743 matches
-
permită să reglați debitul. Procurați-vă de asemenea un haspel pentru a aranja furtunul în așa fel încât să ocupe mai puțin loc, pentu ca terenul dumneavoastră să capete un aspect ordonat. • Grebla este folosită pentru nivelarea solului și îndepărtarea pietricelelor de la suprafață; cu partea nezimțată a greblei pot fi acoperite semințele, iar mai apoi răsadurile, tasând ușor stratul superficial de pământ pentru ca acestea să se afunde mai bine și pentru ca solul să fie mai ferm. Această practică mai este numită
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
cunoscut-o pe iubita mea, am dus-o în Grădina Botanică pentru a-i arăta cum știe rățoiul să o cucerească pe rață. Am nimerit chiar în momentul când un mascul seducea o femelă. Masculul se rotea în jurul ei, căuta pietricele și bucățele de sticlă colorată pe care le așeza în jurul ei de parcă voia să-i facă un colier. Iar femela stătea și privea... Este, totuși, destul de abstract, este o oarecare formă de abstracțiune să depui mărgele de sticlă la picioarele
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
morfologia și moravurile, aveau să formeze la capătul acestui drum prima civilizație șobolină, după cum o atestă picturile și diversele înscrisuri din galeriile scoase la lumină recent pe falezele cursului mijlociu al fluviului. De acolo provin, în mare parte, pietrele cioplite, pietricelele șlefuite, bijuteriile, uneltele și armele expuse la muzeul Șobolanului. O remarcă, în treacăt: toate picturile descoperite în numeroasele cavități pe care le ascund falezele reprezintă, fără excepție, șobolanul. Există un motiv evident pentru aceasta, și anume absența altor ființe în
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
lor, la acrobații extravagante, și se împreunează la orice oră din zi și din noapte (o împreunare scurtă, cu martori). Marea distracție a vizitatorilor este să arunce în rudele cele mai apropiate ale omului cu fructe uscate și, uneori, cu pietricele, pe care acestea le trimit imediat înapoi expeditorilor, însoțindu-le de strigăte răsunătoare și de strâmbături oribile, care îi fac să râdă pe copii. În general, contemporanii noștri preferă să vadă dobitoacele pe ecrane, nu în natură. Sunt o mulțime
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pereche de/ ochi aprinși răsar o clipă din întuneric)". Doar în cutremurătorul text al lui Ion Mureșan Grup de bătrâni lângă casa poetului (unde apare imaginea unui "ochi mic, negru, răutăcios", aruncat într-o găleată ruginită, printre bulgări galbeni și pietricele) se mai întâlnește același energetism întunecat al demonicului ce pândește spectacolul sumbru al unei existențe total lipsite de fiorul transcendenței sacre. Nu e nevoie de nicio altă tentativă de explicitare a tragismului emanat de această conștiință a însoțirii perpetue cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stâncile urieșești de granit, ca niște păzitori negri, pe când valea insulei, adâncă și de sigur sub oglinda mărei, e acoperită de snopuri de flori [...] În mijlocul văii e un lac în care curg patru izvoare cari ropotesc, se sfădesc, murmură, răstoarnă pietricele toată ziua și toată noaptea.[...] În mijlocul acestui lac, cari apare negru de oglindirea stufului, ierbăriei și răchitelor din jurul lui, este o nouă insulă, mică, cu o dumbravă de portocale. În acea dumbravă este peștera ce-am prefăcut-o-n casă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sau chiar luni mai tîrziu, după ce își vor da seama că dispăruserăm. Va fi asemenea unei anchete a polițiștilor în casa în care fusese omorît cineva. Îmi imaginam cum niște străini urmau să-mi inspecteze lucrurile, spunînd ' Fetița asta colecționa pietricele și abțibilduri. Îi plăcea Micul prinț al lui Saint-Exupéry și a citit, poate chiar a învățat pe dinafară, fabulele lui La Fontaine.' Așa îmi imaginam că ar fi putut fi catalogată și rezumată viața mea" (p. 396). Fundalul așa-zicînd "mare
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
