1,297 matches
-
noastră înșine, însă este intr-u totul adevărat că odată ce începem să-L căutăm deja pe Atotputernicul, devenim că EL, începem și să iubim la fel, chiar.. Este modul de întregire a ființei umane atât de fragile și atât de plăpânde de-ar fi să fie pusă măcar a suporta vreo mică vitregie a naturii; cu toate că, a fost "Voința" ce a lăsat să cunoaștem cum să ne apărăm și de acestea, uneori tot cei mai lipsiți de apărare și mai slabi
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_dumnezeu_ii_valerian_mihoc_1383186313.html [Corola-blog/BlogPost/344557_a_345886]
-
încolăcit de suflet. E cazul să privesc cu încredere și lumină spre viitor, chiar dacă trăim timpuri grele care ne apasă inima sub povara deșertăciunii. Chiar daca zâmbetele noastre, flori de lumină, sunt strivite sub imensitatea îngrijorărilor, la fel ca un ghiocel plăpând, dar în același timp puternic, să scoatem capul din zăpada de gânduri, cu dorința vie de a sorbi clipa frumos și intens. Pornesc la drum nou cu gândul spălat de roua iubirii, cu așteptari și dorințe purificate. Vreau ca, cartea
PĂŞESC ÎN 2012 CU GÂNDUL SPĂLAT DE ROUA IUBIRII de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasesc_in_2012_cu_gandul_spalat_de_roua_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/351092_a_352421]
-
înflorit cafeaua! Insinuantă, galeșă, ușoară, Dă primăvara târgului târcoale. Desculță, visătoare, suverană Încurcă colțul ierbii în cafele. Zglobie, zâmbitoare și vioaie Desprinde de pe umeri toporași Din subsiori culege viorele Și le presară tainic peste-oraș. Desface de la șolduri ghioceii, De pe genunchi, plăpândele zambile, Iar din legatul gleznelor subțire, Incendiază gândul meu cu tine. Referință Bibliografică: poeme / Lucia Bibart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1529, Anul V, 09 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lucia Bibart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POEME de LUCIA BIBART în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/lucia_bibart_1425884661.html [Corola-blog/BlogPost/353689_a_355018]
-
PLECAT Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2106 din 06 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Și iarăși ai plecat, tu, vară aurie, Din mioritic plai, spre alte galaxii, Iar ai lăsat în urmă parfum de iasomie, Pe struna existenței, plăpânde armonii. În frunze, îmi văd starea, strigarea ce e mută Și traiectoria care mă înveșmântă-n lut, În neputința cărnii, durerea-i mai acută, Dar sufletul zâmbește, chiar dacă e căzut. Când lăcrimează cerul, mă contopesc cu ploaia Și mă aștern
ŞI IARĂȘI AI PLECAT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1475707473.html [Corola-blog/BlogPost/382476_a_383805]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > LEMNUL ÎNVIERII Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Pe corzile ce-așteaptă mesaje voalate În lemnul învierii cu-atingeri diafane Un înger își așază cu mâini înfrigurate Plăpânda sa făptură prelinsă din icoane. Și primul ton al toamnei își țipă ruginiu Un dor de amintirea când mugurii vibrau În primăvara nopții când somnul e târziu Și visele albastre la revedere-și iau... Un cântec mai răsună în scoarța
LEMNUL ÎNVIERII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Lemnul_invierii_violetta_petre_1361537938.html [Corola-blog/BlogPost/341282_a_342611]
-
în colecția Poeți contemporani, noua carte a reputatului poet Ion Pachia Tatomirescu atestă, o dată în plus, vocația de necontestat a liricului, arta sa poetică și iscusința de a mânui condeiul pe un teren binecuvântat, oază a sufletelor însetate de frumos, “plăpând, înaripat și sacru” - cele trei sintagme specifice Poeziei, după expresia lui Platon. Ca să pătrunzi în universul acestor așa-zise Elegii, îți trebuie un răstimp de inițiere, deprindere și însușire cu toate simțurile a stărilor pe care ni le propune poetul
