KorAP: Find »[drukola/base=plasament & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...844 >

21,080 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

început cu casele de copii și leagănele, apoi căminele spital și internatele de școli speciale. Ca măsură pentru protecția copiilor s-a încercat dezinstituționalizarea, realizată în special prin adopțiile internaționale care au înregistrat o adevărată explozie în această perioadă și plasamentul familial, în special la asistenții maternali profesioniști. O măsură necesară, dar mai puțin reușită în această perioadă a fost evitarea abandonului și reintegrarea copiilor în familiile de proveniență. Pentru copiii rămași în instituții lucrurile nu s-au schimbat prea mult

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
măsură necesară, dar mai puțin reușită în această perioadă a fost evitarea abandonului și reintegrarea copiilor în familiile de proveniență. Pentru copiii rămași în instituții lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Deși și-au schimbat denumirea în centre de plasament nu se înregistrează îmbunătățiri semnificative. Mai mult potrivit raportului GIASAI, elaborat în 2002, în 1999 lipsa de fonduri a dus la o criză acută determinând Comisia Europeană să acorde un ajutor umanitar de urgență constând în obiecte de primă necesitate

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
aduce un nou pachet legislativ în domeniul protecției copilului aflat în dificultate, intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2005. Accentul este pus pe prevenirea abandonului și a violenței asupra copilului, reintegrarea sa în familia de proveniență, iar plasamentul sau încredințarea copilului unei persoane, familii sau instituții de plasament (rezidențială) este limitat doar la cazurile în care menținerea copilului în familia naturală contravine interesului superior al acestuia. Datele statistice din perioada 2005-2010, ne indică un număr tot mai însemnat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în dificultate, intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2005. Accentul este pus pe prevenirea abandonului și a violenței asupra copilului, reintegrarea sa în familia de proveniență, iar plasamentul sau încredințarea copilului unei persoane, familii sau instituții de plasament (rezidențială) este limitat doar la cazurile în care menținerea copilului în familia naturală contravine interesului superior al acestuia. Datele statistice din perioada 2005-2010, ne indică un număr tot mai însemnat de copii și familii care beneficiază de servicii de prevenire

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Dintre formele de protecție specială, prioritară este protecția copilului în cadrul unor familii substitut, procentul acestora crescând anual în defavoare protecției în instituții. Astfel, dacă în 1997, din totalul copiilor protejați în sistemul de protecție, 77% se aflau în centre de plasament, procentul acestora a scăzut la 35% în 201066. Deși se înregistrează rezultate pozitive în perioada 2005-2010 în domeniul protecției copilului, rezultatele datorate în special măsurilor de prevenire a abandonului copiilor, totuși nu putem să nu ne întrebăm ce se întâmplă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a deveni părinte trebuie să se combine cu elemente de altruism, evidențiate, potrivit autorului, în abilitatea părinților de a empatiza, nu numai cu copilul adoptat ci și cu părinții biologici și de a înțelege nevoile familiei biologice care conduc la plasament. Alți factori care, în diferite studii au fost identificați în asociere cu reușita adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale au fost: starea emoțională a mamei în momentul adopției 122, apartenența părinților la categorii etnice/rasiale minoritare 123, experiență în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptați în intervalul 5-11 ani. Pentru acestă categorie de vârstă riscul unei rupturi înainte ca adopția să se finalizeze legal poate atinge un procent de 25/30%. Tabel 2.7 Rata adopțiilor întrerupte în funcție de vârstă Autor/Anul studiului Vârsta de plasament Procentul adopțiilor întrerupte Kadushin și Seidl, 1971 6 ani și peste 10% Trimitiere, 1984 6-12 ani 12-18 ani 10 % 13% Boyne, 1984 6-8 ani 9-11 ani 12-17 ani 15 % 25% 47% Fitzgerald, 1985 0-2 ani 3-5 ani 6-9 ani 10

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
încercări eșuate de a-i menține în familia biologică și/sau de a-i reintegra în cadrul acesteia. Sunt copii care, de cele mai multe ori, și-au petrecut timp îndelungat în sistemul de protecție, copii care în istoricul lor au trecut prin plasamente multiple, au suferit numeroase pierderi și traume puternice ca urmare a expunerii la multiple forme de abuz și neglijare. Adeseori mutările dintr-un centru în altul, de la o familie la alta, nu sunt explicate adecvat copilului, motiv pentru care aceasta

