4,005 matches
-
acest din urmă caz să nu omitem a indica mărimea reală pentru ca școlarii să nu rămână cu o idee eronată asupra dimensiunii lor. c. Mișcarea, schimbarea, variația atrag cu ușurință atenția. De aceea filmul e mai util decât prezentarea unor planșe sau fotografii. d. Pe lângă factorii externi intervin și factorii interni contribuind la suscitarea atenției, cel mai important fiind interesul. Ceea ce ne interesează, ne atrage cu ușurință atenția. Interesul este subordonat motivației, trebuințelor, sentimentelor noastre. Dacă ne e foame, ne sar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
postura adoptată când percepem ceva. Apare însă și o stare de pregătire intelectuală (englezii îi spun „set”) care asigură o selecție în ceea ce percepem. Un experiment simplu dovedește că dacă prezentăm la tahistoscop (aparat care expune imagini un timp scurt) planșe cu variate figuri geometrice, în diferite culori, când cerem subiecților să observe figurile ei vor reține multe forme, dar foarte puține nuanțe colorate. Invers, solicitându-i să remarce culorile Ă formele vor rămâne oarecum ignorate. Deci orientarea, atitudinea intelectuală au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
indigna că pădurea nu e bine păzită, fiind evidente multe tăieri clandestine de copaci. S-a putut deci constata multiplicitatea factorilor intervenind într-o percepție. Unii dintre ei trebuie neapărat luați în considerație când vom prezenta elevilor materiale intuitive (desen, planșe, aparate, mulaje sau imagini filmate). a. Două deficiențe principale se manifestă în percepția copiilor, cu atât mai accentuate cu cât elevii sunt mai mici. Mai întâi, având o experiență mai redusă decât a adultului, percepțiile lor sunt mai puțin bogate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aspect caracteristic. La fel, la geografie elevii nu recunoșteau ca formă de relief câmpia, decât dacă li se prezenta imaginea unei câmpii perfect netede și cu vegetație de stepă. În acest caz profesoara avusese la îndemână numai o astfel de planșă și a omis să precizeze posibilitatea unor alte forme de câmpie. Ca urmare, se recomandă folosirea de material intuitiv cât mai variat. Mai întâi să insistăm asupra aspectelor comune, esențiale, iar apoi, reluând planșele, să precizăm ce aspecte pot să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la îndemână numai o astfel de planșă și a omis să precizeze posibilitatea unor alte forme de câmpie. Ca urmare, se recomandă folosirea de material intuitiv cât mai variat. Mai întâi să insistăm asupra aspectelor comune, esențiale, iar apoi, reluând planșele, să precizăm ce aspecte pot să difere. În felul acesta putem fi siguri de formarea unor noțiuni corecte. e. Un rol fundamental în facilitarea sesizării esențialului îl are cuvântul profesorului. În primul rând acesta asigură starea de pregătire intelectuală necesară
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Să evităm astfel erori ca aceea comisă de un învățător, în primii ani după terminarea războiului. El urma să predea numărul trei. Pentru a face lecția mai atractivă și cum avea și talent la desen a pictat în culori trei planșe: pe una din ele figurau trei tancuri, pe o a doua trei tunuri și pe ultima Ă trei avioane. El a adus în clasă planșele și le-a spus copiilor ce urmează să învețe: numărul trei. Din păcate și-a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lecția mai atractivă și cum avea și talent la desen a pictat în culori trei planșe: pe una din ele figurau trei tancuri, pe o a doua trei tunuri și pe ultima Ă trei avioane. El a adus în clasă planșele și le-a spus copiilor ce urmează să învețe: numărul trei. Din păcate și-a dat seama că inovația sa a fost greșită; școlarii se întreceau în a face aprecieri: ce tip de avion e pe planșe, ce tonaj au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
adus în clasă planșele și le-a spus copiilor ce urmează să învețe: numărul trei. Din păcate și-a dat seama că inovația sa a fost greșită; școlarii se întreceau în a face aprecieri: ce tip de avion e pe planșe, ce tonaj au tancurile, care e calibrul tunurilor etc. În predarea numerelor se folosesc materiale simple cum sunt bețișoarele, bilele. Acestea, fiind familiare copiilor, nu le atrag în mod deosebit atenția și se poate evidenția aspectul cantitativ: toate sunt câte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tonaj au tancurile, care e calibrul tunurilor etc. În predarea numerelor se folosesc materiale simple cum sunt bețișoarele, bilele. Acestea, fiind familiare copiilor, nu le atrag în mod deosebit atenția și se poate evidenția aspectul cantitativ: toate sunt câte trei. Planșele învățătorului au atras atenția copiilor spre aspecte mai interesante, contravenind scopului lecției. f. Prin interacțiunea cuvântului cu intuiția se poate facilita o cunoaștere analitică (Zankov, L.). Ea poate decurge în două moduri. Profesorul vine în clasă cu o planșă, anunță
