KorAP: Find »[drukola/base=pleură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...28 >

689 matches

Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123

prin sutură, cu păstrarea lungă a capetelor care vor servi ca depărtător prin ușoară tracțiune (figura 21Ă. O altă alternativă o constituie incizia circumferențială a diafragmului la 2 cm de rebordul costal, fără secțiunea rebordului. Ligamentul pulmonar este secționat și pleura mediastinală este incizată pe esofag până la arcul aortei. Se mobilizează esofagul și retractat, prin încercuire. Vasele esofagiene sunt disecate, ligaturate și secționate. Figura 21: Incizia radiară a diafragmului Tumora este mobilizată prin disecție pe aortă în stânga și dacă este necesar

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
mediastinală este incizată pe esofag până la arcul aortei. Se mobilizează esofagul și retractat, prin încercuire. Vasele esofagiene sunt disecate, ligaturate și secționate. Figura 21: Incizia radiară a diafragmului Tumora este mobilizată prin disecție pe aortă în stânga și dacă este necesar, pleura dreaptă se scoate cu leziunea. Se excizează aproximativ 1 cm din pilieri în continuitate cu tumora pentru siguranța oncologică și acces larg la stomac. Cavitatea retrogastrică este deschisă prin ligamentul gastro-colic, pentru a aprecia invazia pancreasului. Dacă este invadat, este

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
la 10 cm proximal de limita tumorii. Reconstrucția se face cu intestin subțire sau colon, cu anastomoză intratoracică. Pentru rezecția în bloc a neoplasmului din 1/3 medie și superioară se face toracotomie laterală dreaptă în spațiul V i.c., pleura parietală este incizată la dreapta corpilor vertebrali, 10 cm deasupra și 10 cm sub tumora palpabilă. Vasele intercostale sunt secționate, ligaturate și ridicate de pe corpii vertebrali, cu sistemul azigos și canalul toracic. Arterele intercostale drepte și arterele bronhoesofagiene sunt secționate

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
și fizioterapia toracică. Acești bolnavi vor ne aspirația nazotraheală și bronhoscopie. Leziunile traheo-bronșice Se pot produce în cursul esofagectomie principale stângi. Dacă ace acestora este relativ ușor datorită expunerii operatorii bune. Repararea leziunii se face prin sutură directă întărită cu pleura adiacentă sau pedicul din mușchiul intercostal. Dacă se produc în cursul disecției mediastinale transhiatale sunt mai puțin evidente dar tot atât de urgente. Anestezistul remarcă pierderea volumului ventilator iar operatorii sesizează mirosul anestezicului. Se reperează sediul leziunii prin bronhoscopie de urgență. Se

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
se manifestă în a 3-a sau a 4-a zi postoperator. Dacă este un defect în l apare dispneea și revărsatul pleural. Prin toracocenteză se evacuează video asistată, care are avantajul amplificării imaginii și luminii ă de partea drenajul pleura un lichid opac, lăptos. Dacă tuburile funcționează, se remarcă un drenaj abundent seros în primele 2 zile postoperator. Dacă bolnavul este nutrit enteral și s-au introdus grăsimi, lichidul drenat are caracterul laptelui. Aspectul lichidului este caracteristic,dar sursa poate

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184

urmată de formarea puroiului din bacteriile și leucocitele distruse. Puroiul are o reacție ușor alcalină și este înconjurat de membrana piogenă. Membrana piogenă subțiază prin acțiunea ei distructivă țesuturile perilezionale, conducând la fistulizarea supurației într-o cavitate preexistentă (vase sanguine, pleură, pericard etc.) sau la piele. Supurația este urmată de vindecarea leziunii, care nu mai realizează o restitutio ad integrum, ca în cazul rezoluției ci se face cu cicatrice restantă. Cicatrizarea se produce prin glisarea celulelor fibroblastice ale țesutului conjunctiv în

Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597

de empiem tuberculos pur față de empiemul mixt (specific + nespecific). Se poate spune că de fapt nu există pleurezie purulentă pură tuberculoasă, ci doar pleurezie purulentă mixtă tuberculoasă + netuberculoasă, în care infecția este mixtă cu bacili tuberculoși și germeni banali. Infecția pleurei cu microbi nespecifici apare în urma toracentezelor repetate sau prin drenajul pleural inadecvat sau prin fistulele bronhopleurale prezente [22]. În tratatele de specialitate, astăzi se descriu patru forme anatomo-clinice de afectare tuberculoasă a pleurei:- tuberculoza pleurală pură;- tuberculoza pleurală pură cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
cu bacili tuberculoși și germeni banali. Infecția pleurei cu microbi nespecifici apare în urma toracentezelor repetate sau prin drenajul pleural inadecvat sau prin fistulele bronhopleurale prezente [22]. În tratatele de specialitate, astăzi se descriu patru forme anatomo-clinice de afectare tuberculoasă a pleurei:- tuberculoza pleurală pură;- tuberculoza pleurală pură cu infecție mixtă tuberculoasă și nespecifică;- tubeculoza pleuro-parechimatoasă;- empiemul mixt tuberculos și nespecific. Din cele patru forme, tuberculoza pleurală pură și tuberculoza pleuro-parenchimatoasă nu fac parte din categoria pleureziilor purulente, fiind absent exudatul purulent

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
tuberculoasă și nespecifică;- tubeculoza pleuro-parechimatoasă;- empiemul mixt tuberculos și nespecific. Din cele patru forme, tuberculoza pleurală pură și tuberculoza pleuro-parenchimatoasă nu fac parte din categoria pleureziilor purulente, fiind absent exudatul purulent. Sunt prezente însă exudatul sero-fibrinos și leziunile granulomatoase ale pleurei. Leziunile pulmonare pot fi însă inaparente clinic și imagistic în cazul tuberculozei pleurale pure sau manifeste clinic și evidențiabile radiologic în tuberculoza pleuro-parenchimatoasă. A patra formă anatomo-clinică de tuberculoză pleurală corespunde din punct de vedere al definiției, noțiunii de empiem

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
de obicei existența unei patologii locale (pleuro-pulmonare). După Moghissi [24] există două tipuri de pleurezii asociate bolilor neoplazice: tipul I (pleurezii maligne adevărate) și tipul II (pleurezii paramaligne). Tipul I de pleurezie malignă apare ca urmare a invaziei neoplazice a pleurei de către o tumoră primară sau secundară, diagnosticul fiind unul citohistologic ce constă în identificarea celulelor maligne în lichidul pleural sau în materialul de biopsie pleurală. Tipul II de pleurezie malignă (paramalignă) poate apare la bolnavi cu cancere confirmate fără ca boala

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
primară sau secundară, diagnosticul fiind unul citohistologic ce constă în identificarea celulelor maligne în lichidul pleural sau în materialul de biopsie pleurală. Tipul II de pleurezie malignă (paramalignă) poate apare la bolnavi cu cancere confirmate fără ca boala neoplazică să afecteze pleura (absența celulelor neoplazice atât în lichidul pleural cât și în fragmentele de biopsie pleurală). Pleureziile maligne pot reprezenta între 27 și 61% din totalul pleureziilor [24]. Acest interval procentual larg poate fi explicat prin influența factorilor geografici și economici, prin

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
duce la extravazarea de lichid pleural bogat în proteine (exudat). Acest fluid se poate acumula în cantități mari ca urmare a blocării drenajului limfatic al spațiului pleural de către procesul neoplazic. Blocajul limfatic se poate realiza la orice nivel, de la stoma pleurei parietale până la ganglionii limfatici mediastinali și mamari interni. Există studii [4, 23], care demonstrează că afectarea drenajului limfatic pleural este probabil cel mai important mecanism responsabil pentru acumularea unor volume mari de lichid în cancer. În apariția pleureziilor paramaligne, au

