1,203 matches
-
bine cunoscută. Spicuim din catagrafii acele nume de locuitori care desemnează pe purtătorii unei meserii. Astfel, în 1774, la satul Umbrărești și Condrea găsim pe Dănăilă morar, Manole morar, Adam rotar, Sava croitor, Costandin olar, Neculaiu ciubotar, Micul plugar. Termenul plugar, în cazul dat, nu semnifică sensul de mai târziu, plugărie, agricultură ca ocupație, ci faptul că acest Micu confecționa pluguri, unelte necesare plugăritului, probabil partea din lemn a unealtei respective, fiarele de plug realizându-se în atelierele specifice acestei meserii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
gospodărie țărănească făcută într-un certificat de proprietate a lui Ghiță M. Strătulat, eliberat de Primăria comunei Umbrărești, pe data de 5 octombrie 1905, în care specifică: „D/omnu/l Ghiță M. Stratulat din această comună de 39 ani, căsătorit, plugar, carte nu știe [...], posedă una casă de locuință cu două odăi și șasă prăjini loc; compusă din două odăi, una sală și două etace acoperite cu tablă; mai posedă una căsoaie și una bucătărie învelite cu stuf, imobil aflat între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în satul Medeleni, pe moșia lui Puiu Crețu, cu câte o suprafață de 0,5 hectare, în timpul mandatului de ministru al agriculturii al lui Traian Săvulescu. Au urmat alegerile din 1946, la care au participat reprezentanții partidelor existente ca: Frontul Plugarilor (Ioan Huștiu), Partidul Comunist (Ioan Bătrânu), Partidul Averescian (Nicolae Brăescu), Partidul Liberal (Dumitru Lehănceanu), Partidul Țărănist (Vasile Oprișan) ș.a. După cum se știe, victoria conducerea țării a fost luată de „Blocului Partidelor Democratice”, unde majoritar era Partidul Comunist. După aceste alegeri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poartă numită „poarta țărnii”. În Tarnița, aceasta era situată lângă locuința lui N. Apostu. Recoltele erau păzite de către un jitar, care primea, drept răsplată pentru activitatea depusă, o cotă parte din recoltă, de la fiecare sătean. Anul agricol începea primăvara, când plugarii arau ogoarele pentru a le însămânța. Înainte vreme plugurile erau construite în totalitate din lemn, cu excepția fierului lung și a celui lat. După anul 1900, și-au făcut apariția plugurile din fier, care au conviețuit, la început, cu cele din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în cadrul economiei autarhice 1 localnicii își pregăteau îmbrăcămintea din cânepă, lână sau piei de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lui au fost reluate de Neil Diamond, Frank Sinatra, David Bowie și alții. (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Musca și căruța poștei” (În franceză, „Le Coche et la Mouche”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Plugarul și copiii săi” (În franceză, „Le Laboureur et ses Enfants”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Vulpea și strugurii” (În franceză, „Le Renard et les Raisins’’). În română avem expresia „strugurii sunt acri”, preluată ca atare din fabula
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
eseră produsele străine de provinență și cu efecte dubioase dar ieftine și cu ambalaje arătoase, aducătoare de comisioane. Iarăși căutări... Dar încotro Românie? Unde ți‐i inteligența și interesul pentru popor? Ce facem popor român? * 60 Foaia de informații pentru Plugar Foaia de informații pentru Plugar, publicația Camerei de Agricultură Tutova, Redacția și Administrația în bulevardul Epureanu nr. 20 Bârlad, președinte M.L. Hristea, director Gh . Catrani, distribuit regulat și gratuit la cererea oricărui plugar sau crescător de vite. Apare în 1928
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și cu efecte dubioase dar ieftine și cu ambalaje arătoase, aducătoare de comisioane. Iarăși căutări... Dar încotro Românie? Unde ți‐i inteligența și interesul pentru popor? Ce facem popor român? * 60 Foaia de informații pentru Plugar Foaia de informații pentru Plugar, publicația Camerei de Agricultură Tutova, Redacția și Administrația în bulevardul Epureanu nr. 20 Bârlad, președinte M.L. Hristea, director Gh . Catrani, distribuit regulat și gratuit la cererea oricărui plugar sau crescător de vite. Apare în 1928. Se dau sfaturi către săteni
