644 matches
-
Academician Mitropolit Antonie Plămădeală poate susține contrariul. Aici nu a avut loc o trădare a Bisericii în favoarea Statului, ci o implicare a Statului (atunci comunist) în problemele Bisericii, o îmblânzire și o transformare a lui. O somitate ca academicianul Antonie Plămădeală nu avea ce învăța de la mediocritățile din Securitate, este ca și cum ai spune despre Mântuitorul Iisus Hristos că era evreu, că era de partea evreilor, când El era Fiul lui Dumnezeu, faptul că între evrei și-a desfășurat activitatea, aceasta este
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
totul altceva. Și în cazul mitropolitului lucrurile se prezintă tot așa. Dacă în timpul său regimul care era la putere a fost comunist, așa a fost, trebuia să colaboreze cu el pentru împlinirea misiunii la care este chemată Biserica. Mitropolitul Antonie Plămădeala a realizat atunci, în vremurile de restriște pentru Biserică, o „îndumnezeire a maidanului”, cum ar zice Constantin Necula. Frații fostului mitropolit au solicitat Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității accesul la întregul dosar al mitropolitului Plămădeală. De asemenea, frații și
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
chemată Biserica. Mitropolitul Antonie Plămădeala a realizat atunci, în vremurile de restriște pentru Biserică, o „îndumnezeire a maidanului”, cum ar zice Constantin Necula. Frații fostului mitropolit au solicitat Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității accesul la întregul dosar al mitropolitului Plămădeală. De asemenea, frații și executorii săi testamentari, Mihai și Alexie Plămădeala, cer aprobarea de a efectua copii xerox ale tuturor documentelor pe care, în urma consultării dosarului, le vor selecta, informează Rompres. Solicitarea lor vine ca reacție la afirmațiile lui Mircea
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
restriște pentru Biserică, o „îndumnezeire a maidanului”, cum ar zice Constantin Necula. Frații fostului mitropolit au solicitat Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității accesul la întregul dosar al mitropolitului Plămădeală. De asemenea, frații și executorii săi testamentari, Mihai și Alexie Plămădeala, cer aprobarea de a efectua copii xerox ale tuturor documentelor pe care, în urma consultării dosarului, le vor selecta, informează Rompres. Solicitarea lor vine ca reacție la afirmațiile lui Mircea Dinescu publicate în ziarul "Cotidianul" la data de 9 august 2007
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
Ungaria în 1952. Astfel, activitatea Fundației a fost întreruptă atât în România, cît și în Ungaria. În 1996, din inițiativa ierarhilor otodocși din Mitropolia Ardealului și Mitropolia Banatului (instituțiile împuternicite să gestioneze activitatea și patrimoniul) și cu sprijinul Mitropolitului Antonie Plămădeală, și-a reluat activitatea, având sediul la Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 36. Între 1998 și 2004 s-au purtat discuții între guvernul României și cel al Ungariei, încercându-se restituirea patrimoniului Fundației Gojdu. În octombrie 2005 prim-ministrul Tăriceanu
Fundația Gojdu () [Corola-website/Science/303120_a_304449]
-
placă în care sunt înscriși membrii Consistoriului arhidiecezan din timpul zidirii catedralei. Aceștia sunt împărțiți în trei categorii: În timpul păstoririi mitropolitului Nicolae Mladin (1967-1981), a fost înlocuit acoperișul catedralei și au fost reparate cele două turle. Succesorul său, mitropolitul Antonie Plămădeală (1982-2005), s-a ocupat mai ales de întreținerea și înzestrarea Catedralei. Cu sprijinul financiar al Departamentului Cultelor, în anul 2007 s-a început spălarea și refacerea picturii și confecționarea unui vitraliu monumental în arcada corului. Catedrala are 53,10 m
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
