1,564 matches
-
nord, muflonii din cea mai mare parte a Atlasului, frumoasele addax din hamada, de cealaltă parte a întinsei sekia care cu mii de ani în urmă fusese un râu cu multă apă, și de aceea alesese acel colț cu câmpii pietroase, nisipuri nesfârșite și munți sfidători, la paisprezece zile de drum de El-Akab, pentru că nimeni în afară de el nu râvnea la cel mai neospitalier pământ din cel mai neospitalier deșert. Rămăseseră în urmă pentru totdeauna vremurile glorioase când tuaregii luau cu asalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și fără să aparțină vreunei rase din deșert, părea un miracol al Cerului că reușiseră să supraviețuiască apăsătorului și pătrunzătorului siroco din ultimele zile. Din câte putuse înțelege, rătăciseră fără țintă mai mult de o săptămână printre dune și terenuri pietroase și nu știură să spună de unde vin, cine sunt, nici încotro se îndreaptă. Era ca și cum ar fi picat dintr-o dată pe una din acele stele căzătoare, și Gacel îi vizita în fiecare dimineață și după-amiază, intrigat de înfățișarea lor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
nască pe un pământ cultivat, sau în preajma unui puț, sau depinzând de mâna grijulie a țăranului ce îl udă zi de zi, asemenea spiritului poporului tuaregilor, unicul în stare să rămână, veac după veac, nedezlipit de niște nisipuri și pământuri pietroase la care restul oamenilor renunțaseră întotdeauna. Apa i-a muiat părul și a desprins de pe corpul lui jegul de luni și chiar de ani de zile. S-a scărpinat cu unghiile și a căutat o piatră plată și poroasă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
acel frig trădător reușea să se strecoare în oasele călătorului inconștient, îl îmbolnăvea și făcea apoi ca articulațiile corpului să-i rămână ca anchilozate și dureroase, refuzând să răspundă prompt la comenzile creierului. Trei vânători fuseseră găsiți înghețați pe pământurile pietroase de la poalele munților Huaila, și Gacel încă își mai amintea cadavrele lor, înghesuite unul într-altul, unite prin moarte în acea iarnă friguroasă, când tuberculoza i-l luase și pe micuțul lui Bisrha. Păreau că zâmbesc, dar, mai târziu, soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Răsărit, spre Mecca, îi mulțumea lui Alah că îi îngăduie să trăiască acolo unde trăia și să facă parte din binecuvântata rasă a oamenilor vălului, lăncii sau spadei. A adormit dorind-o pe Laila, și, când s-a trezit, trupul pietros al femeii pe care o strângea în vis s-a transformat în nisip moale ce i se prelingea printre degete. Plângea vântul la ceasul vânătorului. Privi stelele, care îi spuseră cât mai lipsea ca lumina să le șteargă de pe firmament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
șteargă de pe firmament, strigă noaptea și îi răspunse mugetul stins al mehari-ului ce mesteca scaieții umezi. îi puse șaua, porni din nou la drum și pe la jumătatea după-amiezei zări în depărtare cinci pete întunecate ce se profilau pe întinderea pietroasă: tabăra lui Mubarrak-ben-Sad, imohag-ul din „Poporul Lăncii“ care îi condusese pe soldați până la jaima lui. își făcu rugăciunile și se așeză pe o stâncă netedă să admire amurgul, cufundat în gândurile sale negre, căci înțelegea că aceea avea să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
se întorsese. Cei ca el se puteau număra, din Maroc până în Egipt, pe degetele de la o mână, și chiar Mubarrak-ben-Sad, călăuza oficială a postului, pe care el îl socotea unul din cei mai buni cunoscători ai nisipurilor și ai terenurilor pietroase, recunoștea că nu îndrăznise să facă așa ceva. „Dar cunosc pe cineva, îi mărturisise o dată, în timpul unei lungi expediții de recunoaștere în masivul Huaila. Cunosc un inmouchar din tribul Kel-Talgimus care a fost acolo și s-a întors...“ — Ce simți când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
la tabăra dumneavoastră înainte de-a se însera. Mă va suna la șapte. Am înțeles - răspunse. Sună-mă după ce vorbești cu el. întrerup și închid. înapoie receptorul, se urcă în picioare pe scaun, luă binoclul și privi din nou pustiul pietros, apoi se lăsă să cadă pe scaun prost dispus și în cele din urmă coborî din mașină să urineze cu spatele la oamenii săi, care profitară și-i urmară exemplul. — Și eu m-aș ascunde în iadul ăsta, mormăi cu glas tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ai lor. — Nu toți erau colonelul Duperey, știi foarte bine. Ai uitat de Legiunea Străină și de asasinii ei? Și ei ne-au distrus triburile, le-au decimat, le-au luat puțurile și pășunile și le-au împins spre pământurile pietroase. Locotenentul Razman își aprinse pipa, aruncă o privire spre bucătărie și spuse: — Ți se arde carnea. Nu, adăugă apoi. N-am uitat de Legiunea Străină și de brutalitatea ei. Dar știu că se purtau așa pentru că erau într-un permanent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
