579 matches
-
legau nimic, propoziții stinghere și ascuțite care luând înălțime, tulburară zborul ordonat al unui stol de cocori îndreptându-se spre țările calde. Știi ceva, Măria-Ta? - zise țigăncușa Cosette, mângâindu-și salba de monede feudale ce-i acoperea ca o platoșă forma eternă a pieptului. Dacă ți-ai da jos veșmântul de domn ce-l îmbraci, și-ai lua altul mai slab și mai prost croit, de unde-aș mai ști eu ce hram porți? — Forma gingașă a mâinilor, degetele rotunde și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
când stă înăuntru, urmărește cine și cât consumă (curent, apă, mâncare), cine, ce și cât aduce în casă. În 1996, când moare la 96 de ani, în afară de costumul cu care e îngropat, ceilalți pantaloni, vestele, vestoanele îi arată ca niște platoșe din petice, atât de cârpite sunt. Tot atunci, imediat după moartea lui, cei trei băieți și cele patru fete fac un fel de concurs pentru moștenire, intitulat pe cine a chinuit tata mai mult. Deși e clar că ocupă locul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
și guler. Ducea o sacoșă din hîrtie sub braț... S-a prefăcut că nu mă vede, dar să nu-și Închipuie că mă poate duce de nas cu una, cu două. Partea de sus a corpului era imobilă, ca o platoșă. Ce-ar fi s-o trîntesc pe iarbă?... Va cădea ușor, fără să scoată nici un sunet... ca o statuie din piatră; cu siguranță va simula pierderea cunoștinței... Deoarece paltonul cel alb va sări În ochi oricui, voi presăra niște iarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
vedea și înțelegea cum trebuie ceea ce trăise, dar acum totul era trăit și nu putea fi schimbat. Dar nu înțelegea. Pentru că ar fi trebuit să știe că întreaga lui criză nu-i decât spaima nedefinită și inconștientă că își pierde platoșa pe care și-o făurise de-a lungul anilor. Și nu înțelegea. Și atunci din nou îl cuprindea revolta, se frământa și gemea și vedea lume multă, o ura pe Ioana Sandi și pe urmă îi cerea iertare în gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
se va înfățișa înaintea Domnului. 31. Mantia de sub efod s-o faci întreagă de materie albastră. 32. La mijloc, să aibă o gură pentru intrarea capului, și gura aceasta să aibă de jur împrejur o tivitură țesută, ca gura unei platoșe, ca să nu se rupă. 33. Pe margine, de jur împrejurul tiviturii, să pui niște rodii de culoare albastră, purpurie și cărămizie, presărate cu clopoței de aur: 34. un clopoțel de aur și o rodie, un clopoțel de aur și o rodie, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
țeapăn deasupra brîului efodului, și să nu se poată mișca de pe efod, cum poruncise lui Moise Domnul. 22. Au făcut mantia de sub efod țesută toată cu meșteșug din materie albastră. 23. La mijlocul mantiei, sus, era o gură ca gura unei platoșe; gura aceasta era tivită de jur împrejur, ca să nu se rupă. 24. Pe marginea mantiei au făcut niște rodii de culoare albastră, purpurie și cărămizie, din fir răsucit; 25. au făcut și niște clopoței de aur curat, și clopoțeii i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
mai este nici o neprihănire. 16. El vede că nu este nici un om, și Se miră că nimeni nu mijlocește. Atunci brațul Lui Îi vine în ajutor, și neprihănirea Lui Îl sprijinește. 17. Se îmbracă cu neprihănire ca și cu o platoșă, Își pune pe cap coiful mîntuirii, ia răzbunarea ca o haină și Se acopere cu gelozia ca și cu o manta. 18. El va răsplăti fiecăruia după faptele lui, va da potrivnicilor Săi mînia, va întoarce la fel vrăjmașilor săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
de pildă, în vederea confruntării cu demonul Tiamat, se înarmează până în dinți cu arme „războinice” (arc cu săgeți, măciucă, fulger etc.), dar nu le neglijează nici pe cele „magice”. „El făcu o plasă să prindă pe Tiamat [...]. Drept manta purta o platoșă îngrozitoare, de al său nimb înfricoșător îi era înconjurat capul [...]. Între buzele sale el ținea un descântec, o iarbă să distrugă otrava el ținea în mâna sa” (Enuma Eliș, IV, 41-62 ; cf. 1, pp. 32-33). Și, așa cum am văzut, înainte de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o mie precedente... Poezia este un mănunchi divin de cuvinte ce conține atât mireasma tuturor florilor fiinde, închipuite și neînchipuite, seva și esența vieții, nectarul zeilor, polenul tuturor facerilor și prefacerilor, spinii apărării dar și al atacului în bătaia vântului, platoșă și sabie. Lasă, rogu-te, pentru cititorii revistei noastre un vers (sau un poem) pe care li-l dedici numai și numai lor...! Qui tacet Umblând desculț printre cioburi de fraze cuvântul