667 matches
-
serie, indiferent dacă sunt destinate unei difuzări comerciale sau gratuite: a) cărți, broșuri, fascicole; ... b) ziare, reviste, almanahuri, calendare și publicații seriale; ... c) extrase din publicații seriale; ... d) partituri muzicale; ... e) reproduceri în serie ale albumelor, lucrărilor de artă grafic��, plastică, decorativă și fotografică, precum și ale ilustratelor și cărților poștale ilustrate; ... f) atlase, hărți plane, și relief și globulare, planuri tipărite; ... g) materiale de comunicare propagandistică, având caracter politic, administrativ, cultural-artistic, științific, educativ, religios, sportiv: programe, anunțuri, afișe, proclamații, planșe; ... h
LEGE nr. 111 din 21 noiembrie 1995 (*republicată*) privind Depozitul legal de documente*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112338_a_113667]
-
sau înfășurarea; cele caracterizate prin intervenția directă în masa lemnoasă. Specialistul în arta populară, Tancred Bănățeanu (2), afirmă: Sculptura, modelarea volumelor este specifică detaliilor arhitecturale: stâlpi de casă (deregi), de poartă, mici obiecte de uz, ceea ce se numește de regulă „plastica mică”. Crestătura, ornament realizat cu multă migală, se aplică obiectelor mărunte, pe spații nu prea mari și conturează anumite linii. Se întâlnește în special la furcile de tors, linguri etc. Incizia, desenarea cu vârful cuțitului pe lemn și apoi colorarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Catalog 1985 - Casa Cărții - Cuvânt înainte Constantin Ciopraga 16 Viorica Toporaș - Gh. Macarie, „Flacăra Iașului”, 1985 17 În sensul Chihlimbarului - Camil Laurențiu, „Milcovul”, 15 febr., 1986 18 Predispoziție poetică - Aurel Leon, „Cronica”, 14 nov., 1986, p.2 19 Femeia în plastica ieșeană - Gh. Macarie, „Flacăra Iașului”, 1985, 23 martie 20 Viața ca o sărbătoare a sufletului - Steliana Delia Beiu, „Flacăra Iașului”, 7 nov., 1986 21 Viorica Toporaș - luciditatea exuberanței - Gloria Lăcătușu, „Flacăra Iașului”, 21 oct., 1988 22 Jurnalul artelor - Măștile Culorii
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
vol.1: Icoane azi - p. 216-220, Ed. Cariatide, 1995 49 La Casa Americii Latine - „Curierul Național”, 20 ian., 1996 50 Viorica Toporaș - sacrificiul și răsplata (Cafeaua de dimineață), Aurel Leon, „Monitorul”, 9 ian., 1996 51 Pentru suflet și minte - Triada plasticii - Dragoș Ciobanu, „Națiunea”, 1 feb., 1996 52 În arta plastică, talentul e doar începutul... - Maria Condur, 21 feb., 1996, p. 4 53 Eminescu - sursa de inspirație în arta plastică - Brăduț Florescu, „Cotidianul”, 15 ian., 1996 54 Pentru suflet și minte
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
marketing. Astfel, se creează analogia dintre lumea prejudecăților și societatea de consum, ce presupune tocmai strictețea principiilor. Echivalent cu nașterea tragediei grecești, burlescul medieval are rol terapeutic pentru individul secolului al XIV-lea. În cele trei forme ale artei literatură, plastică și muzică -, ființei umane i se ilustrează angoasele, astfel încât acesta se eliberează psihic și se purifică, le cunoaște, ajungând să le înțeleagă. Omul medieval este dominat de obscurantism (teamă, incultură, prejudecăți), metamorfozat în grotescul imagistic, de aceea artiștii încearcă să
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
azi, cînd ne-am cam înmuiat, un discurs agresiv, destabilizator, neverosimil la un autor care în viața cotidiană se comporta timid. El e însă în acord cu o parte a discursului epocii, existent nu numai în literatură, ci și în plastică. „Monstrul” din poemul lui Bacovia seamănă cu uriașul dintr-un desen văzut de Gala Galaction „în celebra publicație de război social L’Assiette au beurre”: „Un Goliat muscal întins pe pămînt, părea că se trezește în acel moment și avea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de cavou. După care Robert Wilson, invitat pentru a i se decerna titlul de Doctor Honoris Causa, a început să vorbească. Să stea într-un picior, să scoată sunete sparte, să scrie frânturi de silabe, să accentueze corporalitatea radicală a plasticii dramatice pe care a încercat să nu o subscrie zonei decorative sau ilustrative a teatrului. Într-un volum de interviuri cu regizori care vorbesc despre componentele esențiale ale esteticii lor - Mise en scène et jeu de l’acteur - Le corps
