3,039 matches
-
străin. În timpul lui a înflorit stilul arhitectural bisericesc. Domnia lui dintre 1457- 1504 a fost cea mai glorioasă din întreaga noastră istorie în lupta pentru independență a unei țări mici înconjurată de altele mai puternice și care pofteau la mănoasele plaiuri românești. S-a bucurat de respect din partea curților imperiale străine și chiar din partea dușmanilor săi. A fost înmormântat la mănăstirea Putna. A fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la 20 iunie 1992, cu prăznuire la 2 iulie
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > ȚARA MOȚILOR - ȚINUTUL ÎNĂLȚIMILOR Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului „Munții noștri aur poartă Noi cerșim din poartă-n poartă” O.Goga Avem plaiuri minunate începând de la Marea Neagră cu litoralul său, Delta Dunării și până la crestele Carpaților care se desfășoară în interiorul României ca zidurile unei cetăți, ca un simbol al unirii, prin zidurile sale, al celor trei principate românești, Regatul lui Mircea, Țara lui
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
ou ! / Da, dar ce bărbat a fost !»; Dan Norea - Senryu: «La birou țin post - / ce să fac dacă nu pot / să-l înghit pe șef»; Mihai Batog-Bujeniță - Moștenire-Cioran: «Faima mare, nume mitic, / Chiar și bani, mai spre finală, / Iar pe plaiul mioritic / Foarte multă ciorăneală.»; Ioan-Petru Gardă - «De-acuma nu mai e surpriză: / Pe baza unui legământ, / Ne scoate FMI din criză / Ca să ne bage în pământ...»; Cătălina Orșivschi - Secetă mare: «Rămas-am fără apă-n sat, / Demult fântânile-au secat
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
Și nu ne-ai lăsat singuri la război... Ne-ai îmbărbătat în viață și luptă: "La arme, copii, țara nu-i pierdută!" Lupta a-nceput, un pas n-am cedat... Dușmanul învins-am, și-am eliberat Glia sfântă-a Țării, plai nemuritor... Mamă fără seamăn, Mama tuturor! Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică: La aniversarea LIMBII ROMÂNE / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1699, Anul V, 26 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate
LA ANIVERSAREA LIMBII ROMÂNE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362949_a_364278]
-
să dau mai încet ca nu cumva aluziile textului să-l întristeze. A strigat, aproape, la mine: „Nu, nu, nu închide, lasă...”. Avea ochii închiși și buzele roșii aproape aprinse de temperatură. După ce s-a terminat melodia, a avut imaginea plaiurilor natale cu fânețele înflorite în plină vară. Numea pe rând toate florile de câmp, le admira culorile și parfumul. După o mică pauză, a continuat: „Viața este atât de frumoasă numai dacă știi s-o trăiești”. Simțind parcă deodată fiorul
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
și-n miezul nopții erau zori. Am livadă-n sânge, înflorită, și mă-mbăt de-al ei parfum superb. Nu îmi pasă ce scrie-n ursită și-mi zidesc castele-n orice verb. E în mine-atâta bucurie când din plai de țel buchete strâng, că-mbătat de tot ce reînvie mă trezesc uimit că râd și plâng. Anatol Covali Referință Bibliografică: Forfotă Râd și plâng / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1600, Anul V, 19 mai 2015. Drepturi de
FORFOTĂ RÂD ŞI PLÂNG de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362962_a_364291]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > FRAGMENT DE APRILIE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1504 din 12 februarie 2015 Toate Articolele Autorului FRAGMENT DE APRILIE Cântă fluiere și naiuri, Mozaic de flori pe plaiuri, Zdrențele de vată zboară De prin sălcii prima oară. Păpădii cu frunze late Gem în aur îmbrăcate, Panseluțe zâmbitoare Fură razele de soare . Și în plisc, din sud aduce, Ignorând furtuni năluce, Barza, cunoscuta moașă, Un copil hazliu în fașă
FRAGMENT DE APRILIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363027_a_364356]
-
dar nu ca pe un vaiet continuu, ci ca pe o dorință de a-și găsi forța și curajul propășirii. Cuceritoare prin simplitate - tonul neaoș, uneori vesel, alteori trist, dragostea cu care vorbește despre țară, despre România, despre limba și plaiurile ei mirifice - cartea va fi cu certitudine un succes al unui debut în forță. Cu siguranță, ochii au lăcrimat de fiecare dată, la amintirea părinților dragi, deveniți icoane într-o casă uitată undeva între cer și pământ sau la citirea
