2,329 matches
-
este un poet mai conceptualizant, dialogul lui este, aproape în exclusivitate, cu un Dumnezeu pe care îl inventează în fiecare zi pentru că, fără neliniștile și rugile sale, Dumnezeu ar muri..." În realitate, mai probabil este că Dumnezeu ar muri de plictiseală dacă ar citi versurile lui Shaul Carmel.
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6857_a_8182]
-
absconsă/ a marilor minți îndopate cu informații abstracte/ venite sub formă de raze toxice și radioactive/ din zona crepusculară,/ mă lasă rece/ pentru că sunt handicapată/ ca tine./ am fost un obstacol/ programat de tine, mamă,/ mi-ai pus la încercare plictiseala și furia./ singurul bărbat pe care l-am acceptat ca bărbat/ a fost Alex,/ pentru că l-am făcut cu tine, mamă,/ din spuma mării neagră ca smoala./ ai stat mereu între mine și poezia mea și de aceea/ cei care
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
făcut conversație, pînă i-a venit rîndul să înregistreze a fost călugărul Marchiș a cărui pedantă curățenie corporală îi adusese porecla de popa Șampon din partea reporterițelor de la Europa Liberă. Peste vreo oră, cînd să intru în studio, mă cam luase plictiseala, dar îmi trecuse emoția. Mi-am făcut numărul la microfon fără să mă încurc și izbutind să am aerul că vorbesc liber, nu că îmi citesc textul cu care venisem în buzunar. Cînd am plecat clubul de discuții pe care
Povestiri pe unde scurte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6794_a_8119]
-
prin sms pe mobil, unde va ține și agenda întâlnirilor. Așadar, eroina filmului lui François Ozon Jeune & jolie este o Belle de jour, o « frumoasă de peste zi », dar, spre deosebire de personajul lui Bunuel, nu practică prostituția nici din viciu, nici din plictiseală mic-burgheză. Iarăși, spre deosebire de multe eleve sau studente mai scăpătate, nu are nevoie de bani, familia este destul de înstărită. De altfel, strânge plățile într-un săculeț ascuns printre rufe. Îndeletnicirea secretă nu-i procură nici plăcere, se vede cu ochiul liber
Cannes, 2013: La șaptesprezece ani nu ești serios - Corespondență de la Magda Mihăilescu by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79346_a_80671]
-
Dimisianu fiorii întâlnirii cu Arghezi sau cu Gala Galaction. Marea revelație a volumului Oameni și cărți o constituie însă, fără îndoială, cele 60 de pagini de jurnal. Ele alcătuiesc un excelent portret al criticului la maturitate, cu toate îndoielile, șovăielile, plictiseala, oboseala care se ascund adesea în spatele unui om, în fond, despre care mulți cred că este doar o performantă mașină de citit cărți și de scris despre ele. Cu mult umor și finețe scrie Gabriel Dimisianu despre lipsa de inspirație
Martorul necesar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7933_a_9258]
-
de conștiință te cam lasă rece, și este oricum necreditabilă pentru profilul personajului. Genul acesta de dilemă ieftină despre natura răului și a administrării justiției dincolo de limita specificată de lege devine de-a dreptul obositor prin repetarea rețetei pînă la plictiseală. Promisiunea (The Pledge, 2001) al lui Sean Penn oferea o surpriză și cu adevărat o reflecție despre natura stranie a acestui joc de-a hoțul și vardistul, ce-i drept scenariul era făcut după romanul excepțional al lui Friedrich Dürenmatt
Crime nejustificate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7940_a_9265]
-
înregistrat un foarte vizibil progres în vremea din urmă. Dacă în romanele mai vechi deranja o anumită prolixitate, un verbiaj scăpat de sub control care, fără să ajute cu ceva în economia romanului, sporea semnificativ numărul de pagini și cota de plictiseală a cititorilor, acum fraza este limpede, semnificațiile sunt bine puse în evidență, cartea are cursivitate și se citește cu real interes. După o carte precum Cei calzi și cei reci, cititorii rămân în minte cu puține amintiri legate de personaje
Fețele profane ale sacrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7955_a_9280]
-
de principiu e aceeași. Căci, în toate aceste cazuri, nu aș putea deschide o carte de șah fără s-o arunc după prima pagină, cum n-aș putea să răsfoiesc un tom de inginerie fără să cad din picioare de plictiseală, dacă ceva nu m-ar atrage în paginile lor. Pe scurt, genul acesta de cărți m-ar lăsa indiferent dacă n-ar exista o minimă atracție față de ele. La fel se întîmplă cu un volum de apicultură sau cu cărțile
Istoria lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7658_a_8983]
-
sau cu cărțile privitoare la religie. Iar cînd e vorba de cărți despre "istoria lui Dumnezeu", cum se pretinde cea de față, prezența unei religiozități inițiale este singura condiție care face ca lectura ei să nu devină o golgotă a plictiselii. Într-o lume a inefabilelor și a intangibilelor - cum este lumea credinței -, sentimentul trebuie să preceadă lectura. Și implicit teoria. Se înțelege, mă refer la lectură unei cărți de religie, nu la ritualurile desfășurate înlăuntrul acelei religii. În zona practicii
