35,537 matches
-
oportunitățile de cooperare, partajare a resurselor; Ø socio-dinamica publicurilor bibliotecii, cunoașterea categoriilor socio profesionale etc.; Ø modalități de comunicare verbală, nonverbală (intrapersonală, interpersonală, de grup, publică, de masă) și niveluri de comunicare (informațional, relațional). Toate aceste elemente sunt obligatorii pentru planificarea pe termen scurt și lung a politicii Relațiilor cu publicul. Realizarea misiunilor bibliotecii este reprezentată și de cunoașterea caracteristicilor, a nevoilor de lectură-informație, a preferințelor în recreere-educație ale publicului, funcție de care se organizează întreaga activitate a bibliotecii. 172. Serviciul Relații
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
drumul, realizarea) între existent și deziderat Etapele proiectului sunt: Ø Idee Ø Analiză Ø Găsirea soluțiilor Ø Decizii Ø Punerea în aplicare Ø Evaluarea Ø Grupul de lucru Detaliat, activitățile proiectului cuprind: Ø Gestionarea proiectului: implicarea colectivului, repartizarea sarcinilor Ø Planificarea activităților. Etape: identificarea nevoilor de informare, formularea rolurilor și misiunii, formularea obiectivelor, elaborarea documentului, implementarea planului strategic, controalele periodice, evaluarea rezultatelor Ø Organizarea activității și dinamica adaptării la nou, schimbarea strategiei în caz de forță majoră Ø Diagnostic și evaluare
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
general Declarații oficiale 06 Consiliul Național al Bibliotecilor 07 Inspecția generală 1 Gestiune 1.1 Personal 1.2 Buget 1.3 Localuri 1.4 Materiale 2-Organizare 2.1 Servicii 2.2 Rețeaua documentară 3-Funcționare 3.1 Regulament & Program 3.2 Planificare 3.3 Concedii 4-Formare 4.1 Formare inițială 4.2 Formare continuă 4.3 Plan de formare central 4.4 Alternative la formare 4.5 Altele 5 Învățământ 5.1 Filiere documentare 5.2 Bibliografii 5.3 Formarea utilizatorilor 5
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și informarea participanților Distribuirea Ø Moderatorul Sprijină pregătirea ședinței Controlează desfășurarea discuțiilor Urmărește încadrarea în timp Ø Membrii echipei Generează idei / oferă recomandări Construiesc, pe baza ideilor propuse de colegi, alte subiecte de discuții Activități necesare pentru desfășurarea ședinței: Ø Planificarea ședinței Stabilirea agendei de lucru și a obiectivelor propuse Planificarea conținutului și desfășurarea ședinței Stabilirea celor mai potriviți “pioni’ Logistica Definirea rolurilor și a responsabilităților “pionilor” Stabilirea “ persoanelor cheie” Ø Ședința Urmărirea agendei de lucru Asigurarea că toate persoanele participante
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
desfășurarea discuțiilor Urmărește încadrarea în timp Ø Membrii echipei Generează idei / oferă recomandări Construiesc, pe baza ideilor propuse de colegi, alte subiecte de discuții Activități necesare pentru desfășurarea ședinței: Ø Planificarea ședinței Stabilirea agendei de lucru și a obiectivelor propuse Planificarea conținutului și desfășurarea ședinței Stabilirea celor mai potriviți “pioni’ Logistica Definirea rolurilor și a responsabilităților “pionilor” Stabilirea “ persoanelor cheie” Ø Ședința Urmărirea agendei de lucru Asigurarea că toate persoanele participante contribuie la desfășurarea acesteia În final, se stabilesc acțiunile viitoare
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
pentru o desfășurare mai bună a activității 213. Punctați planul managerului privind gestionarea timpului și delegarea responsabilităților. R: În vederea utilizării eficiente a timpului, managerul trebuie să-și alcătuiască o listă a tuturor activităților(ce?), stabilind pentru fiecare prioritatea (când?), precum și planificarea efectuării fiecăreia în parte (cine? cum?). Din timp va fi elaborat un plan care va cuprinde: Ø Evaluarea timpului util pentru fiecare acțiune Ø Marcarea timpului necesar realizării activităților din agendă Ø Rezervarea unui timp pentru activități neprevăzute Ø Rezervarea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
