5,361 matches
-
mereu dacă în aceleași condiții, în perioada sovietică, noi, tinerii de azi, am fi avut un comportament mai onorabil. Tocmai de aceea, trădările în condiții de libertate nu mai au nici o scuză, căci nu ne mai stă nimeni, literalmente, cu pistolul la tâmplă. Pe de altă parte, nu putem îngheța orice dezbatere asupra conduitei intelectualului, a raporturilor sale cu Puterea, sub specia ascendenței biologice. Adică: "nu aveți dreptul să vorbiți, pentru că n-ați trăit asta!" Eu le-aș răspunde în felul
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
ale factorilor de răspundere: președintele Căruțașu, milițianul-șef Grigore, directorul unui Institut fantomatic, poreclit Pionierul și consoarta lui veterinara, temperamentala Iulica. Personaje de prim-plan, mai discrete însă în manifestări, sunt omnipotentul Nini Jighereanu și omul lui de execuție, Mitiță Pistol, plastic portretizat: "Mitiță era paznicul dosarului cu lacăt. Un om scund, negricios și cam îngrămădit, cu omoplații blocați de grăsime și fața încordată, ca de tigru, Mitiță era bătrân, dar bătrân, cum nimeni nu bănuia, trecut de 80 de ani
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
și surprinzător, dar și puțin cam șocant. Se bazează pe o argumentație implicită, susținută în fundal de melodia Amintire cu haiduci a lui Valeriu Sterian (,Unde s-au dus? Cînd au apus/ anii de sus ai gloriei lor?/ Unde-s pistoalele, unde-s pumnalele,/ Caii și flintele haiducilor?") și avînd în prim plan, pe ecran, textul: "Peste 30 miliarde de euro vor intra în România. Îi ia cineva?". Desigur, episodul e urmat, liniștitor, de îndemnul înțelept și legal " Accesează fondurile europene
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
egoismo nazionale și mi-e rușine (Mussolini și comparșii). 4. Il Duce ha sempre ragione (Propaganda lui Pavolini) și partidul fascist nu greșește niciodată. 5. Eu și partidul nu greșim niciodată (Genialul Generalissim Stalin). 6. Când aud cuvântul cultură, scot pistolul și trag (Goebbels). 7. Stoarce pe antifascist ca pe-o lămânie și aruncă-l imediat (Paukerist valah). 8. Am trei morale: una gândesc, alta vorbesc și fac ce-mi place. Morala e masca. 9. Folosește-te de tovarășul de drum
Adrian Năstase, scenariu sumbru pentru prezidențiale by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81908_a_83233]
-
egoismo nazionale și mi-e rușine (Mussolini și comparșii). 4. Il Duce ha sempre ragione (Propaganda lui Pavolini) și partidul fascist nu greșește niciodată. 5. Eu și partidul nu greșim niciodată (Genialul Generalissim Stalin). 6. Când aud cuvântul cultură, scot pistolul și trag (Goebbels). 7. Stoarce pe antifascist ca pe-o lămânie și aruncă-l imediat (Paukerist valah). 8. Am trei morale: una gândesc, alta vorbesc și fac ce-mi place. Morala e masca. 9. Folosește-te de tovarășul de drum
Adrian Năstase, scenariu sumbru pentru prezidențiale by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81907_a_83232]
-
sîngele altora. Al milioanelor de supuși care nu se arătau prea tari în credință și suficient de zeloși în adorație. Ereticii și rîvna lor sectară au fost drastic sancționați ca deviaționiști și tot atît de eficient excomunicați cu ștreangul, cu pistolul, cu poțiunea de șoricioaică sau, și mai simplu, cu ranga. Ecumenismului i-a luat locul unirea mondială a proletariatului, iar ideea conspirativității inițiale, a ilegalității, a patimilor și a martirajului a devenit o formă supremă de legitimare. închisorile prin care
Comunismul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9619_a_10944]
-
violenței (A 18.05.1990); Violență și vandalism (A. 13.06.1990, 1); Violență și victime (România liberă = RL, 14.06.1990, 1); Autoritățile preferă violența (RL 14.06.1990, 1); Fără violență (RL 20.06. 1990, 1); Violență și pistoale "Makarov",( A 28.06.1990,1); În fața violenței (Dr 29.06.1990, 1); Prețul violenței (A, 4.12.1990, 5); Violența particulară și de stat (22, nr. 25, 1990, 4); Note despre violență (22, nr. 49, 1990, 4) etc. Publicațiile
Tema violenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9708_a_11033]
-
cu oiștea în gard, melodramatic ca o curcă beată la barieră care deși vine trenul nu știe pe unde s-o ia. Didi, care a participat la revoluția din Decembrie, fără să știe că-i lovitură de stat - are și pistol, și o clipă, o clipă doar, am crezut că-i comisarul Moldovan -, care i-a făcut oameni pe toți, cătrănit rău pe rezolvarea sîngeroasă, în stil rusesc, a diferendelor ideologice, de program de guvernare, face o înmormîntare Revoluției la groapa