trist să recunoască asta, dar militarii nu știuseră niciodată să-i atragă pe băștinași, care nu vedeau în ei decât niște străini nerușinați ce le rechiziționau cămilele, le luau puțurile și le deranjau femeile. Noaptea se lăsase grea peste întinderea pietroasă, prima hienă râdea în depărtare și stelele sfioase clipeau pe un cer ce avea să se umple în curând de ele, un spectacol minunat pe care nu se sătura niciodată să-l admire, pentru că acele stele din nopțile liniștite erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
de nesuportat din fiecare mușchi prins de cârcei și se întreba de ce continuă să stea acolo, la umbră, cu bocceaua în mână, așteptând întoarcerea unui om, a unui asasin, care voia să-l ducă din nou spre nisipuri și terenuri pietroase. Și apăru dintr-o dată lângă el, ivit din neant, în tăcere, în ciuda celor patru cămile încărcate, ce-l urmau fără să facă nici cel mai zgomot, de parcă s-ar fi molipsit de la stăpânul lor sau le-ar fi speriat faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
nimic. O pădure de clădiri scăldate de o imensă mare sărată, unde în multe colțuri se înălțau fântâni din care într-o zi țâșnea mai multă apă dulce decât consuma un beduin într-o viață întreagă, ridicată pe un pământ pietros ce servea drept cuib pentru mii de șobolani, se transforma, în mod logic, într-un loc unde cel mai șiret, curajos, nobil și inteligent imohag din binecuvântatul neam Kel-Talgimus se simțea la fel de neputincios în fața luptei ca și cel mai umil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
asta-i adevărata față a celui rău și viclean, uite-o, vărjmașul întruchipat, ie să-ți bați copii, și părinții, toată familia pierdută și-nșirată pe lungul drum al ispășirii. Cum mai flutură vârfurile părului, bătându-i mândrețea de crupe înalte, pietroase, strânse în blugii care nu ascund nimic. Bineînțeles că n-are nimic de ascuns, ci doar de etalat, fesele, agresive, mândria și trufia și dezmățul apocaliptic, toate fețele vrăjmașului scurse prin uitătura aia crucișă, de curvă. Așa a fost să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
așa, viața acestor nefericiți nu mai era viață. Îngenuncheară amândouă pe pământ plângând morții care păcăliseră moartea. Bărbatul mânuia deja sapa, săpa, scotea cu lopata pământul desprins, și săpa din nou. În adâncime pământul era mai dur, mai compact, puțin pietros, abia după o jumătate de oră de muncă continuă groapa se făcuse suficient de mare. Nu aveau sicriu, nici giulgiu, trupurile urmau să se odihnească direct În pământul gol, doar cu hainele pe care le aveau pe ei. Unindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
care se despărțea În două la un capăt și fusese Înfipt În pietrișul de la mal era fixată o ceașcă de tinichea, și Nick se uita la ceașcă și la izvorul care se umfla și apoi curgea lin În albia sa pietroasă, de-a lungul șoselei. Putea să vadă bine În ambele direcții - se uită În sus, pe deal, și apoi În jos, unde erau docul și lacul, promontoriul Împădurit care traversa golful În spatele căruia se deschidea lacul, pe apele căruia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cotiră la dreapta, pe o veche potecă folosită de elefanți. Îi văzu pe taică-său și pe Juma discutînd ceva și, cînd Îi ajunse din urmă, Juma privea În spate, pe drumul pe care veniseră, și apoi la niște dealuri pietroase din depărtare, ca niște insule În șesul uscat, și În cele din urmă păru a se orienta către culmile a trei dealuri albastre care se vedau departe, la orizont. — De-acum Juma știe unde să mergem, Îi explică taică-său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
prin instrumentele conectate cu părțile vitale ale celor trei exploratori, de creșterea rapidă a pulsului lor.) Foarte aproape! Continuau înaintarea. În fața lor apăru ceva, mult deasupracapetelor. Dallas respira sacadat din cauza însuflețirii și a trudei. Decepție... nu era decât un agregat pietros erodat și grotesc. Previziunea lui Ash se dovedea corectă; intrau pe un teren muntos. Se adăpostiră până una alta la poalele monumentului monolitic. Linia de pe "căutător" dispăru instantaneu. ― Pierdut iar, le zise. ― Am depășit obiectivul? întrebă Kane cercetând aspectul rocii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