în parte (cine? cum?). Din timp va fi elaborat un plan care va cuprinde: Ø Evaluarea timpului util pentru fiecare acțiune Ø Marcarea timpului necesar realizării activităților din agendă Ø Rezervarea unui timp pentru activități neprevăzute Ø Rezervarea timpului pentru planificare Ø Rezervarea timpului pentru autoformare Ø Identificarea acțiunilor în rezervă Ø Evaluarea viabilității planului propus. Este recomandat ca planificarea să se facă pe un an în avans, să fie reactualizată o dată la trei luni și revăzută permanent. În vederea delegării unor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
fiecare acțiune Ø Marcarea timpului necesar realizării activităților din agendă Ø Rezervarea unui timp pentru activități neprevăzute Ø Rezervarea timpului pentru planificare Ø Rezervarea timpului pentru autoformare Ø Identificarea acțiunilor în rezervă Ø Evaluarea viabilității planului propus. Este recomandat ca planificarea să se facă pe un an în avans, să fie reactualizată o dată la trei luni și revăzută permanent. În vederea delegării unor responsabilități cu eficiență sporită, este bine să ne mai aruncăm o privire la: Ø Definirea principalelor obiective ale postului
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
pentru această categorie de vârstă; • cerințele de ținută, pentru greșeli, execuțiile fiind penalizate conform Codului de punctaj FRG; • cerințele de compoziție și prezentare artistică a exercițiilor la bârnă și sol; • datele obținute în urma studierii literaturii de specialitate; • analiza documentelor de planificare privind pregătirea artistică a gimnastelor; • rezultatele obținute în urma analizei opiniilor specialiștilor la ancheta de tip chestionar; 8 • analiza rezultatelor obținute de gimnaste la probele și testările utilizate. Modelul de pregătire artistică a fost conceput pentru fiecare etapă a pregătirii (etapa
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
motrice specifice și de expresivitate (ținută corectă, execuție artistică, eleganță, coordonare, dinamism, ritmicitate, originalitate), care contribuie la buna execuție atât a a elementelor artistice cât și a celor acrobatice. După cum s-a arătat, programul de pregătire artistică a avut o planificare clară în ciclul anual de antrenament, fiecare grupă de mijloace, fiind folosită în funcție de necesități și de obiectivele perioadei în una, două, sau în toate etapele de pregătire. Pentru fiecare categorie de exerciții artistice au fost stabilite acțiunile motrice necesare îndeplinirii
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
de a alcătui, de a compune mișcări atât pe muzică în primă audiție (improvizație), cât și pe muzică aleasă de ea, ceea ce i-a solicitat capacitatea imaginativă și creativă. ridicarea nivelului artistic al exercițiilor de concurs prin: • utilizarea cu o planificare judicioasă în cadrul modelului experimental a elementelor, legărilor și combinațiilor cerute de Codul de Punctaj FRG pentru îndeplinirea punctajului pentru cerințe artistice; • abordarea cu atenție corespunzătoare a cerințelor de compoziție și artistică la bârnă și sol pentru a se evita acumularea
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
se îmbunătățește considerabil dacă are o structură și un conținut adecvate perioadei de pregătire în care se află gimnasta, cu un volum săptămânal corespunzător îndeplinirii obiectivelor cerute de execuția integrală a exercițiilor de concurs. Realizarea în antrenamentul gimnastelor a unei planificări corespunzătoare a mijloacelor pregătirii artistice, cu o sistematizare judicioasă, conduce la ridicarea nivelului de execuție a exercițiilor la toate aparatele de concurs. Printr-o sistematică pregătire artistică se obține formarea ținutei corecte și estetice a gimnastelor, aspect vizibil nu doar
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