de către Casă Regală a României prin Regina Elisabeta și mai apoi de către Regina Maria. După reînregistrarea societății artiștilor plastici din Basarabia - Societatea de Belle Arte din Basarabia - Nina Arbore conlucrează alături de August Baillayre, Vasile Cijevschi, George Petrașcu, Milită Petrașcu, Alexandru Plămădeala ș.a., la viață artistică de la Chișinău, simultan antrenează plasticieni originari din Basarabia în acțiuni de creație în alte centre culturale din România. A fost profesor în învățământul artistic, Academia Artelor Decorative, 1926-1927. După punerea într-un con de umbră, de la
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
isprăvit de fiii dumnealor și următorii: H.C. Popp și Maria Manicati s-au așezat întru acest sfânt locaș în 26 dec. 1831"". Ulterior, cele trei portrete au fost flancate de alte două portrete: cele ale mitropoliților Ioan Mețianu și Antonie Plămădeală. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1961 de către pictorul Nicolae Brana. Începând din anul 1991 s-au efectuat lucrări de reparații și de modernizare a bisericii. După finalizarea acestor lucrări, Biserica "Buna Vestire" a fost resfințită în
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
bisericii au fost pictați în anul 1961 de către pictorul Nicolae Brana. Începând din anul 1991 s-au efectuat lucrări de reparații și de modernizare a bisericii. După finalizarea acestor lucrări, Biserica "Buna Vestire" a fost resfințită în 1998 de Antonie Plămădeală, arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului, și de Visarion Rășinăreanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Pe unul din pereții pronaosului a fost pictată următoarea inscripție: ""Prin donațiile bunilor credincioși ai parohiei, prin strădania preotului paroh MITEA C-tin, ajutat cu
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
Jugastru R., Susan M., Ivan L., Negrea N., Crivăț N., Șurean Ion, Bodogae N. - membrii ai consiliului parohial - în anul 1991 s-au făcut lucrări de restauare și înfrumusețare a Bisericii. Resfințirea Bisericii s-a făcut de Î.P.S.Dr. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ MITROPOLITUL ARDEALULUI și de P.S. VISARION RĂȘINĂREANUL anul 1998. Pentru toate lui Dumnezeu laudă"". Biserica din Groapă este o biserică-sală (formată dintr-un singur corp) cu absidă semicirculară și cu un turn cu trei nivele deasupra pridvorului. Ea are fațade
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
limbi străine a Institutului Pedagogic "Alecu Russo" din Bălți. A lucrat profesoară de franceză la facultatea de limbi străine a Inst. Ped. din Bălți, traducător-interpret la Asociația ABCdava, profesoară de istorie a artelor la Colegiul Republican de Arte Plastice "A. Plămădeală", colaborator științific, șefă de secție, director adjunct la Muzeul Național de Arte din Chișinău, coordonator, șefă de secție la Ministerul Culturii. Publică numeroase articole în mass-media republicană și în diverse cataloage, pliante și buclete. Autoare de scenarii și prezentatoare de
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
1965 la Târgu Lăpuș s-a reînființat Astra Lăpușneanu de către cărturarul Valentin Blitz. Între 29-31 august 1986 la Sibiu și Săliște a avut loc sesiunea „125 de ani de la înființarea Astrei“, onorată cu participarea președintelui Academiei Române și a mitropolitului Antonie Plămădeală. După Revoluția Română din 1989, la începutul anului 1990, vechii astriști și intelectualii mai tineri care cunoșteau activitatea Astrei, au reactivat asociațiunea. Flacăra astristă s-a reaprins aproape simultan în mai multa localități din toată țară. În aprilie 1990 a
Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român () [Corola-website/Science/299054_a_300383]
-