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
mai iubit dintre pămînteni (1992), film ratat, din păcate, cu scene memorabile însă și Cei care plătesc cu viața (1991). Oricum, în ciuda actualității temei, personajele acestea rele, din care doar Didi a rămas sfios, - asta cînd nu pune mîna pe pistol să facă iar revoluție - mă duc cu gîndul departe în timp, la era ticăloșilor, cum o numea Marin Preda, care datorită Domnului Săraru și a ecranizării marinesciene nu s-a stins. Actorii magnifici - una din cele mai bune distribuții: Ștefan
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
iubirea ei! Nu se poate! Familia-i cu treaba ei, serviciul, datoria și responsabilitatea față de țară sunt cu totul altceva! Maiorul Mihai Roznoveanu trase adânc aer În piept, recapitulă În gând ceva, scoase de sub haina scurtă din piele subțire un pistol cu amortizor, Îl puse la tâmpla „bagajului”, o clipă se gândi la omul de aceeași vârstă cu el și care copilărise la cinci kilometri de casa roznovenilor, „poate că În copilărie am trecut unul pe lângă altul!”, se Încruntă și cu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
prin farmec siguranța și fața aceea de om țanțoș și nevinovat. Am toate motivele să-ți vorbesc dur, să te Înjosec, să-ți adresez invective și să te Înjur, chiar să-ți ard câteva palme sau să te ameninț cu pistolul, sunt elemente care țin de practica noastră. Dar nu fac acest lucru, nu pentru că-mi ești simpatic sau că am fost vecini În copilărie, chiar sunt un ofițer cu activitate nepătată, de două ori ridicat În grad la excepțional, bine
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ochi „șters”. Era Îmbrăcat În costum complet de blues-jeans și Ștefan Girovescu, pentru că el era, purta aceeași pălărie și aceleași cizme de cow-boy. De sub haina Îmblănită, lăsată descheiată, securistul observă cureaua lată și mai mult intui existența unui toc de pistol pe care, spiritul său rece intrat În trepidația inerentă a unui Început de alertă ce se apropia și se amplifica până la nivelul de „panică” Îl aproximă a ascunde un Beretta 92. Experiența și spaima care Îl stăpânea Îl făcură pe
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
fugi și a se ascunde, dar desfiguratul, deja ajuns la masa lui, Îi comandă cu un gest de imperator să rămână pe scaun. Apoi, nedoritul său oaspete luă un loc În fața sa, timp În care lăsă ostentativ să se vadă pistolul de la centură. Era una din cele trei arme pe care baronul local le deținea În mod legal pentru diverse situații nedorite. Rămâi pe loc, avem de discutat! Dar eu nu am și nu doresc să discut!, marșă fostul maior. Nu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
își spuse Charlot în gând. — Văd că te numeri printre nefericiții care au credință, spuse el sumbru. Ea se ridică de pe pat. —La ce bun să mai vorbim? Aș vrea să-l văd aici în fața mea și să am un pistol în mână. —Ai un pistol? — Da. — Și presupui că, după ce l-ai ucide, te-ai duce la spovedanie și ai fi din nou fericită. —Poate, nu știu. Nu mă pot gândi atât de departe. Voi, cei buni, sunteți niște oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Văd că te numeri printre nefericiții care au credință, spuse el sumbru. Ea se ridică de pe pat. —La ce bun să mai vorbim? Aș vrea să-l văd aici în fața mea și să am un pistol în mână. —Ai un pistol? — Da. — Și presupui că, după ce l-ai ucide, te-ai duce la spovedanie și ai fi din nou fericită. —Poate, nu știu. Nu mă pot gândi atât de departe. Voi, cei buni, sunteți niște oameni înspăimântători. Vă lepădați de ură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
asta stă mai bine în buzunarul meu decât în al lui. Era un revolver mic, de modă veche. Roti butoiul și constată pe pipăite că cinci din cele șase compartimente erau pline. Cel de al șaselea era gol, când apropie pistolul de nas, simți mirosul inconfundabil al unei împușcături recente. În pat, pe lîngă sacii cu făină, se mișcă ceva ca un șobolan: era brațul actorului. Mormăi ceva de neînțeles din care Charlot prinse doar cuvântul „destin“; probabil interpreta un rol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