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
așa cum a fost lăsat de Dumnezeu și nu cum a fost transformat de oameni. Până atunci, poeții rămân tot “frumoșii nebuni ai marilor orașe”; “acei copii minunați și mașinile lor zburătoare” - în goanna lor după fluturi, ori după “acel ceva plăpând, înaripat și sacru” (Platon). CEZARINA ADAMESCU, www.agero-stuttgart.de 22 noiembrie 2011 Referință Bibliografică: NELINIȘTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, Elegii din Era Arheopterix , Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011 (cronică de Cezarina Adamescu) / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
El doar iubește. În mod deplin, desăvârșit și necondiționat. Iar Iubirea niciodată nu are nevoie de iertare. Căci nu greșește, cu atât mai puțin, nu păcătuiește, ca noi, oamenii. Nu cade și nici nu rănește. Doar se dăruiește în mod plăpând, suav și tot mai deplin. Ea este Lumina, iar aceasta nu are cum să greșească ori să păcătuiască. Ea este Adevărul care nu poate să cadă. Ea este Viața, iar Viața este Dumnezeu. Numai Iubire... Dumnezeu nu ne oferă iertarea
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_iubire_si_iertare_.html [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
moale și muzicală, despre care copiii vorbeau: iată un domn care vorbește ca muzica, îi observă politețea exagerată, mândria fără seamăn, și în jurnalul ei notă ,,Un rău și-un nebun!” Caroline nu era altcineva decât o tânără înaltă, subțire, plăpândă, cu ochi mari, rugători, de culoare căpruie. Frumoasă? Nu putem spune. Dar nu lipsită de farmec. Byron o urmărea curios să cunoască o nouă rasă de femeie - o patriciană. El îi ceru permisiunea s-o viziteze, și deveni oaspetele ei
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mircea_1478647470.html [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
dură, fără milă. Genele-i sunt ude, scâncetu-i ușor Frig și foame-i este, muguraș de floare, Somnu-i dă târcoale dar și-al mamei dor Oare, ea, pe unde-i, ce liniște are? Părăsit în stradă, crâncenă durere... E micuț, plăpând, n-are nici o vină El așteaptă, încă, doar o mângâiere Ura mamei n-o vrea fără de pricină. Speriat și singur cere ajutorul Nimănui nu-i pasă, nimenea nu-l vede E doar un gunoi - își spune trecătorul, Doar luna-i
OMAGIU MAMEI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_omagiu_ma_paula_diana_handra_1362144384.html [Corola-blog/BlogPost/345548_a_346877]
-
rămas doar mama, care mă întâmpină cu lacrimi de bucurie în priviri. O Îmbrățișez cu duioșie și inima-mi începe să bată mai grăbită, înecată de căldura lacrimilor simțind alături pâlpâirea domoală de iubire ce mă învăluie , emanând din fibrele plăpânde ale acelui trup împuținat de eroziunile agresive ale vieții trăite într-o continuă luptă cu vicisitudinile. -Sărut mâna mamă și bine te-am găsit! -Îi spun cu emoție în voce. -Bun venit acasă, fata mea! -Îmi șoptește ea, zâmbind printre
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1482096139.html [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
pe drumul destinului cu bucuriile și capcanele sale. Primul îndemn al autorului către copil este să ia exemplul celor care i-au dat viață, mama și tata: „Învață tu, copile să te renaști râzând, / Învață de la mama să fii mereu plăpând, / Învață de la tata să fii voios, viril, / Învață de la viață să fii mereu gentil” Apoi odată cu înaintarea în vârstă să învețe cum să se ferească de obstacolele inerente ale vieții și respectând valorile morale să-și atragă dragostea semenilor: La
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420655955.html [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
