Când plecați? o întrebai deodată, folosind fără să vreau pluralul. - Poimâine! Poate domniile-voastre mă-nsoțiți la gară, spuse și întrebuință râzând, drept răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
au murit... Eu când am cetit, plângeam... Haia tăcea, mișcată. Deodată întrebă: —Domnișoară Tudoriță, vrei să-mi cetești și mie?... Ce să-ți cetesc? — Cărțile de care spui... Eu îți fac ce vrei... Vin să-ți arăt cum să te piepteni ca mine, cu valuri, ca să nu se mai strice pieptănătura, îți ajut la horbotă, la bluză... Dacă-i așa de frumos, tare te rog să-mi cetești și mie... Cetirea aceasta a început s-o facă Tudorița în zilele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a sugerat Helen, și, ascultătoare, Rachel și-a desfăcut clama din creștetul capului și a lăsat să i se reverse pe spate o coamă de păr negru și des. —Vai, domnișoară Walsh, frumoasă mai ești, i-a zis mama acru. Piaptănă-te! Piaptănă-te! Și zâmbește mult. Chestia era că Rachel deja radia. De obicei. Emana ceva, un fel de liniște care palpita, care părea să ascundă o umbră subtilă, tainică, de perversitate. Apoi mama a dat cu ochii de inel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Helen, și, ascultătoare, Rachel și-a desfăcut clama din creștetul capului și a lăsat să i se reverse pe spate o coamă de păr negru și des. —Vai, domnișoară Walsh, frumoasă mai ești, i-a zis mama acru. Piaptănă-te! Piaptănă-te! Și zâmbește mult. Chestia era că Rachel deja radia. De obicei. Emana ceva, un fel de liniște care palpita, care părea să ascundă o umbră subtilă, tainică, de perversitate. Apoi mama a dat cu ochii de inel. Cum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
să-i spun pe nume, dar nu eram sigură cum o cheamă, așa că a trebuit s-o dau cotită cu un „Ooo“ nedeslușit, universal valabil. Dar nu sunt alcoolică. —Încă negi realitatea? Și-a scuturat trist capul cu părul rar, pieptănat cu cărare pe mijloc. Cedează spre a câștiga, Anna, cedează spre a câștiga. —OK. Pur și simplu era mai ușor să accept. Vino, e păcat să nu. Dacă vrei să bei e treaba ta, dar dacă vrei să te lași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
yahoo.com Subiect: Nouă tunsoare! L-am implorat pe Sailor să-mi facă o tunsoare cât mai puțin pretențioasă, dar el mi-a zis că trebuie să suferim la frumusețe și m-am trezit cu o coafură lățoasă cu părul pieptănat înspre față. Singurul avantaj e că îmi acoperă mare parte din cicatrice. Dar, când o să încerc să-l așez eu cu foehnul, o să fie așa un dezastru că o să trebuiască să port din nou pălării. De bună seamă totul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
cinci, ticăloaselor ce sunteți, mi-a furat Multiple Orgasm. E ca atunci când mi-ați luat toți pieptenii (acesta era un reproș repetat adesea), iar eu voiam să merg la slujbă pentru că era sărbătoare cu cruce roșie. A trebuit să mă pieptăn cu furculița. Să ajung în halul de a mă pieptăna cu furculița! Ce face taică-tău în baie? Stă acolo de secole! Coboară în camera lui Claire și vezi dacă nu cumva ea mi-a furat rujul. Claire, cu toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ca atunci când mi-ați luat toți pieptenii (acesta era un reproș repetat adesea), iar eu voiam să merg la slujbă pentru că era sărbătoare cu cruce roșie. A trebuit să mă pieptăn cu furculița. Să ajung în halul de a mă pieptăna cu furculița! Ce face taică-tău în baie? Stă acolo de secole! Coboară în camera lui Claire și vezi dacă nu cumva ea mi-a furat rujul. Claire, cu toată familia, și Maggie, cu toată familia, stăteau de asemenea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
provoacă atâta durere. Deodată îngrijorată, am zis: —Să nu spui nimănui că fac chestia asta. După câteva zile, a ajuns acasă înaintea mea - un eveniment neobișnuit - și avea un aer de agitație abia stăpânită. Observi ceva? a întrebat. —Te-ai pieptănat? Apoi am văzut. Le-am văzut. Radiografiile mele. Agățate pe perete. Înrămate. În rame minunate din aur cu platină, de parcă ar fi încadrat clasici ai picturii mai degrabă, decât negativele fantomatice ale degetelor mele fusiforme. M-am luat cu mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
o pudrieră din geantă, apoi a ținut oglinda între picioare, dar n-a reușit să vadă deasupra abdomenului rotunjit. —La naiba. Apoi și-a privit fața. — Uite în ce hal arăt, sunt toată roșie și îmi lucește fața. S-a pieptănat, și-a dat din nou cu ruj și și-a pudrat obrajii roșii. Cine-ar fi zis că travaliul îți strică imaginea? —Dă-te jos din pat și stai pe vine, am zis. La cursurile pentru Nașterea Perfectă ne învățaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
dar se cuvine să dai în alt mod dovadă de supunere în fața Creatorului. Ai să-ți pui sclava să se înfășoare în văluri din creștet până-n tălpi, ai să-i interzici să-și dea cu parfum, cu sulimanuri, să se pieptene și chiar și să se spele. N-am protestat, căci am priceput pe dată că zelul religios nu era singurul motiv al acestui sfat. S-au văzut adesea în caravane certuri, accese de nebunie sau chiar crime prilejuite de prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Dar parcă aș avea capul golit de gânduri, ca și cum trupul meu ar fi supt tot creierul, să se hrănească. Se întinse pe saltea, sprijinindu-și capul pe sacul de medic. Închise ochii și o văzu pe Velunda pe malul izvorului, pieptănându-și pletele blonde; zâmbind, îi ceru să-i dea panglica albă, să-și lege părul. Valerius simți că i se pune un nod în gât și-și acoperi fața cu brațul. — Proculus... — Știu că zilele astea, când te antrenai, te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]