644 matches
-
cu ascultătorii și cu partenerii epistolari contemporani lui și să se refere la aspecte ale vieții lor curente fie moralizând de pe amvon, fie încercând să dea soluții sau să intervină pentru soluționarea unor necazuri ale cunoscuților și ale păstoriților săi (Plămădeală, 1980, p. 288). "Sfântul Vasile a transpus în practică exortațiile la milostenie din predicile sale sociale, confirmând astfel prin fapte tăria convingerilor sale creștine. Stăpânit de un umanism rar întâlnit, imediat după botezul său, tânărul Vasile își împarte averea la
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Complementaritatea între Biserica și statul român cu privire la protecția copilului, Editura Nepsis/Editura Eurobit, Timișoara, 2010. Petrică, I., Comunicarea organizațională. / Studiu de caz: Comunicarea organizațională în Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Caraș-Severin, Editura Universității "Aurel Vlaicu", Arad, 2010. Plămădeală, A. , "Idei sociale în opera Sfântului Vasile cel Mare", în Sfântul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea sa, Editura IBMBOR, București, 1980. Popa, I. D., Sfântul Vasile cel Mare, predicatorul milosteniei, în Studia Basilica, vol. II, Editura
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
discipoli și prieteni ai filosofului. Din ce îmi aduc aminte, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Alexandru Paleologu, Mihai Șora, Petru Creția, alături de alți câțiva apropiați și ceva gură-cască, l-au petrecut pe Noica pe ultimul drum, la Schitul Păltiniș, împreună cu Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, cel care a săvârșit slujba ortodoxă de înmormântare și care a ținut un cuvânt de rămas-bun, publicat apoi în Telegraful Român, mensual al Mitropoliei Ardealului care era distribuit doar credincioșilor, în circuit închis, în care apăreau surprinzătoare referiri
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Sunt 50 de ani de la moartea (1962) monahului-poet al „Rugului Aprins” - Sandu Tudor: „Să crezi, frate, tot ce se va spune rău despre mine. Am fost un păcătos”... Andrei Scrima l-a numit „octava Adevărului”. Fostul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală și-l amintește ca pe „un continuu scandal al adevărului.” Un fost coleg de celulă, care își amintea cum a fost izbit cu capul de treptele spălătorului de la Aiud - de gardian - reținea șoapta lui spusă la ureche de părintele Daniil
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
nostru". „Scriitorii, fiind înaintașii firești ai acestei continui lupte de „reînălțarea”, ei, în orice colț de țară i-ar sili viața să trăiască, trebuie să rămână de-a Andrei Scrima l-a numit „octava Adevărului”. Fostul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală și-l amintește ca pe „un continuu scandal al adevărului.” pururi la înălțimea chemării lor. Din aceste idei și sentimente a luat ființă, în mai 1915 această societate literară căreia, într-o clipă de entuziasm, și fără nici un gând de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
București, 1996 Pillat, Dinu, V. Voiculescu în epoca genezei povestirilor, în „Steaua", an. III, 1970, nr. 15/9 aprilie Pillat, Ion, Tradiție și literatură, Casa Școalelor, 1943 Piru, Al., Istoria literaturii române de la început până azi, Editura Eminescu, București, 1981 Plămădeală, Acad. dr. Antonie, Rugul Aprins, Sibiu, 2002 Pop, Delia, De la comunicare la cuminecare. Dimensiuni ontice în opera lui Vasile Voiculescu, Editura Umbria, Baia Mare, 2002 194 Pop, Marius, Vasile Voiculescu peregrin prin veac, Editura Litera, București, 1984 Popescu, Florentin, Pe urmele
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
