784 matches
-
147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), huhurez mare ("Strix uralensis"), șoim călător ("Falco peregrinus"), corb ("Corvus corax"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), pițigoi mare ("Parus major"), ciocănitoarea pestrița de grădină ("Dendrocopos syriacus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), silvia porumbacă ("Sylvia nisoria");. Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), huhurez mare ("Strix uralensis"), șoim călător ("Falco peregrinus"), corb ("Corvus corax"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), pițigoi mare ("Parus major"), ciocănitoarea pestrița de grădină ("Dendrocopos syriacus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), silvia porumbacă ("Sylvia nisoria");. Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), brotac verde de copac
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
minute, în 10 ore de muncă pe zi. În cimitirele de lângă piramidă, scheletele multor muncitori arată că au suferit evidente leziuni. Mulți lucrători au fost trimiși în cariere ca să extragă blocurile de granit și calcar și să le prelucreze meșterii pietrari. Blocurile erau apoi transportate pe Nil, pe un canal special construit. La debarcare, blocurile erau trase de sănii, împinse pe rampe (făcute din cărămizi de lut) cu rulouri de lemn sub ele. A fost nevoie de timp cca 20-30 de
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
vârsta de 62 de ani, în 23 august 1933, în localitatea Kalksburg din apropiere de Viena. Loos s-a născut pe 10 decembrie 1870 în Brno, numit pe atunci Brünn, în regiunea Moravia (Mähren) a Imperiului Austro-Ungar. Tatăl său, un pietrar german, a murit când Loos avea nouă ani. Tânărul a moștenit deficiența de auz a tatălui său și a suferit de pe urma acestui handicap de-a lungul vieții sale. Mama lui a continuat să se ocupe de atelierul de pietrărie după
Adolf Loos () [Corola-website/Science/336226_a_337555]
-
sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaie neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), grangur ("Oriolus oriolus"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), viespar ("Pernis apivorus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), vrabia spaniolă ("Passer hispaniolensis"), pițigoi de
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Lanius minor"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaie neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), grangur ("Oriolus oriolus"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), viespar ("Pernis apivorus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), vrabia spaniolă ("Passer hispaniolensis"), pițigoi de livadă ("Parus lugubris"), ciocântors
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
și Ordinul Lenin (1945). s-a născut într-o familie săracă de țărani în satul Garilovskaia din gubernia Vladimir a Imperiului Rus. A început să lucreze de foarte tânăr ca cioban în satul Turov, gubernia Iaroslav (1905 - 1910) și muncitor pietrar în construcții în Moscova (1910 -1915). În 1915 a fost mobilizat în armata țaristă și a luptat în Primul Război Mondial, ajungând la gradul de subofițer într-un regimente de infanterie. În 1918 s-a alăturat Armatei Roșii. Aici a
Vasili Blohin () [Corola-website/Science/320723_a_322052]
-
Basarab, în anul 6873 (1364), indictionul 3, veșnica lui pomenire." Acest text este cel mai vechi document epigrafic medieval, scris în limba slavonă, cunoscut până acum în Țara Românească. Existența unui mare număr de meșteșugari (olari, șubari, blănari, cojocari, tăbăcari, pietrari, lemnari, morari, măcelari) organizați în bresle și grupați în cartiere distincte, și situarea orașului pe drumul de legătură cu Transilvania, au făcut ca acesta să joace un rol important în comerțul intern și extern al Țării Românești. Astfel, Sebastian Münster
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
se referă la oameni înalți, roșcovani, cu mantii albe, având la brâu unelte magice, fie cerșind prin sate fie călare pe balaurii grindinei singuri sau alături de moroi. Pentru a se feri de mânia solomonarilor, oamenii puteau apela la un Meșter Pietrar, un solomonar revenit printre oameni, dar care le știe magia. Tradiția românească nu pune la îndoială existența lor, ba chiar ar exista și mărturii din Ardeal și din Bucovina, cu privirea la existența unor ultimi solomonari. Există însă numeroase interpretări