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
artei care se desfășoară dincoace de sfârșitul (istoriei) artei. În Europa, critica de artă s-a dezvoltat în principal în jurul curentelor neo-avangardiste, furnizând, în anumite cazuri, structura manifestelor noilor mișcări artistice sau evaluări teoretice: noul realism, arte povera, arta conceptuală, plastica socială, transavangarda sau arta relațională și post-productivă. În 1960 Pierre Restany a creat, în Paris și Milano, grupul Noilor Realiști, teoria sa bazându-se pe comentarea disoluției dintre artă și viață, pe descrierea artei ca experiență și utopie, pe descoperirea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
information art, ceea ce a constituit o provocare la acea perioadă față de obiectul muzeului tradițional. Ideile mișcării Fluxus au influențat "acțiunile" artistului și profesorului Joseph Beuys, orientate către transcenderea graniței dintre artă și viață. Definiția sa extinsă a artei dezvoltă teoria "plasticii / sculpturii sociale", conform căreia oamenii au capacitatea ori pot învăța să fie creativi în mai multe feluri. De asemenea, influențat de scrierile teosofului Rudolf Steiner, care a creat conceptul de "Eurasia", Beuys s-a arătat preocupat de integrarea spirituală a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Art Vivant, editorii grupului Art & Language propun o distincție critică între două componente ale logicii artei: una "interogativă" (uzitată de Reinhardt în anii '50 și în special de Judd și LeWitt în anii '60) și alta de pură "celebrare a plasticii" (specifică tradiției postbelice americane, reprezentată de Pollock, Johns, Newman, Stella și alții). Componenta "interogativă" nu a pus sub semnul întrebării doar modurile de "celebrare ale plasticii", ci, întrebuințând ideea husserliană de epoché, s-a problematizat pe sine însăși. Una dintre
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
special de Judd și LeWitt în anii '60) și alta de pură "celebrare a plasticii" (specifică tradiției postbelice americane, reprezentată de Pollock, Johns, Newman, Stella și alții). Componenta "interogativă" nu a pus sub semnul întrebării doar modurile de "celebrare ale plasticii", ci, întrebuințând ideea husserliană de epoché, s-a problematizat pe sine însăși. Una dintre consecințele acestei (auto)problematizări, care a fost teoretizată de către Art & Language, este înțelegerea limbajului ca pe un mediu de conservare a operei în contextul investigării și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
un fundal de morală creștină și constituționalism (modelul acceptat de Europa ultimelor două secole), trimiterea la tema sa obsedantă: „ecuațiunea universală” și „echilibrul” - toate sunt elemente constitutive ale unui „autoportret” de gânditor „militant”, schițat într-o frazare ritmată, cu o plastică verbală inconfundabilă. Cred că pagini de felul editorialului reprodus mai sus fac posibilă descoperirea celuilalt Eminescu, altul decât scriitorul supus mistificării, denigrării ori tratamentului „critic” prezidat de țâfna savantă. (revista Plumb, mai, 2013) II AMBROZIE ȘI POȘIRCĂ 59 Cum a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