în ceva instant, în constructe-efemeridă, în celebritate imediată, ipostaze cînd nu interesează exegeza operei, ci rătăcirile tinereții, angajarea politică sau concesiile ideologice făcute în timpul vieții. Poate la aceeași ipostază de personaj a lui Noica s-a gîndit și mitropolitul Antonie Plămădeală atunci cînd, pe la începutul anilor '90, nu mi-a mai povestit, ca altădată, despre întîlnirile sale admirabile cu amfitrionul mansardei din vila 12 a Păltinișului, ci mi-a spus cu blînda-i ironie, dar și cu atîtea presupuse înțelesuri că Noica
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
reproducem doar scena finală a înmormântării, de la Schitul Păltiniș, așa cum am descris-o în Cotidianul: în munte se adunaseră, fără nici un anunț de presă, vreo patru-cinci sute de persoane. A fost și un mare sobor de preoți, condus de mitropolitul Plămădeală. Niște festivități religioase deosebite, care mi s-au părut exagerat de pompoase pentru modestia lui Noica, pentru modesta cruce de alături și pentru sicriul simplu, simplu, simplu. Dar asta nu era destul. întreaga ceremonie era filmată impasibil de trei operatori
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
impasibil de trei operatori. Am crezut inițial că sunt de la Interne și ne filmează pe noi. O fi ajuns o copie și pe la Interne, dar nu acesta era scopul. Am aflat ulterior că era o manevră mai grotescă. Mitropolitul Antonie Plămădeală făcea parte din delegația română la Conferința pentru Drepturile Omului de la Viena. Iar el avea nevoie de un document pentru străinătate care să arate că în România există libertatea religioasă. Deci săracul Noica a fost exploatat și după moarte. Realizați
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cuvintele ale căror înțelesuri depline venisem să le pătrund. Fără să-mi dau prea bine seama, centrul atenției s-a mutat de la entuziaștii călători înspre... mine. Dintr-un simplu spectator am devenit subiectul principal, materialul brut, tocmai bun de prelucrat, plămădeala ce se cerea a fi pusă la crescut. - De unde ați aflat despre Sahaja Yoga? - mi se repetă o întrebare la care răspunsesem ceva mai devreme. - Știți câte ceva despre energia Kundalini, despre corpul subtil? - a urmat o nouă interogație. - Ați făcut
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
La Prodăneștii Vechi răzeși e satul de naștere a lui Alecu Donici. La Căprești Ovrei foastă colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat urât rusesc. La Telenești. Apus de soare. 30 Iulie. Nume de pe-aici: Plămădeală, Lapte Dulce, Iapă-scurtă, Șapte Frați, Copii mulți, Bou Negru, Bou Roș. Minunate seri la Telenești. Broscărie. Aici începe codrul Orheiului. Iarmarocul din Telenești ca cel din copilărie de la Pașcani. Sara, lângă iaz, se întorc soldații de la adunat fân cântând din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sunt 50 de ani de la moartea (1962) monahului-poet al „Rugului Aprins” - Sandu Tudor: „Să crezi, frate, tot ce se va spune rău despre mine. Am fost un păcătos”... Andrei Scrima l-a numit „octava Adevărului”. Fostul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală și-l amintește ca 165 pe „un continuu scandal al adevărului.” Un fost coleg de celulă, care își amintea cum a fost izbit cu capul de treptele spălătorului de la Aiud - de gardian - reținea șoapta lui spusă la ureche de părintele
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
nostru". „Scriitorii, fiind înaintașii firești ai acestei continui lupte de „reînălțarea”, ei, în orice colț de țară i-ar sili viața să trăiască, trebuie să rămână de-a Andrei Scrima l-a numit „octava Adevărului”. Fostul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală și-l amintește ca pe „un continuu scandal al adevărului.” pururi la înălțimea chemării lor. Din aceste idei și sentimente a luat ființă, în mai 1915 această societate literară căreia, într-o clipă de entuziasm, și fără nici un gând de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