de geniu. În scurt timp răbdarea lui se văzu răsplătită: Charlot plecase din nou pe drumul spre St Jean. Actorul își scutură hainele de frunze și noroi și-și alungă amorțeala întinzându-se ca un motan castrat, mare și leneș. Pistolul din buzunarul hainei îi atinse coapsa. Nu există actor, oricât de talentat, care să scape întru totul de trac, iar Carosse simți acest lucru din plin pe când trecea prin fața casei spre bucătărie. Replicile rolului i se încurcau în minte, gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
de-a lungul parcelei împingând plugul. Dacă Chavel ăsta chiar se îndreaptă încoace, zise Carosse strângându-l ușor de braț pe Charlot, atunci o să-i ținem piept noi doi. Iar în cel mai rău caz, să nu uiți că am pistol. Nu-i așa că n-ai să uiți? și-i strânse din nou brațul. Nu. — Să știi că va trebui să-i ceri scuze fetei pentru minciunile pe care i le-ai spus. S-a necăjit foarte tare. —Care minciuni? I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
viața. Spuneți-i să nu mai facă semne că, dacă nu, trag. Așadar, ești cu adevărat ucigaș? —E război, Mademoiselle, răspunse el cu o sinceritate absurdă. Apoi se depărtă de ea făcând câțiva pași de-a lungul balustradei și, scoțând pistolul din buzunar, îi amenință pe amândoi plimbând arma de la unul la altul: țeava revolverului îi unea acum. Stinge lanterna! Dinspre sat se auzi un orologiu bătând ora șapte. Chavel numără cu amărăciune cele șapte bătăi: era ora care-i amintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
alamă de pe birou și silabisește: — Li-o-nel Frunza. Zi așa, Ionele, ai uitat româna? Vaniușka (pe care prietenii nerusofoni îl strigă „Ionele!“) e cât pe-aci să răspundă „Nu!“, dar un gest al lui Grișa spre subsuoara mâinii stângi, unde ține pistolul, îl reduce la tăcere. Lionel începe să înțeleagă despre ce e vorba. Puteți vorbi în română, eu o să vă răspund în franceză. — Bonjour, camarade professeur, rostește Grișa singura expresie pe care o ține minte din cei opt ani de franceză
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cu focul? pune Roman gaz peste foc, în limba rusă, după care se întoarce spre Grișa. Acesta privise stupefiat acțiunea lui Roman, care, adevărul e, se desfășurase în mare viteză. Grișa își revine din uluială și duce mâna dreaptă spre pistol. Înainte de-a ajunge la pistol, Roman îi proptește vârful bâtei în piept și-l avertizează: Nici să nu te gândești. Ia zi, durule, știi să scrii cu mâna stângă? — Nu, răspunde Grișa, tot în rusește. — Ar fi cazul să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
foc, în limba rusă, după care se întoarce spre Grișa. Acesta privise stupefiat acțiunea lui Roman, care, adevărul e, se desfășurase în mare viteză. Grișa își revine din uluială și duce mâna dreaptă spre pistol. Înainte de-a ajunge la pistol, Roman îi proptește vârful bâtei în piept și-l avertizează: Nici să nu te gândești. Ia zi, durule, știi să scrii cu mâna stângă? — Nu, răspunde Grișa, tot în rusește. — Ar fi cazul să înveți. Cu o lovitură de baseball
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Cei doi ciungi sunt Grișa și Vaniușka. Cu ei mai e un al treilea, șoferul, care ține de șase și chibițează. Mai mult chibițează pentru că este luat prin surprindere de intrarea intempestivă a lui Lionel. Șoferul încearcă să scoată un pistol, dar Lionel, cu o lovitură de karate bine țintită, îi rupe brațul. Șoferul începe să urle de durere în limba moldovenească. — Pașapoartele, spune scurt Lionel. De frică să nu rămână și fără mâna stângă disponibilă, Grișa îi dă actele sclavilor
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
să și-l ia. — Le dai tu de mâncare copiilor noștri? îl întreabă un zidar mai în vârstă. În spatele lui Lionel, se oprește, cu scrâșnet de frâne, un Bentley. Din el sar doi racheți care-i pun, fiecare, câte un pistol la tâmplă. În fața lui se postează Stiopa - șeful -, care i se adresează lui Lionel într-o franceză acceptabilă: — Faci pe durul cu noi? Crezi că dac-o să mori duminică, poți să-ți permiți orice? — Așa cred. De unde știi c-o să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
permiți orice? — Așa cred. De unde știi c-o să mor duminică? — Mai citim și noi ziarele, ne mai uităm la televizor. Vrem să-ți facem o propunere de nerefuzat. Lionel începe se râdă, dar nu pentru că l-ar gâdila cele două pistoale care-i presează tâmplele. — O propunere de nerefuzat? Unui om care urmează să moară peste trei zile? — Ar putea fi cele mai frumoase trei zile din viața ta. — N-ar fi prea greu, până acum, n-am avut nici una frumoasă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]