584 matches
-
Țelurile aliaților s-au schimbat de-a lungul conflictului: nu numai că trebuiau să-l oprească pe Bonaparte, dar în Franța trebuia restaurată monarhia. Senatul francez (prin "sénatus-consulte") a proclamat Imperiul Francez pe 18 mai 1804, validat ulterior printr-un plebiscit. Napoleon s-a autoîncoronat împărat la Notre-Dame pe 2 decembrie. Napoleon a plănuit o invazie a Insulelor Britanice și a masat 180.000 de soldați la Boulogne. Pentru a reuși în tentativa sa de invazie, el avea nevoie să câștige
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]
-
economice și administrative. Exact după un an de la lovitura sa de stat și la 48 de ani de la încoronarea unchiului său Bonaparte este uns Napoleon al III-lea pe data de 2 decembrie 1852 ca împărat al francezilor, în urma unui plebiscit. Prins de obligațiile care decurgeau din angajamentul pentru "Théâtre français" și de frecventarea societății boeme, în care ajunsese să facă cunoștință cu jurnalistul Jules Janin, cel mai redutabil critic de teatru parizian și viitorul său adversar, Offenbach a prezentat de-
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
întreg întinsul Italiei și prin conducerea sau chiar fondarea unor ziare importante. Un astfel de jurnal a fost "Îl lampione", care a fost închis de cenzură după evenimentele din 1848, dar a reînceput să apară după 11 ani, cu ocazia plebiscitului pentru unirea cu Piemontul, un act care a prefigurat unificarea Italiei. În anii 1850, Carlo Lorenzini își extinde preocupările de jurnalist cu cele de autor dramatic și scriitor, dând o atenție deosebită dezvoltării operei și dramei. Anul 1856 a marcat
Carlo Collodi () [Corola-website/Science/304683_a_306012]
-
oferindu-se să-i însoțească. Impresia Elenei că acest lucru s-ar putea datora interesului lui Carol s-a confirmat, principele moștenitor al României cerând regelui Constantin mâna fiicei sale. După moartea regelui Alexandru al Greciei, Venizelos a organizat un plebiscit, punând poporul grec să aleagă între el și Constantin. Rezultatul a fost copleșitor în favoarea fostului suveran, care s-a întors cu Elena și restul familiei la Atena. Elena a decis să accepte cererea în căsătorie a lui Carol, în parte
Regina mamă Elena () [Corola-website/Science/303742_a_305071]
-
două puteri coloniale în pragul războiului. Administrația britanică izolează sudul (treimea meridională a Sudanului), populat de triburi africane (încurajând totodată aici răspândirea creștinismului), de nordul conservator, arab și islamic, adâncind astfel prăpastia dintre cele două părți ale țării. După ce un plebiscit respinge în 1955 unirea cu Egiptul vecin, Sudanul își proclamă la 1 ianuarie 1956 independența. La 12 noiembrie 1956 devine membru ONU. Opoziția dintre nordul hegemonist și sudul marginalizat (care revendică dreptul la independență) degenerează într-un sângeros război civil
Istoria Sudanului () [Corola-website/Science/303789_a_305118]
-
interbelice cu "popoarel prometeiene" poate fi împărțită în cinci perioade. În prima perioadă, (1918-1921), Polonia și-a stabilit noile ei granițe răsăritene după războaie cu Uniunea Sovietică și Ucraina, cele apusene cu Germania prin răscoalele din Poznań și Silezia, prin plebiscite în Warmia și Mazuria, iar granița sudică după un scurt război cu Cehoslovacia pentru controlul asupra Cieszyn Silezia, Spisz și Orawa. În bazinul baltic, Finlanda, Estonia, Lituania și Letonia au devenit independente. Polonia a fost printre primele țări care le-
Prometeism () [Corola-website/Science/304089_a_305418]
-
slovacă a acestui teritoriu (12,124 km², aproximativ 85% din total) era populată de 550.000 de maghiari și 432.000 de slovaci (conform recensământului din 1930), și reprezenta 23% din populația totală a Slovaciei. Ungurii au mai cerut un plebiscit în restul teritoriului Slovaciei, în care slovacii să spună dacă doreau sau nu să fie încorporați în Ungaria. Delegația cehoslovacă a oferit Ungariei crearea unui teritoriu maghiar autonom în cadrul Slovaciei, dar Kánya a caracterizat această propunere ca pe o "glumă
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
tolereze o asemenea frontieră doar dacă Polonia ar fi compensat-o cedându-i coridorul Danzig către Prusia Orientală. Polonia,însă, a refuzat propunerea germană. Pe 20 Octombrie, rutenii au venit cu o rezoluție mai mult sau mai puțin în favoarea unui plebiscit privind încorporarea întregii regiuni subcarpatice în Ungaria. Cinci zile mai târziu, primul ministru rutean Andriy Borody a fost arestat la Praga, și Ministrul de Externe rutean Avhustyn Voloshyn a fost numit prim ministru în locul lui. El era dispus să considere
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