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
dificultăți în a integra informația dorită și prin urmare a înțelege ceea ce i se întâmplă. O altă cauză care poate determina risc de eșec o reprezintă diferența dintre sistemele familiale cu care a intrat în contact: familia biologică, familia de plasament și familia adoptivă 139. Propunem să tratăm aceste cauze pe rând. Este dovedit de numeroase studii că instituționalizarea reprezintă forma cea mai puțin eficientă și de dorit pentru protecția copiilor, prin efectul negativ pe care îl are asupra dezvoltării copiilor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în 1985 că, în 85% dintre cazurile de adopții întrerupte, copiii prezentau conflicte emoționale nerezolvate, fiind "cantonați" în anumite momente din trecut. Semnificativ de precizat este faptul că, în 77,5% dintre cazuri problemele emoționale nu au fost semnalate înainte de plasamentul în vederea adopției. Într-un alt studiu, Rosenthal și Groze 147 constatau că, singurul predictor puternic pentru destrămarea adopției este comportamentul agresiv al copiilor. Probleme semnificative de comportament au fost semnalate de cei doi autori numai după vârsta de 6 ani

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
general, copiii din adopțiile întrerupte/desfăcute au fost plasați la vârste mai înaintate, au suferit traume mai puternice, au manifestat mai multe tulburări comportamentale precum agresivitate sau tulburări sexuale, au experimentat numeroase pierderi și au prezentat riscuri multiple în momentul plasamentului. Totodată, în majoritatea plasamentelor desfăcute pre sau post adopție comportamentele sexuale deviante ale copilului adoptat au constituit factori semnificativi. În același timp, copiii din plasamentele stabile, au fost în general mai puțin traumatizați. Majoritatea a fost adoptată la o vârstă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
întrerupte/desfăcute au fost plasați la vârste mai înaintate, au suferit traume mai puternice, au manifestat mai multe tulburări comportamentale precum agresivitate sau tulburări sexuale, au experimentat numeroase pierderi și au prezentat riscuri multiple în momentul plasamentului. Totodată, în majoritatea plasamentelor desfăcute pre sau post adopție comportamentele sexuale deviante ale copilului adoptat au constituit factori semnificativi. În același timp, copiii din plasamentele stabile, au fost în general mai puțin traumatizați. Majoritatea a fost adoptată la o vârstă mică în momentul adopției

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
agresivitate sau tulburări sexuale, au experimentat numeroase pierderi și au prezentat riscuri multiple în momentul plasamentului. Totodată, în majoritatea plasamentelor desfăcute pre sau post adopție comportamentele sexuale deviante ale copilului adoptat au constituit factori semnificativi. În același timp, copiii din plasamentele stabile, au fost în general mai puțin traumatizați. Majoritatea a fost adoptată la o vârstă mică în momentul adopției. Acești copii au manifestat mai puține tulburări comportamentale decât copiii din plasamentele întrerupte/desfăcute. În studiile sale, realizate asupra unui eșantion

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au constituit factori semnificativi. În același timp, copiii din plasamentele stabile, au fost în general mai puțin traumatizați. Majoritatea a fost adoptată la o vârstă mică în momentul adopției. Acești copii au manifestat mai puține tulburări comportamentale decât copiii din plasamentele întrerupte/desfăcute. În studiile sale, realizate asupra unui eșantion format din copii de gen feminin cu istoric de abuz și neglijare, Tan, Tony Xing149 a identificat trei aspecte semnificative care au influențat negativ reușita adopției: competențele sociale scăzute chiar și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
27% dintre copiii prezentau dizabilități instrumente standardizate: Family Adaptability and Cohesion Scales 111 (FACES 111) Child Behavior Checklist Holloway, 1996 identificarea factorilor care concură la succesul/esecul adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale 234 familii adoptatoare și familii de plasament 20% dintre plasamente au eșuat:: exact 2% dintre adopții și 51% dintre plasamente de lungă durată la familiile foster studiu panel derulat între 1986-1990 interviul Glidden, 2000 factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
prezentau dizabilități instrumente standardizate: Family Adaptability and Cohesion Scales 111 (FACES 111) Child Behavior Checklist Holloway, 1996 identificarea factorilor care concură la succesul/esecul adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale 234 familii adoptatoare și familii de plasament 20% dintre plasamente au eșuat:: exact 2% dintre adopții și 51% dintre plasamente de lungă durată la familiile foster studiu panel derulat între 1986-1990 interviul Glidden, 2000 factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Factori