și fiecărei structurii motrice executate; • acompaniamentul muzical să fie realizat de un specialist în domeniul muzical - corepetitorul, care sa colaboreze cu coregraful. 111 BIBLIOGRAFIE 1. Abadne H. H. Gimanstică ritmică sportivă. București: Sport - Turism, 1983. 125 p. 2. Achim Șt. Planificare în pregătirea sportivă. Constanța: Ex Ponto, 2002, p. 21-55. 3. Achim Șt. Planificare în pregătirea sportivă. București: Renaissance, 2005, p. 12- 74. 4. Aftimiciuc O., Faur M. Jocuri ritmico muzicale. Timișoara: Universitatea de Vest, 2000, p. 5-20. 5. Aftimiciuc O
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
în domeniul muzical - corepetitorul, care sa colaboreze cu coregraful. 111 BIBLIOGRAFIE 1. Abadne H. H. Gimanstică ritmică sportivă. București: Sport - Turism, 1983. 125 p. 2. Achim Șt. Planificare în pregătirea sportivă. Constanța: Ex Ponto, 2002, p. 21-55. 3. Achim Șt. Planificare în pregătirea sportivă. București: Renaissance, 2005, p. 12- 74. 4. Aftimiciuc O., Faur M. Jocuri ritmico muzicale. Timișoara: Universitatea de Vest, 2000, p. 5-20. 5. Aftimiciuc O, Ghetman S. Analiza rezultatelor metodei experimentale a educării artisticității la gimnaștii și acrobații
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
Bridgeur, 2004, p. 22-56. 86. Levieux F. Expresssion corporelle. Paris, Revue EPS, 1985,p. 5-20. 87. Lisițkaea T. S. Sidniova L. V. Coregrafia în aerobică. Troițk: Trovant LTD, 2000, p. 23-45. 88. Liușnea D. N., Grimalschi T. Analiza documentelor de planificare a procesului de antrenament a gimnastelor de categoria „junioare IV - nivelul 1”. În: Știința Culturii Fizice, nr. 3/3, Chișinău, 2009, p. 8-12. 89. Liușnea D. N., Grimalschi T. Aprecierea nivelului de pregătire artistică a gimnastelor de 9-10 ani la
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
ocupațională și socială este, de asemenea, incomparabil mai mare în Capitală decât în sat. O conștiință identitară specifică și o cultură de locuire specifică există însă pentru fiecare dintre cele două comunități. În situațiile practice de cercetare socială sau de planificare a acțiunilor este util să fie adoptat un concept de gradualitate în înțelegerea comunității. Din perspective diferite, același grup uman are grade diferite de comunitarism, de șanse de manifestare a caracterului de comunitate 1. Operațional vorbind,comunitatea este recunoscută prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de producere a unor bunuri publice. În fapt, terminologia structurată pentru a descrie practicile comunitare este extrem de diversă. Marie Weil și Dorothy Gamble (2005) disting opt tipuri de practici comunitare: organizare de vecinătate/comunitate, organizarea comunităților funcționale, dezvoltare comunitară social-economică, planificare socială, dezvoltarea prin programe și legături comunitare (program development & community liaisons), acțiune social-politică, mișcări sociale, coaliții. Țintele acestor intervenții comunitare pot fi rezumate prin: - reducerea sărăciei; - producerea de bunuri publice; - schimbarea instituțiilor; - schimbarea mentalităților. Ar mai fi de distins, cred
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ideea că regulile menționate au un caracter indicativ, și nu imperativ. Caseta 8tc "Caseta 8" Principiile Centrului Scoțian pentru Dezvoltare Comunitară 1tc "Principiile Centrului Scoțian pentru Dezvoltare Comunitară1" ABCD - Realizarea unei mai bune dezvoltări comunitare (Achieving better community development) 1. „Planificarea și evaluarea dezvoltării comunitare trebuie să fie integrate la nivel de politici, programe și proiecte ale intervenției. ș...ț Deși dezvoltarea comunitară trebuie să răspundă nevoilor și experiențelor comunității, ea trebuie să fie făcută atât de jos în sus, cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ale intervenției. ș...ț Deși dezvoltarea comunitară trebuie să răspundă nevoilor și experiențelor comunității, ea trebuie să fie făcută atât de jos în sus, cât și de sus în jos. (...) 2. Toți agenții trebuie să fie implicați în practica de planificare și evaluare, iar abilitățile pentru a acționa astfel trebuie să fie dezvoltate. ș...ț Actorii principali sunt organizațiile comunitare și cetățenii activi, managerii și personalul agenției de dezvoltare, agenții finanțatori și cei care proiectează politicile. Consolidarea capacității este necesară la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
