966 matches
-
literatura occidentală postbelică. Personajele de prim-plan sunt firi interiorizate, suflete măcinate de urât, de sentimentul singurătății, exasperate de monotonia cotidiană, muncite de dorința de a comunica, dar lipsite de puterea de a-și depăși egoismele, predispuse în consecință să plonjeze în imaginar, să nutrească bovarisme. Contraponderea banalului e, în această lume, insolitul exprimat în acte de violență, în crime enigmatice. Inserția în obișnuit a senzaționalului, în real a misterului devine compatibilă cu grotescul, dar și cu deschiderea spre parabolă. Se
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > HARRY ROSS - LIRICE (5) Autor: Harry Ross Publicat în: Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului ÎN ABSURD poetul simte nevoia de a ieși din cadru și a plonja în absud astfel tot ce scrie nu are înțeles imediat cititorul sapă în adânc până descoperă esențele ascunse în cuvinte atunci e completă simbioza cu autorul iar absurdul se dezvăluie înțelept și piramidal... RĂTĂCIM e ceva omenesc să rătăcești nu
LIRICE (5) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381313_a_382642]
-
impenetrabilul castel medieval. E un veac galant, de imagini vaporoase, în care marchize, prințese, cavaleri se înfiripă în diafane fulgurații. Și, brusc, din această lume de grații un salt în antica eră, unde delicatețea și toată gestica supravegheată, de salon, plonjează într-un „delir” orgiastic. Nimfe și bacante, în splendida lor nuditate, se prind într-un dans frenetic, antrenând pe dată fauni, satiri și silvani. Exuberanța de plein air, frivolă întrucâtva, se potrivește mai bine cu temperamentul sangvinic (de unde, preferința pentru
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
Evoluând spre o atitudine lirică mai impersonală, dar și sub o evidentă influență parnasiană, poeta înclină spre compoziția estetizantă, imaginând o „romanță violetă” sau alt fel de cântec, de o intensitate delirantă, care reclamă „îmbrățișări imense de mistere”. Apoi fantezia plonjează în Antichitate și brodează câteva mici tablouri animate, de o oarecare pregnanță plastică, în jurul unor personaje istorico-mitologice (Salome, Cleopatra, Semiramis, Satirul, Dionysos). Aici transpare și o anume descătușare, o tendință spre manifestarea liberă a simțurilor, care ar putea crea senzația
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
perimetrul romantismului, preocupările istoricului literar T. tind să definească particularitățile spațiului autohton, integrat, organic și fenomenologic, curentului european. Abordarea interdisciplinară și comparată individualizează concepția și metoda de lucru încă de la primul volum, Mitologie romantică. Dată fiind vocația pentru eseu, T. plonjează în literatura universală, derivând „universalitatea romantismului românesc din trăsăturile sale distinctive”. În acest scop alege șase mituri romantice: îngerul căzut, strigoiul, melancolia, ruinele și domul, curgerea timpului și iubita moartă, ale căror ipostaze filosofico-literare și semnificații sunt comentate istoric și
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
desprinsă de orice relație și de neocolit» - moartea fiecăruia dintre noi. ș...ț Această carte nu poate fi deschisă la întâmplare și, cu atât mai puțin, ea nu poate fi frunzărită. Cine vrea să își facă o «idee» despre ea plonjând pe o pagină sau alta și crezând că poate să ia o «mostră» din ea așa cum sustragi cu pipeta o picătură dintr-un lichid va avea net senzația că citește, în cuvintele limbii sale, o limbă străină. El nu va
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai mult decât o realitate meteorologică. Metaforă existențială, ea semnalează anestezia și finalmente lichefierea totală a spiritelor, anihilate de agresiunea neantului. Plictisul cvasiconcentraționar e înzestrat de prozator cu trape invizibile. Prin ele, într-un moment de semitrezie, se poate oricând plonja ireversibil în capcana tenebrelor terifiante, care semnifică în mod palpabil coșmarul comunist. Valahia de mucava (1996), scriere cu statut incert - eseu, jurnal intelectual și confesiune -, are ca punct de sprijin tripla calitate a lui V.: participant la revolta anticomunistă din
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
de lume. Prozatorul ardelean este un caz de școală pentru dificultățile și avantajele unei lecturi profesioniste, bine dotate instrumental și corect conduse metodologic. Cartea scrisă de P. arată ce înseamnă practic o revizuire critică și cum poate renaște un autor plonjat în indiferență pioasă, dacă este actualizat cu fler și metodă. Autoarea uzează de o serie de stratageme sofisticate, compartimentele și etajele operei fiind explorate sistematic și după aceea puse în consonanță: descrierea, explicarea, proiecția speculativă se împletesc. Slavici este examinat
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
și tradiționale, inclusiv folclorice, prozastice și poematice, corelează, ca și în proză, atitudini opuse, tabloul realist cu metafora și simbolul, conferă unor situații prozaice sens alegoric, dimensiuni de parabolă, proiectează faptul istoric, ca și pe cel biografic anonim, în mit, plonjează frecvent în fantastic. În aspectul construcției și în genere al teatralității, unele piese sunt excesiv de stufoase, prolixe, diluate, grevate de o discursivitate superfluă, stridente chiar în raport cu cele mai anticlasice structuri. Dar tot ceea ce e de natură să contrarieze norme și