un fundal de morală creștină și constituționalism (modelul acceptat de Europa ultimelor două secole), trimiterea la tema sa obsedantă: „ecuațiunea universală” și „echilibrul” - toate sunt elemente constitutive ale unui „autoportret” de gânditor „militant”, schițat într-o frazare ritmată, cu o plastică verbală inconfundabilă. Cred că pagini de felul editorialului reprodus mai sus fac posibilă descoperirea celuilalt Eminescu, altul decât scriitorul supus mistificării, denigrării ori tratamentului „critic” prezidat de țâfna savantă. (revista Plumb, mai, 2013) II AMBROZIE ȘI POȘIRCĂ 59 Cum a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
corporală, prin obiectivele pe care și le fixează, este o artă sintetică. Ea este o disciplină emoțională deoarece Își dobândește calitatea esențială de a fi artistică. Una dintre caracteristicile esnțiale ale exprimării motrice corporale o constituie mișcarea estetică inspirată din plastica diverselor arte, discipline ale frumosului cu care se interferează (poezia, teatrul, muzica, dansul, artele plastice și ramuri ale gimnasticii). Prin intermediul euritmiei, mișcările adaptate pe versuri sau proză, fac ca expresia corporală să se integreze cu literatura, captivând practicanții Într-un
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
privirii, mimică, distanțe etc), modul de Începere, continuare și finalizare a mișcării determină o caracteristică artistică a mișcării - plasticitatea. Prin această proprietate a mișcării se soluționează raportul armonios dintre spațiu, timp și sugestie, În conlucrare cu ambientul muzical și social. Plastica mișcării contribuie la comunicarea artistică, Încărcată de sensuri, realizeazând adevăratul echilibru Între trăirile interioare și cele oferite de ambientul exterior. Mișcările, pentru a reuși să transmită ceea ce se dorește, trebuie să fie destul de „cuprinzătoare": - să pornească la imboldul gândului; - să
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
Tăcerii”, formație de cerc strâns, executanții cu fața la centru pe genunchi așezat, trunchiul aplecat Înainte cu brațele pe umerii celui de vis-a-vis, spatele drept, capul Între brațe. De asemenea se pot concepe sub formă de simboluri care se pot reda prin plastica corporală de cupluri sau grup. Un alt exemplu din poezia „Revedere” de M. Eminescu, codrul reprezintă grupul amplasat În formație de grup amorf simbolizând copacii cu brațele În poziții asimetrice, simbolizând crengile, etc. Astfel, creatorul euritmiei trebuie să găsească corelația
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
atitudine, postură sau poza care să fie și plastic stilizată și expresivă și reprezentativă. În cazul euritmiei, gestul - atitudinea - poza nu trebuie să fie „economice” limitate la mișcări mici de brațe, mâini și cap ci, cum se obișnuiește (ci dimpotrivă) plastica limbajului tehnic trebuie să fie În amploarea Întregului corp. În acest scop ne vom prevala eficient de disciplinele din cadrul pregătirii tehnice: ramurile gimnasticii, balet, dans, spre a obține tehnica atitudinilor artistice frumoase, armonioase, mijloace care ne vor da posibilitatea și
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
elevi și profesori ai liceului. octombrie, Iași, Teatrul Național Expoziție de artă plastică Participă cu Floare albastră, Marină, Toamna la Copou. 1979 iulie, Galeria de artă - Cupola Expoziție de artă plastică septembrie noiembrie Cluj, Timișoara, Galați Expoziția Particularități zonale ale plasticii românești contemporane noiembrie, Iași, Casa Presei A unsprezecea expoziție personală Autumnală.Expune 20 lucrări, În tehnică de acuarelă și ulei. noiembrie, Iași, Sala Victoria Expoziția Frescă În timp decembrie, Iași, Sala Victoria Anuala 79 - Pictură, sculptură, grafică, tapiserie 1980 Își
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