Caraghiaur” cu mesajul „Mulțumiri, maiestate, cu dorință de revedere.” De data aceasta era un personaj foarte apropiat familiei mele, care se adresa protocolar Prințului. Eu eram aceea care, în timpul vieții sale, mă ocupam de corespondența tatălui meu cu I.P.S. Antonie Plămădeală, fost coleg de facultate și bun prieten, așa că am fost impresionată recunoscându-i scrisul. Atmosfera era foarte plăcută, iar Alteța Sa, în timp ce-și bea ceaiul, m-a rugat să-i citesc ceva din noua mea culegere de eseuri „Gânduri
Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
și Adrian Ordean (chitare) și Liviu Hrișcu (baterie); Bădulescu va încheia definitiv colaborarea cu Roșu și Negru în anul 1982. Sub nume propriu, Bădulescu contribuie la compilația "Formații rock 5" (1980) cu două piese: „Maturizare” și „Valea macilor”. Criticul Mihai Plămădeală are o atitudine rezervată față de cele două piese, în special din pricina aranjamentelor; „Valea macilor” este prezentată ca o compoziție bună, însă insuficient dezvoltată. Bădulescu continuă să compună, subiectele alese dovedind un interes tot mai mare pentru credința creștină. Amintim piesele
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
de Ajutorare a Tinerilor Studioși, epitrop al Liceului de Comerț și al Școlii Reale. A fost inițiatorul deschiderii unui muzeu al școlilor, a Socetății Muzicale "Armonia" și a școlii orășenești de Arte Plastice (1894, azi - Colegiul de arte plastice "Alexandru Plămădeala"). A fost căsătorit cu Maria Criști, fiica moșierului Ioan V. Criști, conducător al nobilimii basarabene și președinte al Zemstvei guberniale, si a Alexandrei Nelidov (tatăl aceseia din urmă era Alexandru Nelidov, un basarabean ajuns ambasadorul Imperiului Rus la Constantinopol). Din
Carol Schmidt () [Corola-website/Science/316713_a_318042]
-
publice, dintre care cea mai mare este Piața Marii Adunări Naționale. Spre bulevard este orientată cu axa longitudinală Aleea Clasicilor din Grădina Publică "Ștefan cel Mare" (1958, arh. F. Naumov), monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt (1928, sculptor Alexandru Plămădeală, arh. E. Bernardazzi), monumentul lui Mihai Eminescu (1996, sculptor T. Cataraga, arh. M. Rusu), amplasat în scuarul de lângă Teatrul Național "Mihai Eminescu", și cel al mitropolitului Petru Movilă (1996, sculptori G. și B. Dubrovin, arh. I. Halupneac), amplasat în fața Casei
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt din Chișinău () [Corola-website/Science/313839_a_315168]
-
Văsii și Șerban Mironescu. 29 iulie: Nicoale Rădulescu și Dan Grigore Pistol. 5 august: Vasile Voiculescu și Gheorghe Dabija. 4 septembrie, Dumitru Stăniloaie. 18 septembrie , Emanoil Mihăilescu. Alți arestați: Paul Sterian, Nichifor Crainic, Paul Constantinescu, Constantin Joja, Alexandru Elian, Antonie Plămădeală, Nicolae Bordașiu, Petroniu Tănase, Vasile Vasilache, Grigorie Băbuș, Bartolomeu Valeriu Anania, Andrei Scrima, Ion Marin Sadoveanu, Anton Dumitriu, Gheorghe Dabija, Arsenie Boca, Roman Braga, Vladimir Streinu, și mulți alții. Toți aceștia vor fi incluși în ceea ce în arhivele Securității a
Rugul Aprins () [Corola-website/Science/331275_a_332604]
-
este un monument închinat domnului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), realizat în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală și amplasat în Parcul Ștefan cel Mare din municipiul Chișinău, în Republica Moldova. Monumentul a fost turnat la București, la turnătoria lui Rîșcanu, în anul 1927, din bronz provenit de la 6 tunuri mari, capturate de la otomani în timpul războiului ruso-turc din anii
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
de marele voievod. În august 1942, statuia a fost reinstalată la Chișinău, în fața Arcului de Triumf. În 1944 statuia a fost evacuată din nou, fiind transportată la Craiova. În anul 1945 sculptorița Claudia Cobizeva (1905-1995), o elevă a sculptorului A. Plămădeală, pe atunci traducătoare la Comisia aliată (în fapt, sovietică) de control, a văzut întâmplător statuia lui Ștefan într-un parc din Craiova și a semnalat aceasta autorităților sovietice. Statuia s-a reîntors astfel la Chișinău, ca bun cultural scos din