capacității este necesară la nivelul tuturor acestor agenți. 3. Cadrul ABCD este adaptabil la nevoile diferitelor tipuri de intervenții, circumstanțe, nevoi și cerințe locale particulare ale diferitelor discipline și sectoare. ABCD este mai degrabă indicativ decât prescriptiv. ș...ț 4. Planificarea și evaluarea participativă trebuie să fie integrate pe durata întregii practici de dezvoltare comunitară. ș...ț În timp ce planificarea este de obicei privită ca o sarcină integrală a practicii, evaluarea,dacă ajunge să mai fie făcută, a fost adesea lăsată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
intervenții, circumstanțe, nevoi și cerințe locale particulare ale diferitelor discipline și sectoare. ABCD este mai degrabă indicativ decât prescriptiv. ș...ț 4. Planificarea și evaluarea participativă trebuie să fie integrate pe durata întregii practici de dezvoltare comunitară. ș...ț În timp ce planificarea este de obicei privită ca o sarcină integrală a practicii, evaluarea,dacă ajunge să mai fie făcută, a fost adesea lăsată în seama altora. Și acest lucru nu este adecvat. 5. Modele de planificare și evaluare în dezvoltarea comunitară trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de dezvoltare comunitară. ș...ț În timp ce planificarea este de obicei privită ca o sarcină integrală a practicii, evaluarea,dacă ajunge să mai fie făcută, a fost adesea lăsată în seama altora. Și acest lucru nu este adecvat. 5. Modele de planificare și evaluare în dezvoltarea comunitară trebuie să fie compatibile cu principiile și metodele invocate. 6. Evaluarea trebuie să fie intricată în dezvoltarea comunitară la moduleficient și astfel să contribuie la eficacitatea acesteia. O bună parte din rezistența la evaluare în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
considerare nu numai aspectele cantitative, ci și cele calitative. ș...ț 9. Oportunități suplimentare trebuie să fie create pentru training în ABCD în organizațiile comunitare și pentru a spori potențialul de acțiuneimplicat în model. ș...ț 10. Trainingul adecvat pentru planificare și evaluare este cerut și înaintede atestarea practicienilor în dezvoltarea comunitară și după atestare.” Modelul Schuftantc "Modelul Schuftan" Un alt model de o circulație relativ largă în legătură cu criteriile de performanță în acțiunile DEVCOM este cel semnalat de Claudio Schuftan (1996
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să ia parte atât la procesul de luare a deciziilor, cât și la cel de implementare; să asigure un flux continuu de informație între furnizorii de servicii și utilizatorii finali, permițându-le acestora din urmă să fie parteneri egali în planificarea, livrarea, managementul și evaluarea acelor servicii.” Pentru consolidarea potențialului de acțiune, empowerment-ul se realizează în esență prin: informare, training și organizare pentru a ajuta actorii să cunoască propria lor situație; elaborarea unui cadru conceptual împărtășit de comunitate pentru a înțelege
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de DEVCOM, inclusiv pentru practica agenților comunitari de tip animatori, facilitatori etc. Regulile de eficiență vor fi cu atât mai relevante cu cât prin aplicarea lorse reușește în mai mare măsură maximizarea performanțelor pe cele patru dimensiuni ale DEVCOM - inițiere/planificare, luarea deciziei, implementare și evaluare. Modelul presupune că toți factorii care influențează participarea comunitară sunt mediați de acțiunea unui set de variabile intermediare: - resurse umane pentru ANtreprenoriat social; - DEfinirea socială a acțiunii comunitare ca necesară/dezirabilă; - informații despre Oportunități/șanse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]