care își dovedesc viabilitatea pentru întreaga poetică publicistică eminesciană: " Scheletul articolului eminescian e mai cu seamă ideologic, el făcând parte dintr-un sistem politic ce se desfășură mereu, iar ceea ce în el pare pamflet e critica mânuită cu o mare plastică verbală. Valoarea literară a acestor articole stă întâi de toate în chipul sfătos de a traduce fără multe neologisme, într-o limbă la îndemâna tuturor, marile abstracții. Darul acesta îl avea Maiorescu. Însă Eminescu îl depășește în partea formală cu mult
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fiindcă e autentic franceză și Parisul a lansat-o în lume în numele ideologiei libertare a revoluției. Exaltarea amorului liber, divinizarea cocotei în poesie, monopolul înspăimântător al adulterului în roman și în piesele de teatru, nudul libidinos și scenele obscene în plastică, ironizarea caustică și batjocorirea perversă a tot ce e sacru în religie și în patrie, disprețul nimicitor față de țărănime, toate culminând în filosofia demonică a pederastiei, care umple cărțile lui Andre Gide și ale lui Marcel Proust, acestea nu sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poporului. Tot astfel nu poate fi îngăduit să-i otrăvești sufletul cu cadavrele poleite în aur ale operelor imorale. Problema morală în artă se rezumă îndeosebi la chestiunea sexuală, la felul cum e reprezentată în poesie, în roman și în plastică. Nimeni nu poate interzice apoteoza în artă a iubirii dintre sexe. Poetul care adoră frumusețea ideală a iubitei lui, romancierul sau dramaturgul care transfigurează pasiunea dintre bărbat și femeie, pictorul care dă imaginea zeiască a perechii tinere în marș triumfal
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
diabolic al păcatului. Operele imorale sunt acelea care apoteozează voluptatea ca scop în sine și în care autorul însuși își asumă orgoliul cinic al păcatului. Romanele lui Andre Gide și Marcel Proust, contrafacerile lor în literatura noastră, nudurile obscene din plastică și aproape toată arta iudaică fac parte din această categorie diabolică a perversității artistice. Obiectul unei asemenea arte nu e omul spiritual, ci omul de la brâu în jos, omul „cu cele de sub pântece” ca să ne slujim de o expresie plastică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de expresie, oper? de art?. �n aceast? calitate, arhitectura face parte din artele plastice. ?i se �nt�mpl? că arhitectul s? poat? imprimă operei marca ego-ului s?u, chiar p�n? la narcisism. A?adar, arhitectura pune �n valoare, �n plastică elementelor, un stil propriu al autorului, dar fiind �n leg?tur? cu opere care au tr?s?turi comune, deci cu un ansamblu stilistic. Mai s�nt ?i cazuri �n care arhitectul, lucr�nd �n general cu o echip?, �mparte
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Maderno este referin?a comun? pentru fă?ada bisericii de la Sorbona (1634-1650) de Lemercier ?i pentru cea de la biserica de la Val-de-Gr�ce, desenat? �n 1645 de Mansart. Totu?i, aceasta din urm? se impune prin amploarea ritmicii ?i prin vigoarea plasticii sale � pe care unii o calific? drept baroc? � fă?? de stilul aplicat ?i fix al lui Lemercier. �n calitatea sa de arhitect al cardinalului Richelieu, Lemercier concepe Sorbona ?i biserică acesteia, palatul cardinal (devenit Palais-Royal, 1629-1635) cu teatrul s?u
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
între "frumos" și "sublim" ("frumusețea dificilă"). "Sublimul" și "caracteristicul" estetizează ceea ce pare "inestetic". Tragedia domină durerea și îi dă formă expresivă ; în același M comedia domină ceea ce este urât. Frumusețea facilă este nemijlocit plăcută prin "materialul" și prin "forma" ei plastică ; frumusețea dificilă rezidă în frumusețea unei forme expresive. S-ar părea că între frumusețea "dificilă" și măreția artistică poate fi pus semnul egalității, în vreme ce între arta "perfectă" și arta "mare", nu. Elementul volumului sau întinderii operei este important, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]