98,632 matches
-
La cocosul roșu” . Aici, într-o hruba fără ferestre, așezați pe un poloboc răsturnat, jucau cărți la lumină unei lumânări de seu înfipte într-un cartof mare. Lozinschi, înțeles cu crâșmarul, le lua bani, straie sau cărți vechi. Aici a pierdut Eminescu salul turcesc pe care mamă-sa i-l dăduse ca să nu răcească. Fiind mai delicat, se înțelege că cele mai multe farse erau făcute pe socoteală să. De spaimă, Eminescu dădu în friguri. La acest neajuns se mai adaugă și hrană
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
ales alegătorului este într-un vag total, ca și relația propriu zisă dintre reprezentant și reprezentat. Ca dovadă că nici nu-i pasă să se lege de soarta alegătorilor și de-abia așteaptă alegerile ca să se mute în altă parte, pierzându-și urma nefolositoare. Din tot nomenclatorul demnitarilor, numai primarul, prin faptul că este al respectivei localități, are răspunderi precise în teritoriu. Pentru celelalte categorii nu contează decât să ia cât mai repede votul și să dispară, lăsând cetățeanul în ceața
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355114747.html [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
Iertarea dragostei eterne, binefăcătoare. Dar cât de mult nisip și ce sarata-i marea Pe buzele avide de dragoste deplină, Din gustul neputinței de a găsi iertarea, Din întunericul care se vrea din nou lumină. În dragoste iubite, când ai pierdut curajul În repetabila-ntamplare a vietii de a fi trăită, Poti a te-ntoarce doar mimând mirajul De împlinire, în iubirea ideală, îndelung tânjita. Iubirea clăditoare, acea iubire-albastra Iubirea val ce șterge a mâlului imperfecțiuni, Iubirea ideală, acea iubire-a
NEBUNUL A MURIT de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1462098146.html [Corola-blog/BlogPost/378365_a_379694]
-
principal și fundamental al Liturghiei” (p. 5) sau Liturghia drept „Taina Adunării” (p. 97), nici de a prezenta Euharistia ca fiind „în primul rând darul și împlinirea unității credinței și dragostei” (p. 151). Pe de o parte, Părintele Alexander Schmemann pierde din vedere faptul că harul hirotoniei îi conferă preotului un loc și o funcție speciale (dacă fiecare credincios este „împărat, preot și profet”, el nu e preot la fel ca preotul, nici nu este profet ca profeții Vechiului Testament...) ; el
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
din vedere faptul că harul hirotoniei îi conferă preotului un loc și o funcție speciale (dacă fiecare credincios este „împărat, preot și profet”, el nu e preot la fel ca preotul, nici nu este profet ca profeții Vechiului Testament...) ; el pierde în special din vedere funcția mijlocitoare a preotului și faptul că acesta este o imagine a lui Iisus Hristos - afirmă și susține teologul francez Jean Claude Larchet. Pe de altă parte, el pierde din vedere faptul că Liturghia euharistică este
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
este profet ca profeții Vechiului Testament...) ; el pierde în special din vedere funcția mijlocitoare a preotului și faptul că acesta este o imagine a lui Iisus Hristos - afirmă și susține teologul francez Jean Claude Larchet. Pe de altă parte, el pierde din vedere faptul că Liturghia euharistică este mai înainte de toate o actualizare (mai degrabă decât o comemorare în sens strict) a jertfei lui Hristos, care Își jertfește trupul și varsă sângele Său pentru mântuirea credincioșilor, care primesc astfel o împărtășire
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
sensului simbolic al spațiului eclesial (după cum recitim, prin contrast, în primele capitole din Mystagogia Sfântului Maxim, sau în comentariul Sfântului Gherman al Constantinopolului). În mod similar, autorul vrea să vadă în Intrare „intrarea poporului lui Dumnezeu” (p. 56, 68, 69) pierzând din vedere simbolismul hristic al acestui rit, imaginea venirii Sale în lume și înălțarea către Împărăția Cerurilor, cu El șiîn El, a oamenilor pe care El i-a mântuit. Contrar afirmațiilor părintelui Alexandre (p. 55), acest simbolism hristic nu este
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
2002; a se vedea mai ales secțiunea ce începe cu capitolul intitulat „Mitul comunitar”, p. 41-48) - Jean Claude Larchet. Subliniind, de asemenea, pe bună dreptate, că parohia nu trebuie să fie aplecată doar spre sine, părintele Alexandre pare totuși să piardă sensul a ceea ce înseamnă Biserica locală atunci când afirmă că „parohia se împărtășește din plinătatea bisericească și devine Biserică numai în măsura în care se transcende pe sine ca parohie” pentru a se uni cu alte parohii, parohia nefiind decât „o parte a Bisericii