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
popor român? * 60 Foaia de informații pentru Plugar Foaia de informații pentru Plugar, publicația Camerei de Agricultură Tutova, Redacția și Administrația în bulevardul Epureanu nr. 20 Bârlad, președinte M.L. Hristea, director Gh . Catrani, distribuit regulat și gratuit la cererea oricărui plugar sau crescător de vite. Apare în 1928. Se dau sfaturi către săteni referitor la: ‐ cultivarea îngrijită a grâului; ‐ întrebuințarea îngrășămintelor artificiale în agricultură; ‐ creditul în agricultura română și stimularea depunerii economiilor bănești; ‐ cum se înlătură putrezirea cartofilor umezi; ‐ la ce
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
putrezirea cartofilor umezi; ‐ la ce vârstă trebuie întrebuințați caii la prăsilă și ce îngrijiri trebuie date iepelor însărcinate; ‐ pregătirea furajului din frunzari; ‐ săpatul și gunoitul pomilor. În nr. 7/septembrie și nr. 8/octombrie 1928, su b semnătura Enache Mantu, plugar, membru ales al Camerei de Agricultură Tutova, este publicat articolul: „Ce a văzut un țăran din Tutova la Expoziția din Praga (Cehoslovacia)”, cu acce nt pe: ”În drum spre Praga”, „În Praga”, „În expoziție”, „Gospodăria țărănească”, „Vizitarea școalei de agricultură
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care de care mai pestrițe "... „Comitetul de conducere al acestei foi se compune din domnii: Gheorghe Arteni, președinte, învățător, Văleni-Fălciu; Micu Delabăsești, redactor și ziarist; I.V. Bălan, învățător, Gheorghe Hârtopeanu, agent sanitar I.N. Catană, șeful Agenției P.T.T., Stamate Al. Sandu, plugar" (ulterior l-am întâlnit ca student n.n.), scria ziarul. Iată ce scria „Opinia" de la Iași în nr.7505 din 7 mai 1932, despre „Glasul nostru", sub semnătura lui P. Andreescu din Iași: „ ...Inspectoratul școlar din Iași ar trebui să aibă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și alte publicații se imprimau, chiar și „pentru trebuințele județului Tutova și la Focșani, Iași, Galați și București, mai ales după Unire." Vorbind despre funcționarea tipografiilor în alte localități autorii citați pomeneau și despre tipografiile de la BoțeștiFălciu a revistei sătești Plugarul bimensuală, care apare la 31 ianuarie 1904, al cărei proprietar-director, spun ei, era L.C. Chihaia, care a scos doar numărul l, „de 3 foi", pe care n-am identificat-o când am scris despre presa de la Huși („Hușul în presa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
obrăzniciile maghiare.” În Veacul nostru nr. 5 - 6/28 aprilie 1935, prof. Constantin Gh. Moroșanu publica o „Scrisoare deschisă acuzatoare către administratorii orașului Bârlad.” * Mare iubitor al oamenilor - nu numai al timpului, toamnelor, primăverilor și florilor - dar mai ales a plugarului căruia în „Rondelul plugarului” George Nedelea îi transmite strigătul de înfrățire cu pământul: „Eu ar și semăn, și prășesc / Pământul mi‐ i prieten bun, / Cu dânsul veșnic mă cunun / Și numai pentru el trăiesc / Și tot în el mă odihnesc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nostru nr. 5 - 6/28 aprilie 1935, prof. Constantin Gh. Moroșanu publica o „Scrisoare deschisă acuzatoare către administratorii orașului Bârlad.” * Mare iubitor al oamenilor - nu numai al timpului, toamnelor, primăverilor și florilor - dar mai ales a plugarului căruia în „Rondelul plugarului” George Nedelea îi transmite strigătul de înfrățire cu pământul: „Eu ar și semăn, și prășesc / Pământul mi‐ i prieten bun, / Cu dânsul veșnic mă cunun / Și numai pentru el trăiesc / Și tot în el mă odihnesc / Când anii vieții mele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Pământul mi‐ i prieten bun, / Cu dânsul veșnic mă cunun / Și numai pentru el trăiesc / Și tot în el mă odihnesc / Când anii vieții mele apun.../ Eu ar și semăn, și prășesc, / Pământul mi‐ i prieten bun; ca în „Imn plugarului”, după ce strigă repetat: „Frate, plugar, frate” să termine într‐ un fel de odă pălmașului: Tu care‐ mi dai pâine Astăzi ca și mâine Și ești țării Scutul De când e‐nceputul 209 Binecuvântat Fii din leat în leat...” Când crede că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cu dânsul veșnic mă cunun / Și numai pentru el trăiesc / Și tot în el mă odihnesc / Când anii vieții mele apun.../ Eu ar și semăn, și prășesc, / Pământul mi‐ i prieten bun; ca în „Imn plugarului”, după ce strigă repetat: „Frate, plugar, frate” să termine într‐ un fel de odă pălmașului: Tu care‐ mi dai pâine Astăzi ca și mâine Și ești țării Scutul De când e‐nceputul 209 Binecuvântat Fii din leat în leat...” Când crede că spusele cu binișorul nu sunt