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
desființarea cavității pleurale și reducerea progresivă până la dispariție a lichidului pleural. Pleurezia asociată cancerului pulmonar Cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de pleurezie malignă la bărbați. Dintre cancerele pulmonare, adenocarcinomul este cel mai frecvent tip histologic implicat în afectarea pleurei, probabil datorită localizării sale preponderent periferice. Asocierea pleureziei paramaligne (tip II) nu exclude operabilitatea cancerului pulmonar aflat în stadiile I, II sau IIIA. În cazul pleureziei maligne adevărate (tip I), citologia pozitivă și biopsia pleurală negativă (absența metastazelor pleurale) poate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
sau IIIA. În cazul pleureziei maligne adevărate (tip I), citologia pozitivă și biopsia pleurală negativă (absența metastazelor pleurale) poate încadra cancerul pulmonar în stadiul IIIB (T4 pleurezie malignă). În prezența metastazelor pleurale cancerul pulmonar se afla în stadiul IV (M1 pleură). Metastazele pleurale din cancerul pulmonar se găsesc cel mai frecvent pe ambele suprafețe pleurale (viscerală și parietală), foarte rar doar pe pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
în stadiul IIIB (T4 pleurezie malignă). În prezența metastazelor pleurale cancerul pulmonar se afla în stadiul IV (M1 pleură). Metastazele pleurale din cancerul pulmonar se găsesc cel mai frecvent pe ambele suprafețe pleurale (viscerală și parietală), foarte rar doar pe pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce invadează pleura viscerală, fie prin invazia arterelor pulmonare (embolizare neoplazică). Odată ce ajung pe suprafața pleurei viscerale, celulele maligne migrează pe suprafața pleurei