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
pe stradă...” AL TREILEA PĂRINTE. Învățătoarea condamnată revine la clasă. „Copilul meu e cu psihicul la pământ” AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România Singurătatea profesorului român:de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie by https://republica.ro/al-treilea-parinte-de-ce-fac-profesorii-crize-de-furie [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
Învățătoarea condamnată revine la clasă. „Copilul meu e cu psihicul la pământ” AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România Singurătatea profesorului român:de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie by https://republica.ro/al-treilea-parinte-de-ce-fac-profesorii-crize-de-furie [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
știință universală”, pe care Descartes o numește - “Mathesis universalis”. Din aceste trei vise și “revelații”, Descartes, care adoptă o atitudine de revoltă totală împotriva destinului, ajunge la concluzia că, suprimând Da și Nu din orice limbă, limbajul omenesc își va pierde sensul, durerea va dispare, și astfel fiecare om va putea să gândească rațional propria lui existență, creând propriul lui sistem și o nouă “știință universală”. Cu alte cuvinte, Descartes intuiește “gradul zero al conștiinței individuale”, doar că o postulează greșit
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
am așteptat, Sunt ros de apăsătoare gânduri, Mă paște o porție de oftat și lacrimi printre rânduri. Tu ai plecat fără să spui, Fără să-mi dai o îmbrățișare, Mi-e greu, mă simt al nimănui, Mă simt un oarecare. Pierd nopțile gândind la noi, Zilele-s reci și infinite, Tânjesc la tine, la noi doi, Trezești dorințe nebănuite. Azi am citit scrisoarea așteptată, Un fulger mi-a însoțit privirea, Mă rog la cer să fii iertată, Mi-ai înșelat cu
MI-AI ÎNȘELAT CU ZEL IUBIREA de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1483614751.html [Corola-blog/BlogPost/382788_a_384117]
-
floare. Nu există flori nelovite de capricii, dar scăpărarea de har a stropit în fiecare dimineață cu prospețime, culoare și mireasmă florile Torei Vasilescu, încât ea nu și-a pulverizat frumusețea, nu și-a irosit duhul artistic, nu și-a pierdut farmecul uman. A jucat, joacă și va juca roluri de teatru și de film, cu dragoste, cu dăruire, știință și talent. Cel mai drag rol este pentru ea cel care urmează, așa cum iubirea din vis e cea mai tulburătoare, cel
TORA VASILESCU LIBERTATEA ŞI ROBIA DE A IUBI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425751158.html [Corola-blog/BlogPost/350054_a_351383]
-
o luasem atâta pentru cât îmi plăcea mie, ci pentru cât doream să îl „testez”. După două zile m-a sunat să-i mai aduc una și am discutat despre ea. Am înțeles că nu este omul care să-și piardă timpul aiurea și am dedus că citea pentru că-i plăcea, nu de plictiseală sau ca să-i treacă timpul altfel. Au urmat doi ani de vis, cu telefoane, scrisori și cu întâlniri de sfărșit de săptămână, toate simple, la început, doar
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
noi am suferit la fel de mult, când pumnii tatei te doborau. Și noi, așa mici cum eram, auzeam din cealaltă cameră! Tu, ce credeai: că nu auzim sau că nu înțelegem? Uite, mamă, azi ai aflat că știm tot! Ți-ai pierdut cei mai frumoși ani din viață, exact cu cine nu trebuia...” Târziu, după mulți ani, pașii mei s-au întâlnit, pentru două minute doar, cu ai lui Gelu, pe strada principală, deși locuiam de mult în același orășel. Atunci am
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
lume. Aceștia niciodată adevăr nu au grăit, ci poate cei de la balamuc, băgați de către ei. In lumea arabă există mai multe părți: Rusia, o țară cu conducători nenorociți ca și-n România, liderii religioși mulsulmani care nu vor să-și piardă privilegiile, tineretul care a are acces la lumea civilizată prin internet și telefonia mobilă, tineretul arab care aruncă lanțurile sclaviei religioase și care vor liberalizarea religiei și-a vieții lor, o parte dintre bărbații arabi care nu vor să muncească
INVAZIA EUROPEI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_muha_1442083655.html [Corola-blog/BlogPost/343468_a_344797]
-
cu nimic nu-l putea determina să-și schimbe hotărârea, așa că nu avea curajul să-i spună direct ce dorea. A avut experiența cu repartiția primită la absolvirea facultății, urmată de căderea ei nervoasă și îmbolnăvirea, când era să-și piardă nu numai mințile, ci și catedra și funcția deținută în Universitate. Nu dorea să recidiveze prin alte supărări, așa că va lăsa lucrurile să se desfășoare firesc, în speranța că până la urmă se va plictisi de ea și de faptul că