primul ministru rutean Andriy Borody a fost arestat la Praga, și Ministrul de Externe rutean Avhustyn Voloshyn a fost numit prim ministru în locul lui. El era dispus să considere doar cedarea teritoriilor majoritar maghiare către Ungaria și respingea ideea unui plebiscit. Între timp, negocierile dintre Cehoslovacia și Ungaria s-au reluat prin canale diplomatice. Ca rezultat al vizitei slovacilor la München, în 19 octombrie, Cehoslovacia a făcut "A treia ofertă teritorială" (22 octombrie): cedarea către Ungaria a 9.606 km² din
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
1.694 km² din Rutenia Subcarpatică; Cehoslovacia urma să păstreze Bratislava, Nitra și Košice. Ungaria a refuzat propunerea și a cerut ca teritoriile oferite de Cehoslovacia să fie ocupate imediat de Ungaria, iar în restul teritoriilor disputate să se efectueze plebiscite, astfel ca Rutenia "să-și decidă singură viitorul" (să se unească cu Ungaria). Ungaria a avertizat că, dacă Cehoslovacia refuză propunerea, va cere arbitraj italo-german (în Slovacia de vest) și italo-germano-polon (în Slovacia de est și în Rutenia Subcarpatică). Cehoslovacia
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
după un an de la lovitura sa de stat și la 48 de ani de la încoronarea unchiului său, Ch-L-Napoleon a fost uns Napoleon al III-lea ca împărat al francezilor, pe data de 2 decembrie 1852. Investirea fusese validată de un plebiscit. Împăratul s-a căsătorit în 30 ianuarie 1853 cu contesa spaniolă Eugenie de Montijo, cu care a avut un fiu, pe Louis Napoleon. Epoca celui de-al doilea Imperiu Francez este caracterizată de o industrializare rapidă și de modernizarea instituțiilor
Napoleon al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/304256_a_305585]
-
unul dintre discursurile lui Hitler în Reichstag, succesorul lui Dollfuss, Kurt Schuschnigg, a declarat că el nu poate fi obligat la mai mult decât fusese obligat până în acel moment. În ciuda presiunilor făcute de la Berlin, cancelarul a ales să organizeze un plebiscit, prin care spera să fie confirmată dorința de independență a austriecilor. Cu doar câteva zile inaintea votului, naziștii austrieci au organizat o lovitură de stat încununată cu succes. Preluarea puterii de către naziștii locali a permis Germaniei să-și trimită trupele
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/303903_a_305232]
-
Versailles cu care s-a terminat ea au rezolvat problema frontierei vestice a Poloniei cu Germania, inclusiv cea a Coridorului Polonez care a dat Poloniei ieșire la Marea Baltică, și statutul separat al Orașului Liber Danzig. S-a hotărât organizarea unor plebiscite în sudul Prusiei Orientale și în Silezia Superioară, dar aspectele legate de frontierele de nord, sud și est au rămas în suspensie, ceea ce a condus la conflicte militare. Dintre multiplele conflicte de frontieră ce au urmat, cel mai mare a
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
nici armată națională. Guvernul local avea mai degrabă un rol consultativ. În toate provinciile, guvernarea era asigurată de un "Oberlandrat". A fost autorizată existența unui singur partid politic „Alianța națională”. Cu o majoritate zdrobitoare (99%) a fost aprobat printru-un plebiscit ca în Protectorat să nu mai fie ales un parlament. Președintele și guvernul protectoratului nu se bucurau de puteri reale. Puterea se afla în mâinile lui Karl Hermann Frank, „Reichsprotektor” și secretar al protectoratului. Diferitele servicii polițienești ale Germaniei Naziste
Istoria Cehoslovaciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/311135_a_312464]
-
Vaticanului spunând: „Dacă libertatea Papei nu poate garantată de credința puternică a unui popor liber și în mod special de poporul italian, atunci niciun teritoriu și niciun tratat nu vor fi capabile s-o facă”. Regimul fascist a organizat un plebiscit în problema suveranității Vaticanului în martie 1929. În ziarul francez "Le Monde", Guido Miglioni și-a exprimat părerea despre atitudinea regimului fascist și despre natura Pactului de la Lateran: „Acești doi ani au fost martorii supunerii graduale și inexorabile a Papei
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
au fost martorii supunerii graduale și inexorabile a Papei la pretențiile regimului”. În ciuda opoziției față de natura negocierilor, numeroși italieni au considerat că un vot negativ va duce la represalii și atacuri ale fasciștilior împotriva celor care nu doreau concordatul. În cadrul plebiscitului au votat 8,63 milioane de italieni, adică 90% din totalul cetățenilor cu drept de vot. Dintre aceștia, doar 135.761 au votat cu „nu”. După aceasta, prin semanrea Tratatului de la Lateran, Italia recunoștea suveranitatea Vaticanului. În ciuda fricțiunilor de început
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