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
În prezența metastazelor pleurale cancerul pulmonar se afla în stadiul IV (M1 pleură). Metastazele pleurale din cancerul pulmonar se găsesc cel mai frecvent pe ambele suprafețe pleurale (viscerală și parietală), foarte rar doar pe pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce invadează pleura viscerală, fie prin invazia arterelor pulmonare (embolizare neoplazică). Odată ce ajung pe suprafața pleurei viscerale, celulele maligne migrează pe suprafața pleurei parietale de-a lungul zonelor de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
pleurale din cancerul pulmonar se găsesc cel mai frecvent pe ambele suprafețe pleurale (viscerală și parietală), foarte rar doar pe pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce invadează pleura viscerală, fie prin invazia arterelor pulmonare (embolizare neoplazică). Odată ce ajung pe suprafața pleurei viscerale, celulele maligne migrează pe suprafața pleurei parietale de-a lungul zonelor de aderență sau prin exfoliere. Pleurezia malignă în cancerul pulmonar poate fi ipsilaterală sau bilaterală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
viscerală și parietală), foarte rar doar pe pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce invadează pleura viscerală, fie prin invazia arterelor pulmonare (embolizare neoplazică). Odată ce ajung pe suprafața pleurei viscerale, celulele maligne migrează pe suprafața pleurei parietale de-a lungul zonelor de aderență sau prin exfoliere. Pleurezia malignă în cancerul pulmonar poate fi ipsilaterală sau bilaterală (metastaze bilaterale) și niciodată doar controlaterală, sau se asociază cu pericardita. Pleurezia asociată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce invadează pleura viscerală, fie prin invazia arterelor pulmonare (embolizare neoplazică). Odată ce ajung pe suprafața pleurei viscerale, celulele maligne migrează pe suprafața pleurei parietale de-a lungul zonelor de aderență sau prin exfoliere. Pleurezia malignă în cancerul pulmonar poate fi ipsilaterală sau bilaterală (metastaze bilaterale) și niciodată doar controlaterală, sau se asociază cu pericardita. Pleurezia asociată cancerului de sân Poate fi ipsilaterală sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
unilaterală (ipsilaterală sau controlaterală). TABLOUL CLINIC Pleureziile mici sunt asimptomatice. Pleureziile mari produc dispnee, tuse, disconfort toracic. La examenul fizic sunt prezente matitatea percutorie (limita superioară având forma curbei Damoiseau) și diminuarea murmurului vezicular. Durerea apare când procesul neoplazic afectează pleura parietală sau peretele toracic. Aceasta poate fi localizată strict toracic la nivelul zonei de invazie sau poate iradia în umăr sau în epigastru (invazia pleurei diafragmatice). În pleureziile asociate cancerului pulmonar avansat, se pot palpa limfo-ganglioni tumorali sau se poate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
superioară având forma curbei Damoiseau) și diminuarea murmurului vezicular. Durerea apare când procesul neoplazic afectează pleura parietală sau peretele toracic. Aceasta poate fi localizată strict toracic la nivelul zonei de invazie sau poate iradia în umăr sau în epigastru (invazia pleurei diafragmatice). În pleureziile asociate cancerului pulmonar avansat, se pot palpa limfo-ganglioni tumorali sau se poate nota prezența cașexiei neoplazice. TABLOUL IMAGISTIC Examenul radiologic susține diagnosticul clinic de pleurezie prin câteva elemente caracteristice. Pleureziile mici (200-300 ml) produc opacifierea sinusului costofrenic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
asociate cancerelor sugerează caracterul lor paraneoplazic (tipul II de pleurezii maligne). După Sahn și Good [9], aproximativ 1/3 din pleureziile neoplazice au un pH scăzut (< 7,30) și o concentrație redusă de glucoză (< 60 mg/dl) (afectarea severă a pleurei reduce atât afluxul de glucoză către cavitatea pleurală cât și efluxul produșilor de degradare ai glucozei din spațiul pleural, cu creșterea acidității locale). În aceste cazuri autorii remarcă supraviețuirea scăzută, probabilitatea mai mare de diagnostic prin citologie și biopsie pleurală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
coloana vertebrală (loc de elecție pentru răspândirea metastazelor pleurale). Biopsia pleurală toracoscopică Examinarea toracoscopică a cavității pleurale se poate efectua fie sub anestezie locală (pacienți tarați), fie sub anestezie generală. Ea permite efectuarea de multiple biopsii țintite din leziuni ale pleurei, plămânului și mediastinului (fig. 5.25). Este indicată în pleureziile recidivate rămase fără diagnostic etiologic, prin examenul citologic al fluidului pleural sau prin puncția-biopsie pleurală percutanată. Această metodă de diagnostic este superioară tehnicilor precedente, atingând o sensibilitate cuprinsă între 80

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
vorba despre bolnavii care au plămânul încarcerat într-o pahipleurită viscerală sau la care pleurezia a recidivat după pleurodeză. Pleurodeza Are drept scop oprirea acumulării de fluid pleural. Aceasta se realizează desființând cavitatea pleurală prin crearea de aderențe fibroase între pleura viscerală și cea parietală. Introducerea metodei a fost necesară deoarece majoritatea pleureziilor neoplazice sunt refractare la chimio și radioterapie. Pleurodeza intraoperatorie (toracoscopică sau prin toracotomie) se face prin insuflare de pulberi cu efect sclerozant (exemplu, talc). Pleurodeza postoperatorie constă în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
puțin severa decât tetraciclina). Rareori acești bolnavi pot dezvolta sindromul de detresa respiratorie a adultului (SDRA) [29], care este corelat uneori cu utilizarea unor cantități mai mari de talc. Instilarea agenților citostatici necesită un timp mai îndelungat de contact cu pleura metastazată (aproximativ 4 ore pentru cisplatin) [34]. Tratamentul pleureziilor neoplazice la pacienții cu plămân încarcerat Pacienții la care se constată absența expansiunii pulmonare după evacuarea fluidului pleural, nu sunt candidați pentru terapia cu agenți sclerozanți și este puțin probabil să

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]