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
iubirea: „Banat, Brabant românesc cu miriști și țărani/ care chiar dacă nu mai sunt țărani/ fac totul să-și pârlească porcul cu paie” (Banat, Brabant românesc...). Senzația apăsătoare a artificialului („Anesteziate/ sau niște secțiuni/ demontabile/ liberate/ cad frunzele/ și aproape false/ plonjează printre copaci” - Anesteziate), ca și teroarea prezentului accentuând sentimentul tragic al singurătății („Uneori pe străzi/ în absența oamenilor/ mă simt și mai singur” - Ca orice tânăr cu plete) definesc un univers tematic familiar. Nici absența titlurilor - soi de refuz de
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
urmărirea jocurilor precedente, și astfel va sări înspre stânga. Dar atacantul știe că portarul știe și el cum stau lucrurile și de aceea s-ar putea să șuteze înspre dreapta. Portarul, știind că atacantul nu este naiv, ar putea să plonjeze înspre dreapta. Și atacantul știe asta și astfel își va ajusta strategia la fel ca și portarul. Rezultatul de echilibru este acela că ambii jucători vor adopta o strategie mixtă: atacantul va avea tendința să șuteze spre stânga, dar mai
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
acela că ambii jucători vor adopta o strategie mixtă: atacantul va avea tendința să șuteze spre stânga, dar mai rar decât în cazul în care portarul ar fi cu totul în neștiință de cauză, iar portarul va avea tendința să plonjeze înspre stânga, dar mai rar decât ar fi făcut-o știind că atacantul nu cunoaște situația. Deoarece strategia mixtă este rațională pentru ambii jucători, chiar și în condițiile în care există informații perfecte, rezultatul combinat va fi diferit la nivelul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ani ai decadei a noua scriitorul citea regulat proză SF la cenaclul Junimea. Concomitent, în cărțile sale se strecoară elemente de intrigă polițistă, începând cu Tratament fabulatoriu și sfârșind cu Femeia în roșu, unde partea strict fictivă, redactată de el, plonjează în senzaționalul comercial, contrastând - calculat - cu tehnicismul celorlalte două părți. Remarcat prompt încă de la debut, scrisul prozatorului se menține constant în atenția criticii. Aventuri într-o curte interioară este una dintre cele mai bune cărți de proză de la sfârșitul anilor
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
O altă vârstă, de dincolo de iubire și plenitudine, s-a furișat în trup ca o înstrăinare și, sub cangrena luminii, poemul devine un „stacojiu lamento”. Ultimele volume stăruie în contratimp tot mai marcat (și discrete aluzii polemice) față de poeticile momentului, plonjând în vertijul extrem al confesiunii. Stridența luminii e pusă în surdină de pendularea spre elementul advers, apa. Elegia agoniei în „viclenia unui timp fără timp”, „cu rășina sângelui neagră”, chipul brăzdat de „năvodul” urmelor și corpul alterat din care membrele
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
ce s-au perindat pe scena istoriei, O. poate spune cu îndreptățire că știe multe despre prințul de Dania. Aproape totul... Și totuși, între agerime și sminteală, adevăratul Hamlet care o fi ? Printre vorbe poetice, vorbe încărcate de sarcasm, vorbe plonjând în metafizic, scânteiază undeva o esență scutită de rumoarea incongruențelor? Polisemia eroului constituie singurul răspuns. Spectacolul ideii, montat cu o inventivă artă a compoziției, e atașant și prin plăcerea vădită a cuvântului presărat cu „mirodenii”, ca și prin farmecul, de
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
vocile de contestare a modernității în numele întoarcerii într-o lume tradițională de mult pierdută, cele de conservare a modernității cu tradițiile proprii, cele de reconstrucție a modernității viciate de propriul hubris sau cele care cer lepădarea de modernitate pentru a plonja într-un fel de utopie a postmodernității. Să lăsăm deocamdată de-o parte astfel de dispute, pentru a ne întoarce la paradigma dominantă clasică a analizei sociologice a tranziției și la relevanța ei pentru lumea contemporană. Vom observa de îndată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
infinitul alb, adie teafăr.// Miresme de vestminte netrupești!/ Ninsoarea, revelată castitate,/ Nupții sub imnul necuvântător/ Intrărilor, de-un oaspe-nfiorate” (Mormânt al nimănui). În încercarea de a descifra realitatea ascunsă a lucrurilor și de a se apropia de tainele fundamentale, el plonjează în paradisul copilăriei, în lumea satului arhaic, încărcat de eresuri și mistere cețoase. Nume străvechi, Sumer, Azteca, Elada, Roma, Scitia Minor, Tauria sau Pind, se îngemănează cu personaje mitologice, precum Dzadzara, Cadara, Babani, Caracus, cu toponime ca Valea Rece, Apa
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
pe furiș în mine”), într-un pustiu ce îi poate paraliza existența. Dar poetul este, structural, un spirit robust, angajat în bătălii esențiale cu viața, cu propriul destin, iar filosofia disperării este pentru el mai curând un spațiu în care plonjează polemic, refuzând căderea. Verbul are gravitatea meditației morale, în timp ce concizia exprimării aforistice percutante dă forță expresiei poetice. Atitudinea tranșantă, dincolo de sentimente partizane, exprimă credința în om, poetul devenind un simbol al speranței, în cosmice reverberări. Lirica erotică a lui M.