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
Toate Articolele Autorului File de jurnal v Sunt aniversări dar și comemorări. Citești și zici „Mulți ani trăiască” pentru cei vii. Un Dumnezeu să-i ierte pentru cei trecuți. Păstrați-le mormântul în sufletele voastre. Nu veți avea nimic de pierdut. Vă va întări eterna amintire căci viața este viață, iar moartea ne îngheață v Oare! M-am trezit târziu la viață dintr-un somn mult prea adânc. După nașterea oficială, am trecut de mult prin școală și cartea de muncă
FILE DE JURNAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/File_de_jurnal.html [Corola-blog/BlogPost/360881_a_362210]
-
la ce-a rămas din noi. Azi mă gândesc la tine, ecouri umblă prin noi Și apusul lasă semne pașii din noroi. Ce poate timpul să mai uite? Mirosul de fum, alcool, Cărțile de poker măsluite, și poate destinul gol. Pierdut sunt și înlăcrimat de soare, Las singurătatea să mă arunce veșnic la hotare. De câte ori vrei, întoarce-te la cel de dinainte, La cel uitat ca o pasăre mută printre cuvinte! Azi mă gândesc la flori, la ce speranțe mai am
MĂ GÂNDESC LA TINE.. de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nistor_1460526373.html [Corola-blog/BlogPost/368949_a_370278]
-
Mai ai de învățat și trebuie să te odihnești. Eu mai am cale lungă până ajung acasă și mâine merg la serviciu. Nu pot face lucrări de calitate dacă sunt obosit și nu sunt bine plătit, ori risc să-mi pierd locul de muncă. - Bine, bine, hai, nu te supăra! Am glumit, încheia Alina discuția și se grăbea să-l sărute pe obraz ca să primească fericită și ea un sărut tot pe obraz. - Și când voi fi majoră, tot așa mă
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_4_.html [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
Cel mai bun scenariu adaptat - Anthony McCarten și Cea mai bună coloană sonoră. Filmul este inspirat din viața celebrului fizician Stephen Hawking, care s-a implicat personal în promovarea acestuia, sperând astfel că poate avertiza omenirea asupra riscului de a pierde controlul asupra sistemelor de inteligență artificială. Filmul are la bază memoriile lui Wilde, Travelling to Infinity: My Life With Stephen, și urmărește cuplul într-o perioadă dificilă, în care ea se străduiește să aibă grijă de soțul său, însă acesta
The Theory of Everything in cursa pentru Oscar by http://www.zilesinopti.ro/articole/8366/the-theory-of-everything-in-cursa-pentru-oscar [Corola-blog/BlogPost/96721_a_98013]
-
mine. -Am meditat mult pe tema despărțirii soților prin moartea unuia; am imaginat feluri de explicații... continuă. I-am regretat plecarea, chiar de-am știut că nu mai fusesem în mintea și-n sufletul său cu mult înainte de a se pierde...Totuși, despărțirea asta pentru mine nu era o simplissimă separare. Mersese altundeva unde, poate, aveam să ne-ntâlnim cândva... Alteori îmi ziceam că, în afara iubirii, viața se duce... Îmi părea nedrept să fi plătit doar el pentru că nu-i mai
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
Așadar, m-am autoformat să păstrez principii și norme încă de mică, numai să am în Arthur și Nicole, cum atât de mult îmi plăcea, doi frați, doi prieteni împărțind și seriosul și gluma de dragul armoniei! Pe Arthur l-am pierdut devreme. Deși aveam 15 ani, n-am prea-nțeles ce l-a făcut să nu-i mai placă în castrul nostru. Într-o seară, venită de la școală, am găsit-o pe Nicole înlăcrimată. Ținea în mână o banală foaie, de pe
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
și-l privesc, mi-a spus la un moment dat: - Marinică, mamă, ia tu cățălu’ ăsta acas’ că paică știu că voi nu măi aveț’ câine, de az’dimineață tot aleargă așa încoace șî-nco- lo scherlăin’, crez că s-a pierdut de vr’un cio- ban, l-aș loa ieu da’ n-am ce face cu iel că am doi plus ăia din Chiceră di la oi. Citește mai mult VIIPe la începutul primăverii anului urmă- tor, țin minte că era
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
și-l privesc, mi-a spus la un moment dat:- Marinică, mamă, ia tu cățălu’ ăsta acas’ că paică știu că voi nu măi aveț’ câine, de az’dimineață tot aleargă așa încoace șî-nco- lo scherlăin’, crez că s-a pierdut de vr’un cio- ban, l-aș loa ieu da’ n-am ce face cu iel că am doi plus ăia din Chiceră di la oi.... VII. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2100
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]