Istoria lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7658_a_8983]
-
fel clișeului romantic: eroul principal, Ghiță Tăciune, unic român într-un mediu studențesc germanic, e cinic și calculat, nu crede în nimic și cu atît mai puțin în dragoste, seduce o fată lipsită de experiență etc.; se sinucide apoi din plictiseală, într-o anticipare a "actului gratuit" din secolul următor. Epilogul nu e nici dramatic, nici sentimental - totul se termină într-o atmosferă sordidă, de lovituri sub centură pe care personajele și le administrează reciproc. O realitate mai degrabă tristă, banală
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
iubire de o fragilitate si o puritate aidoma zăpezii de primăvară. Pasiunea lor interzisă atrage însă după sine stigmatul dezonoarei si schimbă pentru totdeauna cursul vieții tuturor. IYOAKI a ridicat receptorul și i-a dictat centralistei numărul. Starea obișnuită de plictiseală îl părăsise complet și avea chiar I \ emoții. I \ - Alo! Casa Ayakura? Fiți amabilă, aș putea I \ vorbi cu domnișoara Satoko? Vocea femeii bătrâne care răspunsese îi era familiară. De la distanța aceea, din Azabu, i se păruse că descifrează o
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
trebuiau să bănuiască că lucrurile vor finaliza exact pe dos de cum și-au propus inițai. Aceștia au vândut 400 de bilete la sala Bethnal Green, în estul Londrei. Potrivit BBC Mundo, un bilet costa echivalentul a 22 de dolari. Evenimentul Plictiseala 2011 este ideea unui blogger londonez, James Ward, care a scris o coloană cu lucrurile care îl plictiseau la rubrica „Îmi place”. Ward a avut încă o experiență eșuată în 2010, atunci când conferința numită Interesantă a trebuit să fie anulată
Află aici de ce o conferinţă plictisitoare nu a mai lăsat pe nimeni să plece acasă () [Corola-journal/Journalistic/68193_a_69518]
-
care îl plictiseau la rubrica „Îmi place”. Ward a avut încă o experiență eșuată în 2010, atunci când conferința numită Interesantă a trebuit să fie anulată din cauza lipsei de interes a publicului. Anul acesta, Ward a solicitat crearea unui eveniment numit Plictiseala pe Twitter și având un număr mare de susținători, a fost nevoit să închirieze sala Bethnal Green. Organizatorul a pregătit o serie de teme care ar fi trebuit să facă pe toată lumea să caște. Scopul conferinței a fost ca publicul
Află aici de ce o conferinţă plictisitoare nu a mai lăsat pe nimeni să plece acasă () [Corola-journal/Journalistic/68193_a_69518]
-
cu șicanele și frustrările cuplului care lasă impresia de déjŕ vu, lucrurile se schimbă când aflăm că protagoniștii care se comportă exact ca niște soți sastisiți, sunt de fapt amanți, Mihaela fiind căsătorită. Deja, regizorul a dezechilibrat perspectiva și deodată plictiseala cu iz conjugal a amanților apare într-un alt registru de sensibilitate. Mihai face presiuni ca Mihaela să-i spună soțului adevărul despre relația ei extraconjugală, și deși nicio o clipă în film faptul nu este menționat, putem deduce că
Cârligul și peștele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7579_a_8904]
-
ț be enough?“. Acest surplus de complexitate sau de conștiință generează dezechilibrul, nemulțumirea are la bază eșecul unei cariere artistice care ar fi funcționat compensatoriu pentru toate acele dorințe rămase neîmplinite. Mecanismul bovaric lucrează cu infinitezimale și se întreține din plictiseală și frustare, ceea ce nu înseamnă că April Wheeler ar avea vocație dramatică. Propunerea ei de a pleca la Paris unde familia ar trebui să se stabilească bazându-se pe o ipotetica angajare a ei la unul dintre oficiile americane în
Madame Bovary de Connecticut by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7604_a_8929]
-
care spune că este un ”mârlan mincinos”. În replică, Oana Zăvoranu a scris cuvinte grele, pe Facebook, la adresa lui Mircea Badea. Această spune că Badea ar fi înșelat-o pe Carmen Brumă și că el pentru ea a fost ”doar de plictiseală”. „Surprinzător, acum puțin timp, am avut parte de o reacție de găină speriată din partea unui ciumpalac care, CULMEA!, se dă mare MASCUL și care însă nu a fost în stare să își asume o chestiune din trecut....oooops, am uitat
Oana Zăvoranu, atac dur la Badea: Un mârlan și mincinos () [Corola-journal/Journalistic/73291_a_74616]
-
și încă ceva mai clovnulet,vezi că eu nu sunt Băse sau alții de care faci tu spume zilnic,cu mine nu țin mojicii și mârlanii.Eu nu mint și mai ales TU PT MINE AI FOST CEVA AȘA....de PLICTISEALĂ BĂIEȚEL.....got that little dick:)))?......And for u aș always,love u much,Oana
Oana Zăvoranu, atac dur la Badea: Un mârlan și mincinos () [Corola-journal/Journalistic/73291_a_74616]
-