externe a rădăcinii părului, conținând celule mari, clare, bogate în glicogen. Pilomatrixonul (epiteliomul calcificat Malhelbe) - o tumoră dezvoltată dintr-o ebosă embrionară a matricii foliculare, mai frecvent întâlnită la tineri, sub forma unui mic nodul, de mărimea unei alune, duritate pietroasă, nedureroasă, persistentă; tumora are un caracter benign în ciuda recidivei după extirpare. Cheratoza pilară inversată (Helwig) - leziune papuloasă sau nodulară, aparută la nivelul feței, formată prin invaginarea unei masive celule bazale, bogate în glicogen, corespunzătoare foliculului pilos rudimentar, centrat pe lame
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
înainte și sinusul cavernos îndărăt, aceste radiografii permit de a trage uneori concluzia asupra naturii și sediului unor tumori orbitare. Produsul de contrast poate fi injectat pe mai multe căi: -prin arteriografia coroidei externe, examinând timpul venos; -prin cateterismul sinusului pietros inferior, plecând de la vena jugulară; -prin cateterismul unei colaterale a venelor orbitare, plecând de la vena frontală prin puncție directă, de la vena angulară prin denudare, de la vena facială prin denudare; -prin puncție directă a unei malformații vasculare vizibilă. Examenul poate fi
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
micii aripi a sfenoidului, pentru a se vărsa în sinusul cavernos. În spate se poate obține o imagine a sinusului cavernos, sub aspectul unei panglici duble, opacă, ce desenează conturul arterei carotide. Extremitatea sa posterioară se subțiază către originea sinusului pietros superior și inferior. Neoformațiunile orbitare și ale regiunilor vecine pot modifica desenul rețelei venoase. Este necesară, însă, o oarecare experiență pentru interpretarea traseelor patologice în raport cu variațiile individuale întotdeauna posibile a traiectului venelor orbitare. Flebografia orbitară este utilizată, în special, pentru
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
îndreaptă spre clopoțel : va veni Nela, copilul se va întoarce la rosturile lui și salonul la viața civilizată. Dar vocile celelalte se împletesc, cerând păsuirea vinovatei, și amfitrioana face un gest de renunțare care îi dezvelește, prin deschizătura rochiei, brațul pietros și alb. O încurajezi și dumneata la rele, îi spuse mustrător musafirului, amenințându-l cu degetul în glumă. Și toți fac la fel, din comoditate și nepăsare, iar eu inutil avertizez că astfel îi vom strica și firea, și caracterul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aflase că Stella se simțea „destul de bine“. Pornise de acasă, dar se dusese în primul rând la canal. Era un canal scos din uz. S-ar fi cuvenit să înfățișeze o priveliște frumoasă, așa cum se curba în jurul orașului, cu drumul pietros de la țărm, cheiul pavat cu dale de granit, și cu inelele mari de oțel, în locurile unde pe vremuri acostau bărcile colorate. Podețul elipsoidal, reflectat în oglinda apei, era reprodus pe cărți poștale ilustrate, iar mica cisternă elegantă (aflată încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Această porțiune ierboasă, presărată cu oi care pășteau, se termina printr-un gard de sârmă, pe sub care te puteai strecura ca să ajungi la stâncile brune, ușor de escaladat și de coborât, care mărgineau tot lungul țărmului. Plaja în sine era pietroasă, nisipul zgrunțuros fiind amestecat cu prundiș, iar stâncile colțuroase și zimțuite se prelungeau sub apă, acoperite cu alge cafeniu-aurii și ivindu-se la suprafață la vremea refluxului. Familia se împrăștiase în diverse locuri și descoperise felurite ascunzișuri pentru dezbrăcare. Gabriel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
spate. Constat că, de fapt, am ajuns într-o zonă plină cu turiști, cu persoane care stau întinse la soare, pe nisipul întunecat la culoare și amestecat cu pietre. Mă simt cumva stingher privind spre stânga, spre mare. Țărmul este pietros, negricios și din loc în loc cu mici zone de plajă, pline cu oameni, întinși pe nisip, sau în apă. Iar eu, cu pantaloni lungi, cămașă (aceeași cu care am fost și anul trecut), pălăria cu boruri largi (la fel, cea
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
vreo 30 de km. Mă simt minunat la începutul acestei noi zile, admir din tren marea în dreapta mea, plajele încă lipsite de persoane, dar pline de șezlonguri și umbrele, iar în stânga localitățile cu blocuri de câteva etaje, într-un ambient pietros, nu prea înalt și plin de verdeață; ieri am inspirat din plin parfumul florilor de oleandru. Mă întreb acum, așa cum m-am întrebat de multe ori, oare de ce sunt atât de binecuvântat de Dumnezeu? De ce îmi acordă atâtea bucurii în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]