Imagini > POEZII, DE ION SORESCU Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 2044 din 05 august 2016 Toate Articolele Autorului Balada lui Ciprian La Ștupca plânge o vioară Cu toate dorurile lumii, Ce curg în sfâșierea strunii Într-un amurg plăpând de vară. Se sparge cerul în petale De liliac și iasomie, Cu mângâieri de păpădie Din sufletul strivit de jale. În Obcinele Bucovine Coboară carele-ncărcate Cu spicele înmiresmate De aburi aromind a pâine. Natura toată se-nfioară De sufletul ce-
POEZII, DE ION SORESCU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1470413409.html [Corola-blog/BlogPost/379092_a_380421]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > BUCHETUL ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 412 din 16 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Ți-am trimis; Două fire de vis. Lângă ele, Plăpând și subțire, Învelit în iubire Și plin de candoare, Un fir de cicoare. Trandafir , Doar un fir. Ba nu, două, Cu petale-învelite În rouă. Dar otrava din spin, M-a făcut Să strecor un suspin. Două raze de lună. Două
BUCHETUL ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Buchetul_marin_bunget_1329452762.html [Corola-blog/BlogPost/345058_a_346387]
-
-l să ne-ajute, Isprăvim de mers pe cale Aruncând din lan cucute. Azi biserica ni-e casă Sfânt și ales, drag adăpost, Ce la slujba mult aleasă Ne învață al lumii rost. AM FOST CÂNDVA DOAR O SĂMÂNȚĂ Micuță, firavă, plăpândă, din ea crescut-am an de an, dar viața dură, nemiloasă, asupra mea venea avan. Dar iată, rădăcini vreo șapte, șapte ramuri îmi crescură, spre Domnul iar brațul întindea deja apriga făptură. Trecură anii-n zbor ca gândul, cu soțu-i
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1440688648.html [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
viața dură, nemiloasă, asupra mea venea avan. Dar iată, rădăcini vreo șapte, șapte ramuri îmi crescură, spre Domnul iar brațul întindea deja apriga făptură. Trecură anii-n zbor ca gândul, cu soțu-i drag, prin vremi trecu, mai aprigă, dar și plăpândă, familia o susținu. O ghindă mică, într-o seară, căzu, prinsă-n zbor de-un vultur, zbură departe, hăt departe, la rându-i fiind bun sâmbur. Stejarul rămuros se-ntinse, cu umbra-i deasă protejând mulțimi de vietăți și plante
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1440688648.html [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
departe, hăt departe, la rându-i fiind bun sâmbur. Stejarul rămuros se-ntinse, cu umbra-i deasă protejând mulțimi de vietăți și plante și prin vârtejuri răzbătând. Ajuns acum copacul falnic și el rodi-ntr-o bună zi, cu sufletul plăpând, șăgalnic, pe ea astfel va nemuri. Îți mulțumesc, Treime Sfântă, din suflet eu îți mulțumesc, că n-ai lăsat să mă răpună tot răul din necaz lumesc. Ajunsă-acum la senectute, rog cu mâini împreunate, ca Harul Domnului, prin preot, mă
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1440688648.html [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
MARGINI DE CER Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Izvor de credință se înalță spre ceruri Ca apa zvâcnindă spre alte lumini, Copac ce străpunge abisale creneluri Și strânge în juru-i plăpânde tulpini. Măreție și rugă ridicată din spini, Frământări lăcrimânde, gânduri pustii, Căutări și refugii printre pași pelerini, Comoară ce urcă spre zări argintii! Mângâiere și cântec pentru ceasuri târzii, Pâine și vin răstignite în ziduri, Adăstarea din urmă pentru când
ZIDIRE ÎN MARGINI DE CER de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1455357642.html [Corola-blog/BlogPost/342648_a_343977]
-
Nazianz și Grigorie de Nyssa, educați, magnetici și de-a dreptul fascinanți. Aceștia au fost bărbații cu care Sfântul Ioan Gură de Aur a împărțit atenția lumii. În privința aspectului fizic, Sfântul Ioan Gură de Aur era mic de statură și plăpând, avea fața plăcută, dar slăbită de post și suferindă, obrajii trași, fruntea înaltă, liberă și ridată, proeminentă, capul pleșuv, urechile puțin mari, un chip plat, cu barbă, ochii adânci erau ca două torțe arzând și deosebit de ageri și de pătrunzători