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
termină printr-o buclă care atîrnă liber peste marginea coșului. Această așezare a capătului de jos este necesară din două motive - întîi: pentru a înlesni legarea unei parîme suplimentare, aruncată dintr-o altă ambarcațiune, în cazul cînd balena rănită ar plonja adînc, amenințînd să tragă după ea toată saula atașată inițial la harpon; în aceste cazuri, balena este firește „pasată“ de la o ambarcațiune la alta, întocmai ca o balercă de bere, deși prima ambarcațiune rămîne în preajmă, pentru a-i da
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
drept spre corabie. Monstrul ajunse atît de aproape de coca vasului, încît la început ni se păru că avea de gînd s-o izbească; deodată, însă, scufundîndu-se într-o vîltoare la cîțiva stînjeni de bordaj, dispăru cu totul, ca și cum ar fi plonjat sub chila corabiei. Ă Tăiați, tăiați! strigarăm noi către oamenii din ambarcațiuni, în clipa cînd acestea păreau pe punctul de a fi izbite cu putere de bordul vasului. Dar cum aveau saulă din belșug în coșuri și cum balena plonja
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
plonjat sub chila corabiei. Ă Tăiați, tăiați! strigarăm noi către oamenii din ambarcațiuni, în clipa cînd acestea păreau pe punctul de a fi izbite cu putere de bordul vasului. Dar cum aveau saulă din belșug în coșuri și cum balena plonja pare-se destul de încet, oamenii îi dădeau frîu liber și în același timp vîsleau din răsputeri pentru a se ține înaintea corabiei. Cîteva minute, bătălia trecu printr-o fază extrem de critică, deoarece, desfășurînd într-o direcție saula și vîslind cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
noastre, în frunte cu cea a lui Stubb, le urmăriră mai departe. Cu mare trudă, Tashtego izbuti în cele din urmă să-și înfigă un harpon; dar balena atinsă continuă să fugă, cu o viteză sporită, în linie orizontală, în loc să plonjeze. O asemenea presiune neîntreruptă asupra fierului înfipt, sfîrșește inevitabil prin eliminarea lui. Trebuia neapărat să înfigem în balenă o lance sau să ne resemnăm a o pierde. Dar era cu neputință să aducem ambarcațiunea lîngă flancul balenei, căci prea alerga
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acest caz, ori de cîte ori se va ridica la suprafață, va respira din nou exact de șaptezeci de ori, în exact același număr de minute. Dacă, însă, îl sperii după ce a respirat de cîteva ori și-l silești să plonjeze, cașalotul va căuta să iasă din nou, pentru a-și face plinul de aer; și nu se va scufunda ca să-și petreacă timpul obișnuit în adîncuri, pînă nu va fi respirat de șaptezeci de ori la suprafață. Trebuie remarcat, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
poate întrece nici un braț de zînă. Cinci mișcări principale îi sînt caracteristice: 1) cînd e folosită ca mijloc de propulsie; 2) cînd e folosită ca măciucă într-o bătălie; 3) cînd mătură; 4) cînd e folosită ca minge; 5) cînd plonjează. 1) Fiind dispusă orizontal, coada leviatanului se mișcă altfel decît cozile tuturor celorlalte făpturi ale mării. Ea nu se răsucește niciodată. La om, ca și la pește, zvîrcolirile sînt un semn de inferioritate. Singurul mijloc de propulsie de care dispune
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și însoțite de rîsete barbare, ce țîșneau din ei ca flăcările din cuptor, în vreme ce harponiștii umblau de colo pînă colo prin fața lor, gesticulînd ca niște apucați, cu furcile și polonicele lor uriașe; între timp, vîntul urla, talazurile săreau, iar corabia plonja printre ele, gemînd, dar împingîndu-și mereu înainte iadul roșu prin tenebrele mării și ale nopții, mestecînd în botu-i disprețuitor oasele albe ale balenei și scuipînd cu ciudă în toate părțile, de jur-împrejur. Cufundată în bezna aceea neagră, cu încărcătura-i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]