București, 1996 Pillat, Dinu, V. Voiculescu în epoca genezei povestirilor, în „Steaua", an. III, 1970, nr. 15/9 aprilie Pillat, Ion, Tradiție și literatură, Casa Școalelor, 1943 Piru, Al., Istoria literaturii române de la început până azi, Editura Eminescu, București, 1981 Plămădeală, Acad. dr. Antonie, Rugul Aprins, Sibiu, 2002 Pop, Delia, De la comunicare la cuminecare. Dimensiuni ontice în opera lui Vasile Voiculescu, Editura Umbria, Baia Mare, 2002 Pop, Marius, Vasile Voiculescu peregrin prin veac, Editura Litera, București, 1984 Popescu, Florentin, Pe urmele lui
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Ceaușescu.“ („O înaltă apreciere, un generos îndemn“, Flacăra, 30 noiembrie 1984) PITUȚ Gheorghe „Căci el stă-n sufletul mulțimii Ca un neobosit izvor În muntele nemuritor Dând ritm oceanului de inimi.“ („El stă în sufletul mulțimii“, Scînteia, 26 ianuarie 1982) PLĂMĂDEALĂ Antonie „Pentru toată această libertate, cu asentimentul reprezentanților cultelor prezenți aici, aș dori să asigur plenara de sentimentele noastre patriotice și unanime de recunoștință față de conducătorul nostru mult prețuit, domnul Nicolae Ceaușescu, luptător neobosit, care își consacră uriașa sa energie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
XII-Limbi străine 2 Bârliga R.Mona Chiriac N.Ana Maria Damaschin Lilia Ghiurțu V.Nicoleta Gorenco V.Iulia Registru matricol, 239, voI.I;Costin Clit,op.cit.,255. Năstas I.Alina Pascal I.Ionela Ramona Păduraru Ciprian Aurel Petrea Șt.SimonaMarieta Plămădeala Ghe.Viorica Racu I.Angela Râpanu Dtru.Alexandru Stan M.Alina Mihaela Stolovei V.Dorina Țăranu H.Olesea Vasilache I.Viorica Registru matricol, 239, voI.II;Costin Clit,op.cit.,255. XII-a veniți prin examen de diferența Aciobăniței M.Maria
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
discretă afirmare: Pr. P. Țepordei, Pr. Sergiu Roșca, C. A. Munteanu, Gh. Bezviconi, Andrei Ciurunga, Sergiu Matei Nica, N. Coban, Grigore Filip Lupu, Arcadie Donos, Octav Sargețiu, Paul Goma, Pr. Paul și cercetătoarea Zamfira Mihail, Adrian Păunescu, I. P. S. Antonie Plămădeală, Nestor Vornicescu, N. Smochină, Victor Tulbure, Dragoș Vicol etc. De menționat preoții și Învățătorii risipiți după refugiu pe tot cuprinsul țării și care au păstrat și au făcut cunoscută Într un fel sau altul amintirea locurilor natale. Prezența basarabenilor și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
al Basarabiei. În slova poetică aduce tulburătoare documente umane din mediul concentrațional la care a fost condamnat pentru 18 ani. Versurile cu circulație clandestină Înfățișează cu măiestria poetului una din cele mai triste perioade din istoria românilor. Înalții ierarhi Antonie Plămădeală Nestor Vornicescu cu o bogată operă teologică publică studii despre Biserica Ortodoxă din Transilvania și Basarabia. Ei au avut o frecventă participare la reuniunile consacrate idealului național, a drepturilor românilor din zonele românești tradiționale. Pr. Vasile Țepordei și Pr. Sergiu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Nord, Ținutul Krasnodar și Kuban În localitățile : Moldova - Novka raionul Tuapse, protopopiatul Soci. Aici se află 450 vorbitori de limbă română, au școală de 8 ani (nu se precizează limba de predare) iar primarul V. Markovici - Verbovschi și secretara Nina Plămădeală știu românește. Moldonorika raionul Krimsk, protopopiatul Novorosiisk are cca 8.000 de locuitori și ni se comunică numărul de telefon la care se poate vorbi românește cu președintele colhozului Serghei Pedan. La Tamaha, raionul Seversk, toți locuitorii vorbesc românește. Localitățile
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