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474544376.html [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
1885 din 28 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Stea căzută De abis îmi e teamă, de-a pieri fără tine, Mi-i firavă suflarea, inima plânge-n mine. Aștept venirea ta, din ceas în ceas privesc, Pe cer la stelele plăpânde, ce-alene strălucesc. Și strălucirea mea-i plăpânda, de tu nu vii, În lipsa ta, mi-s stea căzută. Iubite, să revii! Nu mi-aș dori să cad din cer, pe vecie să pier, Nu mi-i locul pe pământ, neputincioasă
STEA CĂZUTĂ de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1456678959.html [Corola-blog/BlogPost/377995_a_379324]
-
Stea căzută De abis îmi e teamă, de-a pieri fără tine, Mi-i firavă suflarea, inima plânge-n mine. Aștept venirea ta, din ceas în ceas privesc, Pe cer la stelele plăpânde, ce-alene strălucesc. Și strălucirea mea-i plăpânda, de tu nu vii, În lipsa ta, mi-s stea căzută. Iubite, să revii! Nu mi-aș dori să cad din cer, pe vecie să pier, Nu mi-i locul pe pământ, neputincioasă zbier. De-o putere aș avea, îndată te-
STEA CĂZUTĂ de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1456678959.html [Corola-blog/BlogPost/377995_a_379324]
-
suav pictează. Dorul l-aș pune pe drum Să se scuture de scrum, Tânguirea să și-o lase Chiar în pragul unei case... ------------------------------------ Mă zidesc într-un cuvânt Că sunt fir de păpădie, Sub rafalele de vânt Sunt atâta de plăpând... tablou: Artush Voskanyan (Armenia) Camelia Cristea Referință Bibliografică: Fir de păpădie / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1545, Anul V, 25 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FIR DE PĂPĂDIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1427305118.html [Corola-blog/BlogPost/340988_a_342317]
-
de la Crișana de Ion Vidu. În scurt timp avea să devină ,,privighetoarea Ardealului, impunându-se în viața muzicală a Transilvaniei, ajutată de o voce și o forță cum nu-ți venea să crezi - scriau cronicarii vremii - privindu-i silueta destul de plăpândă. Ecouri laudative, așadar, într-un oraș (Hermannstadt) dominat de muzicieni notorii, G. Dima, Hermann Heinrich, Augustin Benea, Iulius Schoffer, Viktor von Heldenburg etc., sau de soliști vocali precum Lucia Cosma, Delia Olariu, Elena Cuntan, Ștefan Marcus. De altfel Reuniunea Română
IUBIRILE SCRIITORILOR 2 de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Iubirile_scriitorilor_2_mihai_stirbu_1357114705.html [Corola-blog/BlogPost/345704_a_347033]
-
Doamne-ajută! Tristețile s-au risipit duium, Pașii mei se tulbură prin vie, Mi-e plin de muguri sufletul acum Și toate bucuriile mă învie! Ne vor sosi cocorii în curând, Cocorii mei din toamna supărată, În gânduri port un ghiocel plăpând, Doar pentru tine fie jertfa toată, Jertfă niciodată în zadar, Fără de care nu e dimineață, Femeie-Primăvară, dar din dar, Femeie dătătoare de viață... Referință Bibliografică: Elegie din primăvară... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1156, Anul IV
ELEGIE DIN PRIMĂVARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Elegie_din_primavara_nicolae_nicoara_horia_1393677651.html [Corola-blog/BlogPost/367447_a_368776]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > FILOZOFUL Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1230 din 14 mai 2014 Toate Articolele Autorului îngândurat, trecu printre ruine filozoful cetății și îmbrățișă o coloană de marmură rece, a stat acolo zile întregi vorbind plăpândelor ziduri, perora prin terme mulțimii curioase de efebi, dintr-un sarcofag de granit veneau ecouri din stela înecatului într-un târziu, adulmecând pe lespezi lângă el, un corb bătrân îi mirosea hoitul. miercuri, 14 mai 2014 Referință Bibliografică: filozoful / Ion
FILOZOFUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1400046139.html [Corola-blog/BlogPost/349881_a_351210]