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
FACES 111) Child Behavior Checklist Holloway, 1996 identificarea factorilor care concură la succesul/esecul adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale 234 familii adoptatoare și familii de plasament 20% dintre plasamente au eșuat:: exact 2% dintre adopții și 51% dintre plasamente de lungă durată la familiile foster studiu panel derulat între 1986-1990 interviul Glidden, 2000 factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Factori care prezic adaptarea: nivelul funcțional al copilului, depresia mamei în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
nu poate fi schimbată sau negată prin documente legale 172; sentimentele de durere, frustrare, incertitudine, vinovăție rezultate ale abandonului și pierderii sunt diminuate prin contactul direct cu părinții biologici 173; înțelegerea realistă, corectă a factorilor contextuali care au condus la plasamentul în vederea adopției 174; background-ul informațional important incluzând istoricul genetic și medical, necesar copilului adoptat este disponibil 175. Un alt aspect important este legat de identitatea copilului. Copiii au nevoie de informații despre propriile origini pentru a-și dezvolta identitatea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a prietenilor Concluzii finale. Analizând rezultatele studiilor de specialitate realizate în țări în care adopția copiilor cu nevoi speciale a debutat de mai bine de trei decenii și continuă să fie încurajată (Marea Britanie și Statele Unite ale Americii), în ciuda dificultăților de plasament și a ratelor de întrerupere descurajatoare pentru unele categorii de copii, concluzionăm că adopția copiilor cu nevoi speciale este o soluție viabilă de protecție a copiilor care nu se mai pot întoarce în propriile familii. Cu toate acestea nu putem

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ajutați să înțeleagă fiecare pas făcut în demersul de protecție a lor, ajutați să-și depășească traumele in vederea acceptării familiei adoptive și a dezvoltării unor comportamente adaptative în interiorul acesteia. De asemenea oferirea unui bagaj de informații suficiente familiilor înainte de plasament despre backgound-ul copilului și despre posibilele riscuri care ar putea să apară în concordanță cu particularitățile copilului, precum și pregătirea acestora pentru a răspunde nevoilor speciale ale copilului reprezintă alte condiții importante pentru a se asigura reușita acestor adopții. Explorarea cu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de la data sentinței de deschidere a procedurii adopției interne până la încredințarea unui copil în vederea adopției este de aproximativ 11 luni212. Stresul decurge din faptul că, această perioadă nu poate fi estimată. Prin urmare sunt părinți "luați prin surprindere" de rapiditatea plasamentului (e adevărat relativ puțini), dar sunt și părinți care "obosesc așteptând". Perioada pre-adopție, pe lângă o perioadă de evaluare a părinților și de așteptare, este perioada cea mai importantă pentru pregătirea părinților adoptatori. Una dintre cele mai cunoscute strategii de pregătire

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
general și cu copilul care urmează a fi adoptat în special 214. Barth și Berry 215 arătau în studiul lor că părinții adoptatori care s-au confruntat cu cele mai multe greutăți după adopție, au acuzat în special lipsa de informare despre plasament, centrarea asistenților sociali pe procesul de evaluare și de potrivire și oferirea de cantități foarte mici de informații referitoare la expectanțele pe care ar trebui să le aibă în raport cu copilul și plasamentul acestuia în familie. Potrivit aceluiași studiu, acele familii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au acuzat în special lipsa de informare despre plasament, centrarea asistenților sociali pe procesul de evaluare și de potrivire și oferirea de cantități foarte mici de informații referitoare la expectanțele pe care ar trebui să le aibă în raport cu copilul și plasamentul acestuia în familie. Potrivit aceluiași studiu, acele familii care beneficiază de informații mai puțin acurate pre-plasament vor avea expectanțe mai puțin realiste ceea ce va determina frustrare pe termen lung. Bohman și Sigvardson 216 constatau și ei că, prognosticul pe termen

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de pregătire, utilizarea de materiale, cartea vieții etc. Grupuri de suport Părinte Expectanțe eronate Plasarea imediată/ neașteptată a copilului Noutatea rolurilor Veniturile scăzute Lipsa suportului social Definirea rolului Menținerea relației maritale optime Informații acurate și realiste despre copil Suportul pentru plasament Perioada de așteptare rezonabilă Acordarea de prestații Consistența muncii asistentului social Grupurile de suport Menținerea legăturii cu școala, terapeuții și grupurile de suport Familie Lipsa acordului familial extinse Normele sociale Lipsa agențiilor de suport Definirea rolului Crearea relațiilor Integrarea Atașamentul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
semnificative sunt zestrea genetică și experiența prenatală, iar dintre variabile de mediu importante sunt solicitările, constrângerile și resursele disponibile, asociate practicilor culturale și atitudinilor sociale cu privire la adopție, ca și cu experiențele copilului înregistrate în familie și în afara acesteia. Istoricul de plasament al copilului este considerat de asemenea important în adaptarea la adopție. Eforturile de coping manifestate de copii includ o varietate de strategii centrate fie pe problemă (ex. acțiuni instrumentale, negociere, suport de mobilizare, căutare de informații, schimbare expectanțelor sau a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]