singur. Mai bine zis, singurătatea mea nu e singură. Fiecare și-o are pe a lui". Astfel, printr-o asemenea însumare a solitudinilor, se obține imaginea unui rău al secolului., marcat de "o neliniște, de o fierbere", de unde "conștiința suspendării, plictiseala, scîrba". Totuși, oricît de "egoist", de "individualist" se simte, Arșavir Acterian admite o "apăsare a socialului", acceptată în înțeles generaționist: "Atmosfera, creată de alții, trece din-coace de obloanele pe jumătate lăsate, amestecîndu-se indiscret în treburile mele intime. Nu cred că
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]
-
militară petrecută peste umăr, cu un obraz brăzdat de halucinația fumului de țigară, cu un glas tulburat de excese, recitând învăluitor și exact, spunând alte lucruri pe la te miri care mese și cotloane, ascultat de prieteni cu atenție sau cu plictiseală prost mascată, oferind altora argumente pentru a-l dezavua, instruindu-l aceștia, pe el și pe toți asemenea lui, despre înțelesul ascuns al eșecului" (p. 91). Poate părea paradoxal, dar pe măsură ce prezența prozatorului se face mai bine simțită în spațiile
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
semenilor într-un travesti avantajos; 3) vanitatea îl îndeamnă la cele mai smintite gesturi pentru atingerea gloriei; 4) singura cale de progres spiritual este ura de sine; 5) omul e condamnat la nefericire, nefericire ilustrată prin trei stări fundamentale: inconstanța, plictiseala și neliniștea. "Omul lui Cioran suferă de aceleași metehne ca și omul lui Pascal, e pîndit de aceeași înspăimîntătoare triadă alcătuită din neliniște, inconstanță și plictiseală, e minat în profunzime de un teribil sentiment al absurdului și de aceea se
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
sine; 5) omul e condamnat la nefericire, nefericire ilustrată prin trei stări fundamentale: inconstanța, plictiseala și neliniștea. "Omul lui Cioran suferă de aceleași metehne ca și omul lui Pascal, e pîndit de aceeași înspăimîntătoare triadă alcătuită din neliniște, inconstanță și plictiseală, e minat în profunzime de un teribil sentiment al absurdului și de aceea se străduiește din răsputeri să-și mascheze abisul, să ascundă teama care îl macină, rămînînd cît mai la suprafață, asumîndu-și superficialitatea ca un mijloc de evadare. Obstinația
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
cele eroice. (Proust: Voluntariatul meu.) Darul natural pe care-aș vrea să-l am: Seninătatea. (Proust: Voința și seducțiile.) Cum aș vrea să mor: Împăcat cu mine. (Proust: Mai bun - și iubit.) Starea de spirit actuală: Neliniște, nesiguranță, amărăciune. (Proust: Plictiseala de a mă fi gândit la mine pentru a răspunde la toate aceste întrebări.) Greșeli care-mi inspiră cea mai multă indulgență: Naivitatea, lăcomia, lăudăroșenia. (Proust: Cele pe care le înțeleg.) Deviza mea: Asta mi-ar mai lipsi! (Proust: Mi-
Ați completat vreodată chestionarul lui Proust? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7170_a_8495]
-
cu programele sufocante încărcate de propagandă imbecilizantă etc. Este lumea în care crima își pierde dimensiunile terifiante pentru a se reduplica în cotidian, ca violență generalizată. În Reconstituirea (1968) lui Lucian Pintilie, regimul comunist părea îmblânzit cumva de o mare plictiseală, plictiseala unui carnasier care își face siesta după ce a devorat o turmă. Era impresia pe care o lăsa regimul Ceaușescu în faza sa incipientă de falsă relaxare „democratică”, după atrocitățile comise în timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej. În reconstituirea lui Smarzowski, regimul
În casa morților by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5936_a_7261]
-
programele sufocante încărcate de propagandă imbecilizantă etc. Este lumea în care crima își pierde dimensiunile terifiante pentru a se reduplica în cotidian, ca violență generalizată. În Reconstituirea (1968) lui Lucian Pintilie, regimul comunist părea îmblânzit cumva de o mare plictiseală, plictiseala unui carnasier care își face siesta după ce a devorat o turmă. Era impresia pe care o lăsa regimul Ceaușescu în faza sa incipientă de falsă relaxare „democratică”, după atrocitățile comise în timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej. În reconstituirea lui Smarzowski, regimul redevine
În casa morților by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5936_a_7261]
-
instaura, e imediat contrazisă. Cartea s-ar putea defini ca succesiune de lovituri de stat(u quo). Un poem începe așa: „alege una din cele zece mii de cuvinte frunză/ și îmbarcă-te sub nervuri pe luciul clorofilei/ simți monotonia și plictiseala și întâmplătorul?” (p. 74) Ultimul termen schimbă, practic ecuația. Bibliografia generală capătă un pandant particular „din stânga lui blaga/ la amintita nuntă/ domnul notar curcubătă:/ declară zice împotriva firii azi de sâmbătă// dar în lumea noastră/ numită prea bine că e
Veriga lipsă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5912_a_7237]