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
trei. Planșele învățătorului au atras atenția copiilor spre aspecte mai interesante, contravenind scopului lecției. f. Prin interacțiunea cuvântului cu intuiția se poate facilita o cunoaștere analitică (Zankov, L.). Ea poate decurge în două moduri. Profesorul vine în clasă cu o planșă, anunță scopul observației, și, în timp ce o descrie verbal, indică pe imagine detaliile, confirmând spusele sale („vulturul are ciocul puternic și încovoiat”; „picioarele sale sunt acoperite cu un fel de solzi” etc.). În acest caz, sursa cunoștințelor o constituie relatarea verbală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și, în timp ce o descrie verbal, indică pe imagine detaliile, confirmând spusele sale („vulturul are ciocul puternic și încovoiat”; „picioarele sale sunt acoperite cu un fel de solzi” etc.). În acest caz, sursa cunoștințelor o constituie relatarea verbală a profesorului, iar planșa confirmă, demonstrează adevărul. De aceea în pedagogie acest mod de predare este denumit metoda demonstrației. Dar se poate proceda și astfel: nu explicăm nimic elevilor. Le prezentăm planșa, spunem despre ce este vorba și le cerem lor să observe. Profesorul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În acest caz, sursa cunoștințelor o constituie relatarea verbală a profesorului, iar planșa confirmă, demonstrează adevărul. De aceea în pedagogie acest mod de predare este denumit metoda demonstrației. Dar se poate proceda și astfel: nu explicăm nimic elevilor. Le prezentăm planșa, spunem despre ce este vorba și le cerem lor să observe. Profesorul îi ajută punându-le întrebări („cum e ciocul vulturului?”; „ce observați pe picioarele sale?” ș.a.). Acum, materialul intuitiv devine sursa de cunoștințe, cuvântul profesorului doar orientează atenția clasei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce observați pe picioarele sale?” ș.a.). Acum, materialul intuitiv devine sursa de cunoștințe, cuvântul profesorului doar orientează atenția clasei. Se vorbește în acest caz de metoda observațiilor independente. Intervenția profesorului poate fi aici mai detaliată sau foarte vagă, în funcție de complexitatea planșei ori a aparatului prezentat și, desigur, în raport cu vârsta școlarilor. Printr-un experiment, s-a căutat să se clarifice care din cele două metode obține mai bune rezultate. În acest scop un învățător a fost solicitat să utilizeze tot anul numai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ficțiuni, cu vânt, cu fantome, cu flatus vocis. Lumea e percepută exclusiv prin cele cinci simțuri ale noastre. E prea puțin pentru a accede la Dumnezeu. Cele cinci simțuri sunt nu atât înșelătoare cât limitate în posibilitățile lor. Pe o planșă, între turnurile catedralei Notre-Dame, experimentăm puterile imaginației. Să încetăm, așadar, a mai crede că, înarmați doar cu acest mic bagaj senzorial și senzualist, putem purcede la cucerirea lumii și-i putem descoperi mecanismele ascunse, legile secrete. Montaigne ajunge, simplu la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
muncii sunt reprezentate, de obicei, de cei care ocupă posturile și de șefii direcți ai acestora. Mai există însă și alte surse ce pot fi valorificate în analiza muncii: „experți”, dosare și alte documente disponibile, manuale și materiale de instruire, planșe și schițe ale echipamentelor și materialelor utilizate. 4. Agenții care realizează activitățile de analiză a muncii sunt analiștii muncii, dar în anumite cazuri aceasta poate fi realizată și de alte persoane: angajații înșiși, supervizorii sau șefii direcți, membri ai departamentului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
luna Noiembrie denumită și Brumar. Brumar este Uriașul care ne vizitează noaptea grădiniță, lasă în urma lui un covor de brumă și dispare la răsăritul soarelui, se ascunde pentru a nu se topi. Înainte de începerea activității, pe pervazul ferestrei voi așeza planșa care urmează a fi completată de către copii și bilețelul de la Uriașul Brumar. De asemenea comorile sunt ascunse în diferite colțuri ale grădiniței. Lângă bilețel și album mai găsim hartă care ne duce la comoara. Copiii sunt așezați în semicerc pe
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
număra cu atenție pașii și vor face atâția pași ai uriașului cât vor indică cifrele de pe hartă, vom discuta despre mesajul de pe fiecare petala în parte apoi ne vom întoarcem în sala de grupa urmând să lipim comorile pe o planșa. Conversația Capacitatea de a asculta indicațiile date 5. Desfășurarea activității Urmărind hartă lăsată de uriaș, copiii pornesc pe traseu executând pasul uriașului și numărând atâția pași câți indică cifră de pe hartă, ajungând pe rând la fiecare comoara. Pe un dulap