li-l acord./ Evident, totul e numai un joc,/ Dar cine nu are interesul/ Să inventeze câte ceva,/ Ca să uite că este mort?/ De aici, bineînțeles, invidii,/ Intrigi, bursă neagră: fetițele, care împletesc rădăcinile florilor/ Schimbă literele de pe râme lungi și pietricele,/ În timp ce alții oferă panglici de eternitate/ (Singura materie care se găsește la discreție)/ Pentru două-trei litere încolăcite între ele.// Uneori, se revoltă, îmi contestă dreptul/ De a împărți litere (nu și) Dreptul literelor de a însemna totul/ În această fanfaronadă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fără respirație, ca într-o minunată proză de tip james joyce, într-o îmbinare semnatică aproape urmuziană, trăsătură esențială a paradigmei deconstructiviste. "De aici, bineînțeles, invidii,/ Intrigi, bursă neagră: fetițele, care împletesc rădăcinile florilor/ Schimbă literele de pe râme lungi și pietricele,/ În timp ce alții oferă panglici de eternitate/ (Singura materie care se găsește la discreție)/ Pentru două-trei litere încolăcite între ele.// Uneori, se revoltă, îmi contestă dreptul/ De a împărți litere (nu și) Dreptul literelor de a însemna totul/ În această fanfaronadă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cititorii cu malițioasă virtuozitate. Moartea e o vocabulă inconsistentă și irelevantă pentru o ființă ce pare definiția însăși a exilului, care și-a petrecut viața apărînd și dispărînd, lăsînd mereu, drept urme de neșters, texte scurte și aspre, ca niște pietricele albe, dar nu precum cele din poveștile copilăriei noastre, ci mai degrabă niște mici proiectile de care nimeni nu scapă, odată intrat în raza lor de acțiune. Demult deja, și-a vîndut corespondența, manuscrisele inedite de romane și piese de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pățania. Se însurase deja cu femeia pe care-o iubea. Și toți îl respectau, fiindcă era cumpătat și cu grijă la toate. Donei Ariadna chiar el îi spusese povestea. Din Bolivia, lumea se vedea undeva foarte jos, și copiii aruncau pietricele spre ea. Uneori, fetele frumoase primeau din senin batiste pictate. În semn de iubire. La prima comuniune, Claudia îmbrăcase o rochiță albă, ca de zînă. Se întîmplase parcă foarte demult. Pe-atunci tatăl ei nu se mutase încă în nord
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
22 decembrie 2006 Cheamă jocul după numele mitului, Numai așa se poate spune că ești. Cheamă ceea ce în mintea umană e nimicul Gratuitatea, hazardul, Și totul împrejur se va preface în aer subtil, în fericirile copilului Când aruncă în unde pietricele Și vede în pustiul celuilalt mal O citadelă a anticilor. 23 decembrie 2006 Piatră linsă de apele de dinainte de întâia zămislire, Ochi desprins dintr-un zeu, Singurul bine ce rămâne în mâna cerșetorului Aproape de râul ce-și pierde respirația în
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
jocului, să fie variat. Acesta trebuie să fie mobil, putând fi ușor mânuit de copii și să conțină o problemă didactică de rezolvat. Jocurile didactice pot folosi drept material ajutător obiecte (cărți, creioane, baloane, jucării) sau materiale din natură (flori, pietricele, ghinde, castane). Cel mai frecvent folosim: jetoane cu desene, cu numere, cu operații figuri geometrice (trusa „Logi I“ sau „Logi II“) planșe riglete, alte materiale confecționate. f) Regulile jocului Fiecare joc didactic are cel puțin două reguli: prima regulă traduce
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
era nu-mi mai amintesc în ce zi [c] știu că eram cu doi prieteni [d] eram pe un șantier [e] ne distraserăm o vreme jucându-ne de-a v-ați ascunselea [f] apoi am văzut o grămadă mare de pietricele [g] atunci ne-am descălțat și am rămas în șosete [h] ne-am urcat drept în vârf [i] ne îmbrânceam unii pe alții [j] ne jucam de-a bâza pe pietre [k]și după aia... ăăă... a venit un omuleț
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
din joc. Jocul se repetă până rămâne un câștigător. Mingea-n pietre Obiective: Exersarea termenilor „înainte”, „ înapoi”, „stânga”, „ dreapta”. Dezvoltarea și exersarea deprinderilor de aruncare și prindere, aruncare la țintă. Dezvoltarea vitezei de deplasare și îndemânare, a atenției. Materiale: nouă pietricele, diferite ca mărime, minge. Desfășurare: Se aleg două echipe și se stabilește conducătorul fiecăreia. Se așează piramidal cele nouă pietre și se măsoară de la pietre, (locul se mai numește și „casă”), nouă pași și se trage la sorți echipa care
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
conducătorul fiecăreia. Se așează piramidal cele nouă pietre și se măsoară de la pietre, (locul se mai numește și „casă”), nouă pași și se trage la sorți echipa care va începe jocul; Jucătorii acesteia vor arunca cu mingea la țintă în pietricele pe care va trebui să țintească și să le dărâme. Fiecare jucător are dreptul la o singură încercare; dacă atinge pietrele, are dreptul să repete lovitura. Dacă nu distruge piramida prima echipă, cealaltă echipă intră la aruncarea la țintă. Echipa
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