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Reportaj > UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 893 din 11 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Râmnicu Vâlcea este o atracție pentru mulți străini fiindcă de aici se deschid drumuri spre zone turistice de vis. Aici
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
Cozia Veche și Turnu. Stațiunea este străjuită la nord de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. De undeva, printre nori, se ridică semeț Muntele Cozia cu tainele sale și pe țancurile căruia crește floarea de colț și cimbrișorul de munte. Pe plaiurile localităților Călimănești, Sălătrucel, Berislăvești și Brezoi se află Parcul Național Cozia, cu o floră și faună bogată din care nu lipsesc ciuta, cerbul și ursul carpatin. Drumul național șerpuiește pe lângă pereții stâncoși încântându-ți privirea cu formele sculptate de vânt
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
și de valurile bătrânului fluviu este cunoscută și sub denumirea de Cazane. Aici se separă două lanțuri muntoase, Carpații și Balcanii. Șoseaua de pe malul stâng al Dunării se strecoară pe lângă pieptul stâncos al Carpaților către ținuturile bănățene... Referință Bibliografică: Un plai de vis din nordul Olteniei / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 893, Anul III, 11 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
o soartă. a trăit cu-atâta dor, singur el tăindu-și cale, ca o apă de izvor curgând limpede la vale. ne deschide cartea sfântă ce-a-nflorit din viul grai, iar cuvântul lui ne-ncântă cu tot raiul de pe plai. româneasca noastră fire, s-a născut dintr-un izvor: Eminescu e iubire, e și cântec, e și dor... luni, 16 decembrie 2013 Referință Bibliografică: voivodul limbii române / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1082, Anul III, 17
VOIVODUL LIMBII ROMÂNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363468_a_364797]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > TRECEREA Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1081 din 16 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Încurcată, m-aștern pe plaiul timpului, cu așteptarea făcută ghem, în balansul unei pendule cu bătăi eronate de suflarea muribundă a sufletului ruginit și-ncerc să descopăr în cristale înghețate imagini trecute în prezent și aruncate în viitor. Orbită de întunericul alungit în neant, printre
TRECEREA de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363482_a_364811]
-
cu migratorii, până când ne-au lăsat pe mâna goților și rubedeniilor lor: vizigoți, taifali, vandali, gepizi. Toți au practicat, intens, turismul de primăvară-toamnă. De toate felurile. Uneori și iarna. Din Banat până la Marea Neagră. Istoricii consemnează trecerea și rămânerea, peste băștinașii plaiurilor mioritice, a tot felul de migratori: goții până în secolul al IV-lea, hunii prin sec. al IV-lea, mai spre sfârșit, gepizii flanează în secolul următor, avarii în secolul al VI-lea, urmează slavii, vinși ungurii prin sec. al IX
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
numai să lase salcâmul, să-mi lase salcâmul. Nu mai este, dar l-am văzut și-l văd mereu cu ochii copilului ce sunt. Am mers la locul unde a existat. Parcă eram într-un ALTAR. Gândul la acest mirific plai mă face iară copil. Câtă nevoie avem să fim iară copii!”. Frumos copil mare este scriitorul vâlcean Puiu Răducan în aceste proze autobiografice pline de naturalețe și prospețime, trimițându-mă cu gândul, paradoxal, dar nu întâmplător, la Calistrat Hogaș, și
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
ținut de cei mici, iar rima este previzibilă. Poeziile doamnei Olimpia Sava din volumul sugestiv intitulat „Simfonia naturii” sunt vesele, exact ca anii copilăriei, lipsiți de griji, însoțiți de voie bună și zburdălnicie. Asemenea „zburdă” și versurile precum prichindeii peste plaiurile însorite ale locurilor natale. Ba chiar și luna, norii și stelele prind viață și intră în joc ca niște copilași, precum în poezia „De-a va-ți ascunselea” : „Luna să se joace vrea. Cum? De-a v-ați ascunselea! / Multe
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
mângâia grădina Căci el era maestrul strângând în el părinții, Acea înțelepciune ce-o aveau cândva strămoșii, E-închisă bine-n locuri din timpuri strămoșești, Să nu-i găsească taina și să o spurce proștii Deștepți din vremi moderne pe plaiuri românești, E-închisă-n focul iernii și-n dorul de izvoare, În doina cea curată doinită-în vântul verii, La stânele străbune de blândele mioare, Balade legănate pe-întinderea înserării, E-închisă-n lutul oalei și-n muma cea bătrână, În stâlpul de la tindă și