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
doamnă asistență socială a venit să vadă care este situația lui Ionuț. Acum locuiește cu bunicii săi și îi este mult mai bine. Copiii au la dispoziție 15 minute pentru a asculta povestioara, a anexă desenul potrivit și a expune planșa în fața clasei. Fiecare grupă se așază în dreptul planșei sale, reda povestioara, explică desenul și motivează alegerea sloganului. În următoarele 10 minute copiii au făcut un tur al planșelor expuse, punând întrebări, făcând observații sau dând sugestii. Activitatea s-a încheiat
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
este situația lui Ionuț. Acum locuiește cu bunicii săi și îi este mult mai bine. Copiii au la dispoziție 15 minute pentru a asculta povestioara, a anexă desenul potrivit și a expune planșa în fața clasei. Fiecare grupă se așază în dreptul planșei sale, reda povestioara, explică desenul și motivează alegerea sloganului. În următoarele 10 minute copiii au făcut un tur al planșelor expuse, punând întrebări, făcând observații sau dând sugestii. Activitatea s-a încheiat cu lipirea sloganelor în ,,Copacul așteptărilor.” Fiecare preșcolar
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
minute pentru a asculta povestioara, a anexă desenul potrivit și a expune planșa în fața clasei. Fiecare grupă se așază în dreptul planșei sale, reda povestioara, explică desenul și motivează alegerea sloganului. În următoarele 10 minute copiii au făcut un tur al planșelor expuse, punând întrebări, făcând observații sau dând sugestii. Activitatea s-a încheiat cu lipirea sloganelor în ,,Copacul așteptărilor.” Fiecare preșcolar a primit următoarea fișa pe care a dat-o părinților și bunicilor,spre citire. SUNT COPIL ȘI AM DREPTUL DE
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
History, Yale University Press, New Haven, 1985, p. 91. Mulțumesc orașului Bruges. Figura 9. Hartă obținută de la Chicago Historical Society. Folosită cu permisiunea Chicago Historical Society. Figura 10. Hartă din A. Alphand, Les promenades de Paris, 2 vol., Paris, 1867-1873, planșele 11 și 12. Figura 13. Fotografia unei hărți prezentată la expoziția „Iarna foamei și eliberării În Amsterdam”, Muzeul de Istorie al orașului Amsterdam, 1995. Mulțumesc Muzeului de Istorie din Amsterdam. Figurile 14-17. Din Le Corbusier, The Radiant City, traducere de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Blair, National Geographic 137, nr. 2, februarie 1970, pp. 184-185. Folosită cu permisiunea lui Davis Meltzer/National Geographic Image Collection. Figura 35. Fotografie de Paul Richards, Indigenous Agricultural Revolution: Ecology and Food Production in West Africa, Unwin Hyman, Londra, 1985, planșa 3. Îi mulțumesc lui Paul Richards. Figurile 36-37. Desene din Edgar Anderson, Plants, Man, and Life, Little, Brown, Boston, 1952, pp. 138-139. Folosită cu permisiunea Grădinii Botanice din Missouri. Index Aberdam, Serge Adas, Michael (nota 45, capitolul 3) A.E.G.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cea privind aria geografică în care trebuie inclusă România; se întâlnesc diverse formulări: „balcanică“, „sud-estul“ sau „estul Europei“, „Europa centrală“, „spațiul carpatic“, „spațiul carpato-danubiano-pontic“ și altele. Uneori s-a ajuns la situații (absurde) ca România să apară în atlase pe planșe diferite: partea de nord în Europa centrală, iar partea de sud în Peninsula Balcanică 1. Firește, o opțiune sau alta a fost de multe ori influențată - când n-a fost vorba de ignoranță - de factori de natură politică și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de influența climei răsăritene, după cum nu a rămas neatinsă de valurile popoarelor mereu agitate, venite din inima Asiei. În toate privințele, fizice, biologice și istorice se află la o răscruce de drumuri“2 (subl. ns.). • Goodness World Atlas, Chicago, 1966, planșele 121 și 127; apud C.C. Giurescu, Probleme controversate în istoriografia română, București, 1977, p. 17. • I. Simionescu, Țara noastră, București, 1937, p. 17. Un an mai târziu, N. Al. Rădulescu, concluziona în urma unei analize a literaturii de specialitate din Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a fost primul pas: interdicția reprezentării directe a „ierbii dracului” În aglomerări urbane, În orașe. Producătorii de țigări au reacționat foarte interesant, scoțând fumatul din geografia americană și proiectându-l Într-un spațiu exotic. Au apărut În consecință extrem de multe planșe publicitare În care vedeai Shanghaiul, Taiwanul, vedeai foarte multe locuri Îndepărtate În care un om vesel și mulțumit de sine mânca lobster și, pe de altă parte, fuma voluptuos. A venit Însă political correctness, care a spus că lucrul este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]