531 matches
-
2% posibilitățile de infiltrare a apelor meteorice și la circa 17% a menținerii în râuri și lacuri. Principalele pâraie au lungimi între 4 si 7 km. Râul Ibăneasa, singurul râu important din satul Ibanesti, care izvorăște din Dealul Ibanesti (după Pleșa), fiind singurul afluent important al Jijiei pe stânga (42 km lungime) are un curs permanent, datorită alimentării continue din apele subterane.În ceea ce privește încadrarea administrativă, bazinul râului Ibaneasa se găsește în partea central-nordică a județului Botoșani. Stema comunei a fost aprobată
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
cum acest drum venea de la Napoca și mergea prin Largiana (Românași) spre Porolissum. Urme din acest drum, care în totalitate e acoperit, se scot la iveală (blocuri mari de piatră) cu prilejul săpăturilor. În hotarul satului se află un deal pleș care domină zona, numit Tabara unde pe vremuri imemorabile susține legenda că a poposit împaratul Traian. Din discuțiile purtate cu istoricul Grațian Marcus reiese ca a poposit în august 1601 și Mihai Viteazul o noapte, în drumul său spre Cluj
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
s-au format în condițiile împăduririi totale sau parțiale din trecut. Solurile bruno -argiloiluviale predomina în partea de nord și cea de sud-vest , unde pădurea are o puternică prezenta iar dealurile sunt mai înalte . În vestul satului Ibănești pe dealul Pleșa și în estul satului Mânzați predomina solurile cenușii iluviale. În lunca râului Ibana sunt soluri aluvionare iar pe versanții din estul satelor Ibănești și Putu Olarului există zone de cernoziom, în special cernoziomul cambic dar sunt supuse degradării și eroziunii
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Huta Veche) au întemeiat, împreună cu nemții proveniți de pe teritoriul ceh, un sat nou, Poiana Micului (denumirea vine de la proprietarul român al acelui pământ, care era mic de statură). Din 1834 exista deja Solonețu Nou (goralii din Hliboca), iar din 1835 Pleșa (goralii din Caliceanca, lângă Cernăuți, Stara Huta, Tereblecea). În anii 1895-1896, câteva zeci de familii de gorali din Poiana au emigrat în Bosnia, de unde, în anii 1923-1924, o parte dintre ei au emigrat în Brazilia. În anul 1940, la ordinul
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
mic, dar tot cu caracter permanent sunt : Șoarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat și Ursoaia. Pe teritoriul comunei se mai găsesc și „slatine: - izvoare sărate, de unde locuitorii se aprovizionează cu apă sărată (slatina, saramura), acestea fiind situate la sudul Dealului Pleșa. În cadrul Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita prezintă o albie majoră largă cu maluri joase și albii părăsite cu apă doar în timpul viiturilor (perioade cu precipitații abundente). La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primește că afluent mai important pe partea dreaptă
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
că pe vremuri a avut loc o luptă între tătari și români; Posada este denumirea dată unui loc de trecere mai avantajos dintr-o parte în alta a unui munte sau deal și se află între culmea Clăbucetului și a Pleșilor, loc care leagă Loviștea de Sălătrucu de Sus; Mormântul este dealul cel mai înalt din partea de nord a satului Găujani, după legendă numele acestui deal ar proveni de la faptul că aici a fost îngropat un conducător de seamă al celor
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
are următoarele limite: în N-NE - Valea Moldovei îl desparte de Podișul Moldovei, în V - Culmea Stânișoarei, în N - interfluviul ce reprezintă și cumpăna apelor care separă râurile Bogătași-Suha Mare de Slătioara și Râșca Mare, iar la S - înalțimile Culmii Pleșului, care constituie și limita administrativă între județele Neamț și Suceava. (2) Comuna Râșca, al cărei nucleu artistic, cultural și spiritual este Sfânta Mănăstire Râșca, este așezată în depresiunea cu același nume, ce face trecerea de la Carpații Orientali la Subcarpații Moldovei
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
Godeni este un sat în comuna Melinești din județul Dolj, Oltenia, România. Godeni sau Godan, Godeny, Godze este unul din cele mai vechi așezări din România, atestat de documente istorice. În partea de nord a satului, pe dealul numit Pleașa, se află urmele unei cetăți dacice. În ruinele cetății s-au descoperit fragmente de amfore grecești și fragmente ceramice dacice. În apropierea cetății, în dealul Mătușii s-a descoperit o așezare civilă dacica, datata în secolele III-I î.e.n. Prin