LUMINI ŞI UMBRE de DAN BORBEI în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362310_a_363639]
-
să-ți dai seama. Cartea „Dor de Bucovina” încearcă și reușește să ne aducă în suflet tărâmul mult visat, tărâmul de legendă, dar și de amarnică și lungă suferință. Mai bine de 225 de ani au trecut de când trupul acestui plai a fost sfârtecat de către corbii cotropitori. Marian Malciu, folosindu-se de relatarea unor evenimente la care a participat, scrie această carte cu multă tristețe. Oamenii și locurile cunoscute, întâmplările la care a participat, îl transpun din lumea de astăzi în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart coaja de nucă/A cuvântului și
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
s-au amestecat în următoarele zece secole, cu alte scursuri migratoare, vânturate de istorie pe teritoriul țării noastre, de prin stepele asiatice, precum goții, avarii, gepizii, vandalii, hunii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, mongolii, tătarii, slavii și alte populații călcătoare pe plaiurile sfintei Dacii, părăsită de romani. Cică, din amestecăturile astea s-au format populațiile numite bănățeni, olteni, ardeleni, munteni, moldoveni și dobrogeni. De unde români și, mai ales, dacoromâni, după atâta vânturătură de stepă?! Din cauza asta, specialiștii istorici „români” consideră că Istoria
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
în primire noile atribuții! A doua zi dimineața, Mihai primi binecuvântarea mamei sale și însoțit de căpitanii Preda, Vladimir, Miron și câțiva oșteni, luă drumul spre ținutul Gorjiilor. Boierii de acolo îl primiră cu brațele deschise: - Bine ai venit pe plaiurile noastre, Măria Ta! În sfârșit, Domnul s-a îndurat de noi și ne-a dăruit un conducător care să ne apere viețile și averile de năvălitori. - Îți vom sprijini domnia cu galbeni, vom plăti tribut turcilor, numai să ne lase
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
de zâmbetul lunii. Când soarele s-ascunde și cuvântul tace Când stol de păsărele spre mine se-ntoarce Ființa mi-o zăresc, ieșită din...tablou, Zâmbind, pe etajeră, într-un...bibelou. Am lăsat deschisă fereastra, fanteziei. Luîndu-mă cu ea pe plaiul poeziei, Am uitat o clipă, de gândul ce m-apasă De neagra lighioană și gura ei hidoasă... De limba-și va întinde, din nou, către mine Voi locui-n tablou, în noaptea care vine Sub cerul pictat, prin pajiștea cu
OTRAVA... INVIDIEI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362507_a_363836]
-
gustul crâncen, de prin alte zodii, singurătăți ce le cunosc doar pinii. Demult mi-am smuls dintru adâncuri coroana rădăcinii. Cu mii de brațe e-adevărata-mbrățișare! Luminii Tale - servul, setos așa cum prin păduri e-n sântă mânecare cerbul. ...și totuși, de pe plaiul Tău cu nouri muți, scoboară, mai în vale! Nu-n semeție mi-e pofta să-nțeleg, cu pumnul strâns trântindu-mă-n țărână, ci să m-ajuți. Mi-e frig și noapte, ține-mi coroana-n mână, din cerul Tău
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
și prof. dr. George baciu pe baza documentelor de arhivă furnizate de Maxomilian Tomozei (fiul) au lansat o carte de excepție - Manuscripte, articole (’91 - ‚93) ÎN UMBRA ANILOR În biblioteca Gheorgeh Tomozeidin comuna Domnești Își lasă noapte voalul rece Peste plaiul din Domnești, Luna prin fereastră trece... Și-mi citește dragi povești. Lumina se frânse de durere Și lăcrimează cu scântei... Pe fruntea-naltă și senină, Șoptind lui Gheorghe Tomozei: - „Privrea blândă îți ridică, Fă curcubeu de prietenie Peste întinsul plai
“FRAGMENTARIUM” PRIETEN DRAG,DESCHIDEŢI SUFLETUL! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361154_a_362483]
-
plaiul din Domnești, Luna prin fereastră trece... Și-mi citește dragi povești. Lumina se frânse de durere Și lăcrimează cu scântei... Pe fruntea-naltă și senină, Șoptind lui Gheorghe Tomozei: - „Privrea blândă îți ridică, Fă curcubeu de prietenie Peste întinsul plai domnesc, Și-n slovă prinsă-n armonie Ne tălmăcește carta ta... În „Sonetul bibliotecii” sfinte; Prin versul nobil vei cânta Mărirea clipei împlinite. Iar „Recompensă” ai, de-asculți ... „Calul murg” oprit „la scară” Venit din umbra anilor trecuți - Un „Fragmentarium
“FRAGMENTARIUM” PRIETEN DRAG,DESCHIDEŢI SUFLETUL! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361154_a_362483]