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
Era o puternică colonie Lună de lună. de germani (Aveau și o biserică lutherană lângă liceul Încât ajunsese de poveste printre toți vânzătorii librăriei Lahovary) de Evrei am pomenit, erau Francezi, Italieni (Aveau (știu întâmplarea de la un tânăr vânzător din Pietrari, Mentea. și ei o biserică Romano Catolică pe terasă) ba și Greci și Turci Un băiat tare drăguț, brunet, cu niște ochi mari dar care își și Albanezi. De țigani să nu mai vorbim. Se găsea un cartier trăgea mâna
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
anul 1933. În același an, la 22 aprilie, în prezența Regelui Carol al II-lea, este sărbătorit centenarul fondării noului oraș. În același an este terminat Monumentul Eroilor severineni, opera a arhitectului State Baloșin, a sculptorului Teodor Burcă și a pietrarilor severineni Carol Umberto și Eugenio Ferrari. In ziua de 25 mai 1936, Scarlat Calimachi vice-președinte al Blocului pentru apărarea libertăților democratice, publică un apel, în presa de stânga, prin care caută să influențeze simpatia severinenilor spre Uniunea Sovietică cu ocazia
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
materialele și tehnicile utilizate în realizarea diverselor edificii este foarte importantă. Astfel ei foloseau diferite categorii de meșteșugari cum ar fi: ingineri, specialiști în betoane, fundații, construcții hidraulice, sisteme de încălzire, dulgheri pentru realizarea schelelor și părțile lemnoase ale construcților, pietrari, tăietori în piatră sau marmură, zidari pentru ridicarea zidurilor din cărămidă, țiglari pentru acoperișuri, bolți, stucatori pentru realizarea decoraților în stuc aplicate pe pereți, tavane, instalatori pentru canalizări și conducte de apă, decoratori specialiști în mozaicuri, fresce, etc. Ca materiale
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
etape de referință în creația lui Nicăpetre, stadii ale devenirii ideii, ale dezvoltării registrului expresiv într-un repertoriu formal constant. Prima etapă, 1965 - 1980, cuprinde lucrări cioplite în piatră, realizate în România. În ele se reflectă atașamentul sculptorului pentru geniul pietrarilor țărani și pentru frumusețea formelor arhaice. Prin arhitecturi de volume simetric articulate, dinamizate de accente decorative exprimă unitatea dintre formă și structura materialelor. De asemenea, anunță viitoare forme de expresie nonfigurativă. Etapa a doua grupează sculpturile cioplite în marmură, realizate
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
Veronese este - alături de Titian și Tintoretto - unul din cei mai remarcabili reprezentanți ai școlii venețiene de pictură a secolului al XVI-lea. Paolo Caliari (zis "Veronese") s-a născut în anul 1528 la Verona. De la tatăl său, Gabriele Caliari - un pietrar cu solide cunoștințe de sculptură și arhitectura - a învățat să modeleze argilă și a deprins extraordinarul simt al formei de care va profita în creația să. În 1541 intra că ucenic în atelierul lui Antonio Badile, un pictor renumit în
Paolo Veronese () [Corola-website/Science/306658_a_307987]
-
vecinătatea Hurezilor un schit, al cărui ctitor rămâne necunoscut. Satul se afla în domeniul Brâncovenilor încă înainte de urcarea pe tron a întemeitorului mănăstirii actuale. Meșterii care creează această capodoperă, impulsionați de spiritul ctitorului "Constantin Brâncoveanu", sunt "Istrate lemnarul, Vucașin Caragea pietrarul" și "Manea vătaful zidarilor". Cei care au executat pictura, terminată la 30 septembrie 1694, au fost "Constantin Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ichim". Ei imortalizează în pronaosul bisericii mari chipurile celor două familii, familia Brâncoveanu și familia Cantacuzino. Lăcașul este
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
dreptunghiulare și firide ornamentale cu cercuri. Ancadramentul ușii de intrare este din marmură sculptată, pisania conține stema Țării Românești și pe cea a familiei Cantacuzino. Drept constructori ai edificiului sunt menționați Manea, „vătaf al zidarilor“, Istrate lemnarul și Vucașin Caragea pietrarul. Biserica adăpostește un deosebit de valoros ansamblu de pictură murală, executat între anii 1692 și 1694 de meșterii greci Constantinos și Ioan, precum și de meșterii zugravi români Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim. Pe lângă scenele religioase se află, în pronaos, o galerie
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