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” construită în anul 1854. Situl DJ-l-s-B-07896; Piscul cu Jidovi, așezare din epoca pietrei ce corespunde culturii Verbicioara, la 1.5 km NE de așezare într-o zonă împădurita. Situl DJ-I-s-B-07895; Cetatea daco-romană de la Godeni - La Pleașa, secolul ÎI - III Localitatea se află la o altitudine de 180 - 220 metri și este mărginit la Vest de răul Amaradia, la Est de dealul Muierii, la Nord de satul Spineni și la Sud de localitatea părăsita, Gura Vocnei. Centrul
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
Józef Grabowski, se preda în patru limbi: polonă, germană, română și ucraineană. În anul 1834, 30 de familii de muncitori polonezi au pus bazele coloniei Solonețul Nou, iar alte 24 de familii au înființat cu un an mai târziu satul Pleșa. În anul 1842 a luat naștere localitatea Poiana Micului, unde s-au stabilit 40 de familii venite din Nova Huta. Colonii poloneze au mai fost înființate și în Bucovina, la Moara (Bulai), Păltinoasa, unde azi sunt cca. 80 de familii
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
de 28 km și la o depărtare de 30-40 km de municipiile Botoșani, Fălticeni și Pașcani. Localitatea are o formă apropiată de a unui semicerc, cu deschiderea pe albia minoră a râului Siret la est și până pe culmile dealurilor Siliștea, Pleșa și Harbuz la vest și sud. Distanțele maxime între marginile orașului, în linie dreaptă, sunt de 10,5 km pe direcția vest-est între Siliștea și vestul localității Măldărești și de 11,1 km de la nord de satul Roșcani până la limita
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
structurale, sculpturale și acumulative. Datorită acțiunii de modelare a factorilor externi, în primul rând al apelor curgătoare, relieful orașului capătă aspect colinar-deluros. Altitudinea variază între 235 metri (în aval de confluența râului Suceava cu râul Siret) și 493 metri (Dealul Pleșa). Solurile brune, cu un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava-Siret, implicit și în Depresiunea Liteni. Suprafețele structurale sunt slab înclinate de la nord-vest spre sud-est și cunosc o dezvoltare importantă a solurilor podzolice brune. Caracteristicile solurilor extramontane
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
care vin de la diferite întâmplări din viața comunei și a comunității: Gloduri, Valea Hotarului, Izvorul Negru. - denumiri care păstrează amintiri din trecut: Saca (Seaca), Valea Secăturii, Valea Rea. - denumiri derivate de la numele unor persoane: Podul lui Ciuban, Valea Undiului, Valea Pleșii. - denumiri care atestă originea localității: Dealul Moiseiului. Munții localității: Pietrosu, Măgura Mare, Troian și Bătrâna Dealuri: Săcelului, Hlașca, Beresii, Moiseiului, Arșița, Deluț, Znida, Măguricea, Poduri, Stăpan, Purcăreț, Hâgele, Piciorul Gradului, Tunsului, Motoiului, Podul lui Ciuban, Rogorului, Mare, Lazul, Lăcșorul, Jurchii
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Săcelului, Hlașca, Beresii, Moiseiului, Arșița, Deluț, Znida, Măguricea, Poduri, Stăpan, Purcăreț, Hâgele, Piciorul Gradului, Tunsului, Motoiului, Podul lui Ciuban, Rogorului, Mare, Lazul, Lăcșorul, Jurchii, Leurda, Față, Muncelaș, Alacul, Păroșii, Prisloapa. Văi: Uncoaiei, Beresii, Rea, Măguricii, Morii, Sânii, Undiului, Săcăturii, Hotarului, Pleșii, Motoiului, Săliștii, Păulenilor (Polenilor), Vășcoaiei (în unele variante, Ivășcoaiei), Ciuban, Pecijnei, Păroșii. Izvoare: Izvorul lui Dragoș și Izvorul Negru Moiseiul, ca și Depresiunea Maramureșului, are o temperatură medie anuală de 6 grade Celsius. Temperatura maximă a fost de 39 de
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
din județul Bistrița Năsăud, cele din Almașu Mic, Alun, Chimindia, Baștea, Tomnatecu de Jos, Sălciva și Vălari din județul Hunedoara, Ilimbav din județul Sibiu, Grânari din județul Brașov, Mura Mare, Bobohalma, Mădărășeni, Troița, Cuci, Cuștelnic din județul Mureș, Frătești, Horezu, Pleșa, Boia, Lintea, Stroești, Cornetu și Slămnești, toate numai din județul Gorj, Budurăști, Chicirea-Leurda, Măgureni, Șirineasa, Sinești și Urși din județul Vâlcea, Vișina și Oncești din județul Dâmbovița, Chiojdeanca din județul Prahova, Călugăreni din județul Giurgiu. Pentru acestea și încă multe
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
Odăile, Buzău, din Viltotești, Vaslui, și cea din Satu Mare, com. Crucea, Suceava. Biserica din Dângău Mic a fost parțial distrusă de foc în același an. În anul 2008 au ars biserica de lemn din Portari, județul Vaslui, și cea din Pleșa, județul Gorj. Biserica de lemn din Coaja, Hunedoara, a ars în anul 2007. În 2006 a ars biserica de lemn din Mănăstirea Tarnița, județul Vrancea și cea din Comănești-Gănești, județul Gorj. Ceva mai devreme a ars biserica de lemn din
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