bunu, Că de cînd ai adormitu, Florile te-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Se luară, se duseră, Jos pe prund de se lăsară Și ele că își luară Pietricele-n gherișele Și apușoară-n gurișoară, Și iarăși ele zburară, Jos pe pom de se lăsară Și pe domnu-l rourară. Și domnu se pomeneà Și tare le blestemà: «- Rîndunele, curve rele, Unde vara veți varà, Acolo să nu iernați. Să vă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-n vînt, sare-n pămînt” și-l sfătuiește pe Dumnezeu să nu blesteme, ci să-și procure vestmîntul cu soare și lună, adică să reintre în normalitate. Rîndunelele, la rîndul lor, „saltă” și ele: se lasă în vale și aduc pietricele să arunce, precum ar semăna în ziua de Crăciun; sau apă de stropit, asemenea paparudelor; blestemul sună și de data asta a urare: rîndunelele să se înmulțească pînă la nouă, cifră simbolică, apoi să se întoarcă perechi roditoare. Evocarea eroului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nelăsând ca ea să cadă pe pământul trasat. Dacă izbuteai s-o respingi, din cerc și până la ea măsurai lungimi de lopată și ăsta era punctajul. Mai jucam „opinca”. Aici trebuia dexteritate și iuțeală de mână. Jocul era cu cinci pietricele rotunde, din care una era mai mare, numită „babaroază”. „De-a v-ați ascunselea” era, deasemenea, un alt joc minunat. Deoarece aveam la dispoziție o ogradă mare, iar în fundul ei se aflau stogurile cu fân, cu multe locuri de ascuns
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dar jucam la o poartă, „miuță”, cum am spune noi azi. Cred că pe atunci aveam vreo trei anișori. Ne jucam de-a negustorul și cumpărătorii. Unul din copii era negustorul. Ne „vindea” tot felul de semințe, muguri, chiar flori. Pietricelele erau banii. Odată, „am cumpărat” mai multe semnițe de mătrăgună. Erau mici, lunguiețe și fiind dulci, le-am mâncat pe toate, nu știu, or fi fost cât încape într-o mânuță bună. După câteva ore cântam „cucurigu” și urlam ca
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pietricică din cele încrustate pe mâner și adăugă: cât asta. — Un moment, serenissime, se auzi prima oară glasul evreului tânăr, care scotoci printre punguțele din boccea, alese două și, făcânduși loc pe pupitru, le deșertă separat în două grămăjoare de pietricele, unele șlefuite în fațete, cu o transparență cristalină de un roșu viu întro tentă de violet, altele șlefuite rotund, în aparență mai opace, de un roșu greu, aducând aminte culoarea sângelui închegat. Arătând spre prima, tânărul spuse: — Aici aveți rubine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
câteva în mână, le apropie de ochi și se minună de perfecțiunea cu care erau tăiate. Se uită lung la negustori, oftă și spuse: — Să-mi faceți un preț. Pietrele astea albastre - și arătă spre safire -, între ele câte nouă pietricele mai mici, deci treizeci și șase de pietricele, opt rubine, opt peruzele, opt heliodore, opt ametiste mici și patru mărgăritare mari... Se uită spre catifeaua de pe pupitru și observă mirat lipsa perlelor. Mărgăritare nu aveți? Avem și mărgăritare, dar nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se minună de perfecțiunea cu care erau tăiate. Se uită lung la negustori, oftă și spuse: — Să-mi faceți un preț. Pietrele astea albastre - și arătă spre safire -, între ele câte nouă pietricele mai mici, deci treizeci și șase de pietricele, opt rubine, opt peruzele, opt heliodore, opt ametiste mici și patru mărgăritare mari... Se uită spre catifeaua de pe pupitru și observă mirat lipsa perlelor. Mărgăritare nu aveți? Avem și mărgăritare, dar nu face pentru oameni ca domniile voastre, serenissime, mărgăritarele sunt
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pietre care trăiesc, și ca tot ce trăiește, mor și ele. Mai bine cristal de stâncă sau poate chiar vârfuri de diamant. Ne înțelegem noi din preț, spuse bătrânul și alte două punguțe se răsturnară pe țesătura neagră de pe pupitru, pietricele albe aruncând spre tavan sclipiri de curcubeu. Începu o tocmeală ca la târg, evreii se tânguiau, luau safirele din mâna voievodului, le admirau și plângeau, spunând că nu se pot despărți de ele, vodă ofta, scrâșnea din dinți, aducându-și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ultimul preț pentru safire este acesta, și evreul îl rosti; dacă scoatem rubinele și în locul lor punem granate, vi le ofer pe deasupra pentru cinstea ce ne faceți, socotindu-ne slujitorii casei voastre... Aș putea chiar să pun de la mine niște pietricele verzi, să spunem jadeit, în locul smaraldelor, rămânând să-mi plătiți doar opt peruzele și opt heliodore, cristalul de stâncă fiind un dar al fiului meu pentru fiul măriei tale. Brâncoveanu zâmbi înveselit. Ne întrebăm dacă se cuvine. Cu pietrele pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]