în acelea de natură socială. Din 1945 între redactori se vor afla C. Sârbul (1945-1948), Em. Vasilescu, N. Mladin (1948-1967), Gh. Papuc (1967-1978), D. Abrudan (1978-1989). Un comitet de redacție, prezidat mai întâi de N. Mladin (1967-1981) apoi de Antonie Plămădeală (din 1981), va dirija T.r., Abrudan fiind, în continuare, redactor responsabil și după 1989. Între 1 ianuarie 1876 și 25 decembrie 1877 N. Cristea a editat și un supliment cultural, intitulat „Foișoara «Telegrafului român»”. Tipărit inițial cu caractere chirilice
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
Sibiu, 1898; Catedrala mitropolitană din Sibiu. Istoricul zidirii (în colaborare), Sibiu, 1908; Cuvântări și predici ale unui teolog, mai târziu cleric român în țară sub stăpânire străină, I-VIII, București, 1923-1939; Pagini dintr-o arhivă inedită, îngr. și introd. Antonie Plămădeală, București, 1984; Note ascunse. Jurnal, Cluj-Napoca, 1999. Culegeri: Proverbe, maxime, asemănări și idiotisme colectate din graiul românilor din Transilvania și Ungaria, Sibiu, 1901. Repere bibliografice: Romulus Cândea, Patriarhul Miron Cristea, „Candela”, 1925, 3-7; Ion Rusu-Abrudeanu, Înalt Prea Sfinția Sa, Patriarhul Miron Cristea
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
Netea, Înalt Prea Sfinția Sa Patriarhul dr. Miron E. Cristea. La împlinirea vârstei de 70 de ani (1868-1938), Târgu Mureș, 1938; Iorga, Oameni, IV, 301-302, 305-306; Bârlea, Ist. folc., 418-419; Iordan Datcu și Sabina C. Stroescu, Dicționarul folcloriștilor, București, 1979, 153-154; Antonie Plămădeală, Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918). După documente, acte și corespondențe rămase de la Elie Miron Cristea, Sibiu, 1986; Antonie Plămădeală, Contribuții istorice privind perioada 1918-1939. Elie Miron Cristea. Documente, însemnări și corespondențe, Sibiu, 1987; Păcurariu, Ist. Bis
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
305-306; Bârlea, Ist. folc., 418-419; Iordan Datcu și Sabina C. Stroescu, Dicționarul folcloriștilor, București, 1979, 153-154; Antonie Plămădeală, Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918). După documente, acte și corespondențe rămase de la Elie Miron Cristea, Sibiu, 1986; Antonie Plămădeală, Contribuții istorice privind perioada 1918-1939. Elie Miron Cristea. Documente, însemnări și corespondențe, Sibiu, 1987; Păcurariu, Ist. Bis., III, 427-429, passim; Păcurariu, Dicț. teolog., 133-134. M.Dc.
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
a regimului de la București. Unii clerici ortodocși condamnați la ani grei de închisoare sub regimul comunist au ajuns să facă parte din această diplomație bisericească și chiar să ocupe demnități ecleziastice importante (cazul cel mai semnificativ este reprezentat de Antonie Plămădeală). Chiar și profesorul Dumitru Stăniloae, o dată eliberat din închisoare, este integrat în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor (p. 282) și devine unul dintre referenții Sfântului Sinod al BOR. Ar mai trebui adăugat tonul violent „antiuniat” al scrierilor profesorului Dumitru Stăniloae („uniatismul” era receptat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
recuperarea patrimoniului rămas în țară și să declanșeze proceduri juridice pentru recuperarea a ceea ce rămăsese în Ungaria. În 1998, eu fiind secretar de stat, am participat la reînființarea Fundației Gojdu de la Sibiu, curatorul fiind mitropolitul de atunci al Sibiului, Antonie Plămădeală. În felul acesta, încercam să respectăm măcar în spirit, dacă nu și în literă, testamentul lui Emanoil Gojdu. Între timp, în Ungaria situația s-a schimbat foarte mult. Pe când noi ne îndreptam spre o extindere a sferei de aplicare a
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]