Elena, căsătorită cu pedagogul Ion Teodorescu. La Broșteni, pe valea Bistriței, a pictat o mulțime de pânze cu peisaje cu oameni muncind, ciobani și ciobănițe de pe muntele Grințieșu și de pe dealurile Broștenilor, plutași pe Bistrița, peisaje cu priveliști din muntele Pleșele Holdei, Grințieșu sau Căboile. A pictat și hore de prin satele de la poalele Ceahlăului (1937). Dintre lucrările pe care le-a făcut la Broșteni se remarcă: "Pe Bistrița" (1905) - cu trei țărănci care folosesc năvodul; "Păstrăvi" (1906) - două picturi; "Piatra
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
fiind Bogdan Albu, iar operator Viorel Sergovici, ca și la cel cu Loredana, care este filmat însă în digital. Acesta este primul videoclip exclusiv al trupei. La piese colaborează M&G, Luchian, Nico, Puya și Roxana, iar la interludii Țeavă, Pleșa, Greu’ și Cătălin. Lui Juice i se spune de acum Tataee. Deși cel mai bine închegat din punct de vedere muzical, albumul este “închis și violent”. Versurile sunt mai simple, mai dure și mai directe decât pe albumul precedent. Alte
B.U.G. Mafia () [Corola-website/Science/306657_a_307986]
-
din anul 1998, este menționat numele unui monah de la , numit cuviosul Iov Sihastrul, care a viețuit la mănăstire timp de câțiva ani la sfârșitul secolului al XIV-lea, după care s-a retras în pustiu în pădurile seculare de sub Culmea Pleșului, unde a sihăstrit în aspră nevoință peste 40 de ani. Acest mare ascet era considerat că avea darul Sfântului Duh și era făcător de minuni, izgonind duhurile rele din oameni și prevestind cele viitoare. Ca urmare, în jurul său s-a
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
astăzi: După stabilirea la Ciucea, Octavian și Veturia Goga au decis ca mormântul lor să fie pe domeniul de aici. Același lucru îl nota și Goga în testamentul său din 1936. Veturia nota în 1938: Mausoeul amplasat pe panta dealului Pleșului are 8 m înălțime, cu o bază de 4 metri, fiind realizat din beton armat pentru a preveni alunecarea sa în jos. În 1938 Veturia se întâlnește cu Constantin Brâncuși și îi solicită acestuia să realizeze mausoleul. Brâncuși acceptă sa
Conacul Octavian Goga din Ciucea () [Corola-website/Science/307449_a_308778]
-
de așezări umane, între care se înterpun sectoare mai înguste, cu aspect de chei. Limita vestică începe la nord de Dealul Tănase, trece pe la vest de vârfurile Paltinului sau Pârjoliturii (1.147 m), Dealul Negru sau Raglitci (1.152 m), Pleșa (1.136 m), Bistrei (1.144 m), la sud de Dealul Vătavii până în valea Bistrei, pe care o urmărește până la confluența cu Mureșul. Contactul Călimanului cu Podișul Transilvaniei se face prin intermediul unei prispe largi - Piemontul Călimanului - ce realizează trecerea spre
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
și înălțarea acestor instituții. În anul 1892, a construit în satul Grivița, fostul județul Tutova, o școală încăpătoare, pe frontispiciul căreia au fost săpate cuvintele: "„Ridicat-am această școală pentru luminarea țăranului român. ”" Construiește apoi, alte două școli, în satul Pleșa în 1907 și Palerma în 1912, ambele în județul Tutova. În 1904, în comuna Grivița, a construit o biserică, pe a cărei catapeteasmă a pus motive românești, semn viu al sufletului său. Fiu de țăran, animat de același spirit de
Stroe S. Belloescu () [Corola-website/Science/303919_a_305248]
-
un contract cu Casa de Filme 5 pentru scenariul viitorului film. Nicolaescu a afirmat că a lucrat intens la scrierea scenariului împreună cu Titus Popovici, fiind modificate unele aspecte din roman. Scenariștii au preluat câteva personaje printre care personajul principal Manlache Pleșa (căruia i-au schimbat numele în cel de Manlache Preda) și Rusanda (aceasta era în roman un personaj secundar, dar în film a dobândit o întindere mai mare și i s-a schimbat numele în cel de Ruxandra), precum și câteva
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
că scenariștii i-au conferit filmului „sensuri sociale mai acuzate, constituindu-se ca un ecou tragic al răscoalei de la 1907”, îndepărtându-se de textul scris de Victor Ion Popa. Autorii au preluat din roman doar câteva personaje - printre care Manlache Pleșa - și câteva din elementele narațiunii, dar au modificat semnificațiile faptelor relatate. Personajul principal a dobândit o valoare de simbol, însuși Amza Pellea afirmând că Manlache Pleșa este „o imagine a felului în care a mocnit și s-a plămădit durerea
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
Victor Ion Popa. Autorii au preluat din roman doar câteva personaje - printre care Manlache Pleșa - și câteva din elementele narațiunii, dar au modificat semnificațiile faptelor relatate. Personajul principal a dobândit o valoare de simbol, însuși Amza Pellea afirmând că Manlache Pleșa este „o imagine a felului în care a mocnit și s-a plămădit durerea în sufletul acestui neam românesc”. Filmul a pus accentul pe latura epică, trecând în planul secund povestea de dragoste între Manlache și Ruxandra. Celelalte personaje devin
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]