de apă(Glyceria aquatica), șovar(Sparganium erectum), floarea de lac(Ranunculus repens), sânziene de apă(Galium palustre). În etajul alpin pot fi văzute nenumărate păsări, așa cum sunt: ciocârlia urecheată (Eremophila alpestris), pasărea omătului (Plectrophenax nivalis), fâsa de munte (Anthus spinolleta), pietrarul (Oenanthe oenanthe), brumărița (Prunella collaris) și mierla de piatră. În zilele călduroase, pe pajiștile alpine se pot vedea vipera comună (Vipera berus), șoparla de munte (Lacerta vivipara) și numeroase specii de fluturi. În locurile umede de la obârsia râurilor, din circurile
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
de stuf ("Locustella luscinioides"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), codobatură vânătă ("Motacilla cinerea"), codobatură albă ("Motacilla alba"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciuf pitic ("Otus scops"), pietrar negru ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), codroș de grădină ("Phoenicurus phoenicurus"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel nordic ("Regulus regulus
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
și Mina de Bauxită din Bakony SRL, în 1999”". În cadrul unei frumoase festivități, a fost așezată pe fațada Casei de Cultură din localitate de către Asociația Locală Tibor Cseres și Cercul Secuilor din Budapesta, în 1996. Placa a fost sculptată de pietrarul lăzărean Béla Barabás, cu inscripția: "„DR. REMETEI GÁBOR BALÁS, 1909 - 1995 istoric în științe juridice, scriitor, profesor universitar. Cercetător al culturii secuiești maghiare preistorice. Președinte de onoare etern al Cercului Secuiesc din Budapesta. Așezat de Cercului Secuiesc din Budapesta și
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
a zece ani de colaborare între comuna Avully din Elveția și școlile din Remetea, Fundația Avully-Remetea a așezat o placă comemorativă din marmură albă înscrisă în trei limbi (maghiară-franceză-română), pe fațada Școlii Generale Fráter György. Placa a fost făcută de pietrarul lăzărean Béla Barabás. La inaugurare a luat parte și o delegație a comunei Avully. Inscripția plăcii este: "„1990 - 2000 AVULLY-REMETE-REMETEA Symbol de 10 ans Rencontre - Találkozás, Amitié-Barátság, Aide-Segítség 10 éves jelképe. Simbolul prieteniei de 10 ani. Foundation Avully-Remete Alapítvány”". mai
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
excubitor"), sfrânciocul cu cap roșu ("Lanius senator"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), ciuful pitic ("Otus scops"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros)", pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), mugurar ("Pyrrhula
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
roșu ("Lanius senator"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), ciuful pitic ("Otus scops"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros)", pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), lăstun de mal
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), ciuful pitic ("Otus scops"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros)", pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), aușel nordic
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
arhitectul austriac Henric Jasz din București. Planurile bisericii au fost ulterior revizuite și definitivate de arhitectul Ferdinand Höflich din București. Lucrările de construcție au fost începute în anul 1923, fiind executate de antreprenorul italian Lorenzo Collavigni din Huși, cu meșteri pietrari aduși din Forgaria (Italia). Au fost ridicate zidurile bisericii și stâlpii de susținere a plafonului. Înainte de finalizarea turnului a survenit un eveniment tragic. La 26 octombrie 1926, pe când cobora cu bobul de pe ziduri, preotul paroh Benvenut-Rudolf Wiener s-a prăbușit
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
fragmente ceramice lucrate manual sau la roată, vase de import (Mirmeki) fragmentare, din epoca dacică (sec. III-II î.e.n.) și fragmente de ceramică romană din secolul al II-lea. Pe malul drept al văii Cernatului a fost descoperit un semibordei cu pietrar aparținând unei așezări din sec. XI - XII, iar în locul numit "Grădina Sfântă" au fost găsite urmele unei biserici romanice din secolul al XIII-lea. Pe înălțimea "Cetatea Ika" se găsesc resturile unei cetăți cu zidurile din piatră legate cu pământ
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]