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
Tomisului), primind cu această ocazie numele monahal de Irineu. De-a lungul activității sale monahale, părintele Irineu a trecut prin mai multe trepte clericale. Astfel, în anul 1981 este tuns ca rasofor. La 3 mai 1983, din încredințarea mitropolitului Antonie Plămădeală, a fost hirotonit drept ierodiacon de către Ioan de Helsinki, mitropolitul Finlandei, iar la 17 noiembrie 1984, a fost hirotonit drept ieromonah de către Antonie Plămădeală, mitropolitul Transilvaniei, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu. Având în vedere meritele sale duhovnicești și abnegația sa
Irineu Duvlea () [Corola-website/Science/308680_a_310009]
-
Astfel, în anul 1981 este tuns ca rasofor. La 3 mai 1983, din încredințarea mitropolitului Antonie Plămădeală, a fost hirotonit drept ierodiacon de către Ioan de Helsinki, mitropolitul Finlandei, iar la 17 noiembrie 1984, a fost hirotonit drept ieromonah de către Antonie Plămădeală, mitropolitul Transilvaniei, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu. Având în vedere meritele sale duhovnicești și abnegația sa de slujire a Bisericii lui Hristos, la data de 15 august 1988, ieromonahul Irineu a fost hirotesit drept protosinghel (purtător de cruce) de către IPS
Irineu Duvlea () [Corola-website/Science/308680_a_310009]
-
fi vizionat din nou abia după prăbușirea regimului sovietic. Structurat în jurul prozei experimentale omonime a lui Ioviță, " Se caută un paznic" a beneficiat de o atenție specială datorită coloanei sonore realizate de compozitorul Eugen Doga. Criticul de film moldovean Ana-Maria Plămădeală consideră că muzica se află în armonie cu „simbioza comică și filozofică” a filmului, iar muzica și filmul au creat o satiră discretă a presiunilor sovietice asupra populației locale: „Stilul sintetic al structurii melodice îi ajută pe tinerii cineaști să
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
bun” (scrisă în 1973 de către Aldea, când Sfinx era în formula de trio fără baterist) și „Lume albă”, a cărei partitură pentru chitara bas fusese scrisă de Cernea cu mulți ani în urmă. Referitor la stilul abordat, criticul muzical Mihai Plămădeală notează: „"Sunetul și concepția trimit spre progresiv, dar spiritul pop este prezent în numeroase momente, odată cu trecerea anilor acest fapt neavantajând formația, chiar dacă la vremea respectivă cota de audiență era mai mare în relație tocmai cu nivelul de comunicare stabilit
Lume albă () [Corola-website/Science/312651_a_313980]
-
ca sensibilă. Efectul este reluat în piesa „Călătorul și copacul”, fapt care contribuie la unitatea dintre cele două momente. Într-un alt context, se poate face o paralelă cu piesa „Asfințit”, de asemenea compusă de Bădulescu în 1972. Criticul Mihai Plămădeală numește „Călătorul și copacul” momentul cel mai apropiat de sonoritatea pop de pe disc. Piesa este o glumă muzicală, balansul tărăgănat al muzicii fiind pe potriva textului umoristic. Construcția sonoră este tonală (într-un înțeles lărgit, fiind inclus și acordul major al
Lume albă () [Corola-website/Science/312651_a_313980]
-
o teza despre spiritualitatea icoanei și picturilor mănăstirilor moldovene, "Icoana și frescele exterioare ale mănăstirilor moldovene - încercare de prezentare a raporturilor dintre ele". Din 1984 revine ca profesor la Seminarul din Buzău, ca apoi să urmeze pe menorul sau, Antonie Plămădeala, la Sibiu, unde la 10 noiembrie 1985 este hirotonit ieromonah în Catedrală Mitropolitana. Este hirotesit apoi protosinghel și arhimandrit la Mănăstirea Sâmbătă de Sus. Între 1985-1988 îndeplnește funcția de asistent spiritual la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, iar din 1988
Casian Crăciun () [Corola-website/Science/308634_a_309963]