îmi taie necuviința literelor călcate desculț. Urlați oameni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o persoană aievea, ucenic al Domnului și propovăduitor, o vreme, al evangheliei, într-un fel de stigmat atemporal. Iar orice încercare făcută de istoricii sau de credincioșii mai puțin „exemplariști” de a reînvia sufletul din spatele acestui stigmat se izbește de platoșa fanatismului de cazarmă ori a scepticismului încăpățânat. În paginile care urmează voi încerca să propun, în pași repezi, patru capitole ale unei „iudalogii” sine ira et studio. Întâi de toate, voi analiza fragmentele din Noul Testament referitoare la „ucenicul pierdut” al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
s-a crezut el că e Alfa și Omega. E neîmpăcat. A citit enorm, și cu anii a căpătat, datorită acestor lecturi, un vocabular criptic și sumbru, în timp ce sufletul lui îl vezi parcă zbătîndu-se să iasă la lumină prin această platoșă de fier a ideilor. Abia deschide buzele, se uită drept înainte necruțător, iar imaginea lui e obsedantă, desculț cum stă pe prispa casei, pământiu la față și pătat de o bătrânețe care începe să-i ia din violența gândirii, dar
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
camera alăturată. \ Colonelul Gregson vă solicită de pe teren. \ DAVID, SPUSE GREGSON, S-AR ZICE CĂ LUPTĂM PE DOUĂ FRONTURI. DACĂ NE APROPIEM DINTR-O DIRECȚIE, DĂM PESTE PRIPPI. ÎN ALTE PĂRȚI NE LOVIM DE UN MONSTRU MECANIC, APĂRAT DE O PLATOȘĂ DE METAL; INSTRUMENTELE NOASTRE AU MĂSURAT TREI METRI GROSIME. ATÂT PRIPPII CÂT ȘI MAȘINA DE CARE ÎȚI AMINTEAM FOLOSESC GAZ ÎMPOTRIVA NOASTRĂ ȘI NU NE ESTE UȘOR! \ Ai deranjat cuibul de viespi, spuse Marin satisfăcut. Continuați focul. Întrerupse legătura și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
Pe cine emoționează dulcegăriile sofisticate pe care le întâlnim, de exemplu, în poemul Ziua își caută mască? Poate pe autorul însuși, când recită poemul în fața oglinzii: „Palma mea de pământ / se desprinde de mal / ziua în crepuscul / își caută mască... / Platoșă / visul îmbie / să trec peste ghiara muntelui / Voleuri de ploaie / îmi strâng fruntea / desfirând / redingota luminii.“ Cum poate o palmă, fie și de pământ, să-și caute o mască? Visul este platoșă sau îmbie? Dacă este platoșă, platoșa îmbie la
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de mal / ziua în crepuscul / își caută mască... / Platoșă / visul îmbie / să trec peste ghiara muntelui / Voleuri de ploaie / îmi strâng fruntea / desfirând / redingota luminii.“ Cum poate o palmă, fie și de pământ, să-și caute o mască? Visul este platoșă sau îmbie? Dacă este platoșă, platoșa îmbie la ceva? Cum se face că voleurile de ploaie strâng fruntea? Și ce semnificație poetică are această remarcă? Ce înseamnă „a desfira redingota luminii“? Lumina are, în afară de redingotă, și pijama? Întrebări care vor
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
își caută mască... / Platoșă / visul îmbie / să trec peste ghiara muntelui / Voleuri de ploaie / îmi strâng fruntea / desfirând / redingota luminii.“ Cum poate o palmă, fie și de pământ, să-și caute o mască? Visul este platoșă sau îmbie? Dacă este platoșă, platoșa îmbie la ceva? Cum se face că voleurile de ploaie strâng fruntea? Și ce semnificație poetică are această remarcă? Ce înseamnă „a desfira redingota luminii“? Lumina are, în afară de redingotă, și pijama? Întrebări care vor rămâne veșnic fără răspuns... Dacă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
caută mască... / Platoșă / visul îmbie / să trec peste ghiara muntelui / Voleuri de ploaie / îmi strâng fruntea / desfirând / redingota luminii.“ Cum poate o palmă, fie și de pământ, să-și caute o mască? Visul este platoșă sau îmbie? Dacă este platoșă, platoșa îmbie la ceva? Cum se face că voleurile de ploaie strâng fruntea? Și ce semnificație poetică are această remarcă? Ce înseamnă „a desfira redingota luminii“? Lumina are, în afară de redingotă, și pijama? Întrebări care vor rămâne veșnic fără răspuns... Dacă vrem
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de poezie Emil Stănescu s-a asociat cu prietenul său din studenție, Mihai Samson Petrescu (în prezent, stabilit la Efes), pentru a-și publica simultan cărțile de versuri, într-un singur volum: Emil Stănescu / Mihai Samson Petrescu, Nocturne / Diurne sau Platoșele suprapuse / Mica poveste a verbelor, Bibliotheca, Târgoviște, 2006. Caracteristică ambilor autori le este o frenezie a combinării cuvintelor într-un mod extravagant, care creează impresia de virtuozitate stilistică, dar nu produce poezie. Emil Stănescu își face, la un moment dat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