ca locțiitor de mitropolit al Moldovei, apoi la 10 mai 1865 este numit mitropolit al Moldovei prin decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În primele luni de după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, situația din Principatele Unite nu era deloc clară. Plebiscitul pentru alegerea ca Domn a Prințului Carol de Hohenzollern fusese perturbat de apariția unor mișcări sociale, mai ales în rândul țăranilor, speriați de eventualitatea unei anulări a Legii rurale din 1864. Un început de rebeliune se înregistrase și printre militarii
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
George al II-lea. El a părăsit țara în 1924 după proclamarea celei de-a doua Republici Elene. În 1935, după o lovitură de stat condusă de generalul Georgios Kondylis, republica a fost abolită. Restaurarea monarhiei a fost aprobată prin plebiscitul din 1935. Regele George al II-lea s-a reîntors în țară, unde a susținut în continuare regimul dictatorial al lui Metaxas. În timpul invaziei germane a Greciei din 1941, regele a fugit cu guvernul în Egipt. El s-a reîntors
Regatul Greciei () [Corola-website/Science/309776_a_311105]
-
a domnit din 1947 până la moartea sa din 1964. Fiul lui, Constantin al II-lea a domnit până când a fost alungat de la putere și exilat în decembrie 1967 de junta militară. Junta a organizat și a supervizat cu mare atanție plebiscitul din 1973, care a dus la abolirea monarhiei. Georgios Papadopoulos a devenit noul președinte al Greciei pe 1 iunie 1973. Regimul dictatorial militar s-a încheiat efectiv în anul următor, dar regele Constantin al II-lea nu s-a mai
Regatul Greciei () [Corola-website/Science/309776_a_311105]
-
președinte al Greciei pe 1 iunie 1973. Regimul dictatorial militar s-a încheiat efectiv în anul următor, dar regele Constantin al II-lea nu s-a mai reîntors pe tron. Problema restaurării monarhiei a fost rezolvată printr-un al treilea plebiscit din decembrie 1974, în cadrul căruia peste 69% dintre greci au votat pentru abolirea definitivă a monarhiei.
Regatul Greciei () [Corola-website/Science/309776_a_311105]
-
și-a înaintat demisia în semn de protest. În ciuda împotrivirii lui Victor Emanuel al II-lea, în 1860 Cavour iși reia funcția de Președinte de Consiliu. Cu abile mișcări politice, ajutat și de către guvernul englez,a reușit să obțină recunoașterea plebiscitelor din Toscana, din ducatele Modena și Parma și din teritoriile Statului Pontificio, pentru anexarea acestora la Regatul Sardeniei. Pentru a avea în continuare sprijinul francez în tentativa sa, care era acum aceea de a unifica peninsula italiană, a cedat Franței
Camillo Benso Conte de Cavour () [Corola-website/Science/304930_a_306259]
-
un an mai târziu în Moldova a reprezentat fundamentul instituției parlamentare în Principatele Române. Convenția de la Paris din 7/19 august 1858 a modificat și lărgit principiul de reprezentare națională , iar prin Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, adoptat prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie 1864 s-a introdus "Corpul Ponderator", redenumit ulterior "Senat" ca cea de a doua cameră. Această nouă lege electorală conferă dreptul de vot doar bărbaților de peste 25 de ani și care aveau un venit anual
Parlamentul României () [Corola-website/Science/305019_a_306348]
-
în Paris. Victor Hugo l-a criticat pe Napoleon și acesta a plecat în exil unde va scrie o serie de lucrări la adresa lui “Napoleon cel Mic”. După procese și condamnări, constituția a fost modificată, iar schimbările au fost supuse unui plebiscit așa cum procedase unchiul său, Napoleon. În decembrie 1851, o largă majoritate a populației a fost de acord cu modificările constituționale. Puterea executivă a șefului statului era sporită, iar mandatul a fost prelungit la 10 ani. Puterea legislativă a fost diminuată
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
împreună cu guvernul, pregătea proiecte de legi. În 1852, după un turneu prin provincie întreprins de președinte, a ținut o serie de discursuri în favoarea reinstaurării imperiului. Printr-un document adoptat de Senat, Franța se proclamă Imperiu, evident fiind organizat un nou plebiscit. Marea majoritatea populației a acceptat. Pe 2 decembrie 1852, Ludovic Bonaparte Napoleon este încoronat împărat ca Napoleon al III-lea al Franței, iar Franța redevine imperiu. Napoleon al III-lea a fost văzut ca un personaj negativ de istorici. Nu
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
care dorea să formeze un guvern bazat pe o mare majoritate parlamentară. Pentru a-și consolida regimul, dar fără a renunță la măsurile liberale și realizând că opoziția are dreptul de a se exprima și organiza, Napoleon a organizat ultimul plebiscit în mai 1870 dacă francezii erau de acord cu reformele implementate de după 1860. La un scor mic, Napoleon a câștigat, în favoarea sa votând 7 milioane de francezi, doar 1,5 milioane fiind împotriva. Se anunța un viitor luminos pentru dinastia
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]