vederea mantiilor albe. În a doua curte interioară se opriră și descălecară. Sute de făclii luminau interiorul cetății, iar forfota nu părea să Înceteze prea curând. De pe scările donjonului din dreapta coborî un bărbat fără mantie, doar În cămașa acoperită de platoșă. Alexandru se Întoarse spre el și fața i se lumină. Tatăl și fiul se Îmbrățișară lung, fără să spună un cuvânt. Aveau aceeași Înălțime. Dar pletele castanii ale căpitanului Oană Începuseră deja să Încărunțească, iar chipul Îi era mai obosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de săbii. Ca un animal uriaș, târându-se prin negura dimineții, urdia otomană Își Începuse Înaintarea spre podul peste Bârlad. Era o Înaintare vastă, care cuprindea parcă Întinderi nesfârșite. - Ambuscadă la pod! ordonă voievodul, Îmbrăcat cu cămașă de zale și platoșă de oțel, purtând la centura cu diamante spada genoveză de două mâini, cu mânerul Încrustat cu zimbrul Moldovei. Săgeata roșie zbură peste cețuri, spre oastea dușmană. Se auziră tropote. Avangarda spătarului Pop ocupă ieșirea podului cu trei rânduri de arcași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
smulge din rădăcini ultima certitudine și că de acum totul cade Într-o negură rece și rea, ca o prevestire a morții. Ieșiseră la mai puțin de o sută de pași de locul În care Apărătorii rezistau atacului călăreților pe platoșele cărora Alexandru văzuse semnul șarpelui și al săgeții. Prin perdelele ceții confruntarea se zărea, totuși. Voievodul nu se mai afla În pericol direct, dar nici nu mai putea coordona ansamblul bătăliei. Toate șansele se jucau pe două fronturi: cel depărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
1475, bazarul din Luoyang, China Ștefănel trecuse de zecile de tarabe cu mătăsuri și privise cu curiozitate miile de arme expuse spre vânzare. Erau acolo cele mai diverse tipuri de săbii, pumnale, zale de război și cămăși subțiri de zale, platoșe, apărătoare de genunchi, de cot sau de umăr, lanțuri, buzdugane, dar armele de care dispunea un Ninja nu mai existau În lumea aceea veselă și multicoloră. De fapt, nu existau nici În Japonia. Erau sute de arme secrete, făurite În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
zâmbet. Jian Shi nu era un bărbat urât, dar avea un chip aspru, care sugera meschinăria. Era vânjos, avea, poate, treizeci și cinci sau chiar patruzeci de ani, și purta un kimono gros, de un maro Închis, peste care era legată o platoșă de piele. Părul ușor cărunt Îi ajungea până la umeri. În jurul lor, războinicii făcură un semicerc. Păreau obișnuiți cu astfel de confruntări și, pesemne, nici una nu fusese pierdută de șeful lor. Dar, dacă acesta era rănit, cei opt arcași aveau misiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Într-una din caravanele care se Îndreptau spre vest. Iar caravanele Înaintau foarte Încet. Vânturile acoperiseră cu nisip aproape totul. Amir descălecă și păși printre micile movile ce păreau a fi cadavre. Răscoli nisipul cu vârful cizmei și descoperi o platoșă de piele ce purta semnul șarpelui și al săgeții. Făcu semn de descălecare primilor patru călăreți din cei o sută care-l Însoțeau. Războinicii se apropiară și scoaseră din nisip câteva trupuri pe jumătate putrezite. Două erau arse. Alte trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Moț. Să vezi ce-o să pățească ăia trei cu căpitanul... Doi Apărători Îl ajunseseră pe Alexandru. Dar, de această dată, tânărul fu mult mai rapid decât până atunci. Scoase unul din buzdugane, se răsuci brusc și lovi pieptul acoperit cu platoșă al Apărătorului din dreapta, care căzu din șa aproape fără răsuflare. Lovi apoi În stânga, dar celălalt luptător pară cu garda sabiei. Forța loviturii fusese, totuși, suficient de mare ca să rupă sabia la o palmă mai sus de mâner. - Cinci... murmură Vasile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Scatoalcă, uimit. Ceilalți cinci Apărători Îl Încercuiră. Tânărul nu mai Încercă să scape, ci atacă primul, cu ambele buzdugane. Săbiile se loveau de fierul lor aspru, scoțând scântei. Dar diferența de forțe era prea mare. Una din lame Îi atinse platoșa, iar alta Îi zgârie brațul drept. Alexandru era aproape scos din luptă. Pentru ultima oară dădu pinteni și ieși din Încercuire, galopă doar câteva secunde, se Întoarse și, rotind brațul drept, aruncă unul din buzdugane. Măciulia grea de fier izbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]