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vezi bine, / N‐ am chef să mă cert cu tine!” * Lumină Lumină!..., director dr. Teodor Rășcanu, anul II nr.8, marți 26 mai 1931. Redacția: Conacul Buhăești Vaslui, abonamentul pe un an 100 lei, 80 lei pentru preoți și învățători, plugari 60 lei, iar pentru instituții 500 de lei. Se tipărea în două pagini, format 32/47 cm la Institutul de arte grafice „Presa bună", strada Ștefan cel Mare nr. 56 Iași. * Lumina Lumina Costești-Tutova „Am primit la redacție revistele și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
G. Budiș, Gh. Popescu-Gorj, doctor A.F., V.M. Drăgănescu, N. Corciovă, Al. Pateevici (Muncitorul versuri), arhimandrit Emilian Popescu, V.Gh. Vasilache, V.Gh. Guzgan, Măria Savopol (Luna mai la țară, versuri), preot loan Creangă din Bordești-Râmnicul Sărat, I. Valeriu, I.N. Amăriucăî (poezie Plugarii), pr.Iov Carp (Zădărnicie poezie), pr. ec. Gh. Șușnea (Antihriștii versuri), Petre Cazacu. Cu interes erau citite versuri reproduse după: V. Militaru (Psalm 132), Al. Vlahuță (Hristos a înviat), Șt.O.Iosif (lisus), dar și ziceri după La Fontaine, N.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de trei foi, în opt”, scrie prof. Gr. Crețu la 10 decembrie 1909 în “Prefață” la cartea “Tipografiile...” din Bârlad, București, 1909. Revista s-a imprimat la tipografia Boțești Fălciu la 31 ianuarie 1904 (vezi lucrarea citată, p.32 f.) Plugarul, revistă sătească, Boțești, 31 ianuarie 1904, 2 ori pe lună, 25x17 cm., anual 4 lei, 20 bani numărul. Director și proprietar L.C. Chihaia. Tipografie proprie, scriu Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu în lucrarea lor “Publicațiile periodice românești”, p.498
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Desrobirea..................................... ......................49 Drapelul ............................................... ...............50 Drapelul ............................................... ...............51 Dreptatea ............................................... .............52 464 Drumeții....................................... .......................53 Ecoul.......................................... .........................53 Emigranții ............................................... ............53 Ecspozițiea Națională...................................... .....54 Evenimentul ............................................... .........56 Facla inimii și a minții .........................................56 Femeia ............................................... .................57 Fetița dulce ............................................... ..........57 Filatelia română......................................... ..........57 Flacăra ............................................... .................58 Foaia de informații pentru Plugar.........................60 Foaia Ligei Culturale ............................................... 61 Foaia „Medicul Țăranilor ......................................62 Foaia Băncei de credit mărunt .............................62 Foaie populară pentru literatură, umoristică, informații și reclame (1904) .........................................62 Gazeta de luni ............................................... ......63 Gazeta de la Bârlad......................................... .....64 Gazeta Fălciului...................................... .............64 Gazeta Cooperativei Meseriașilor..........................65
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
retribuiți, care, răsculați împotriva celor bogați, cereau dreptate socială. Autorul unui panegiric scria cu o oarecare dezamăgire: Cezar, nu știu dacă împins de curaj sau îmblânzit de bunătate, s-a transformat în distrugătorul necioplit, așa cum soldatul dorește starea agricultorului neștiutor, plugarul pe cea a pedestrașilor, păstorul pe cea a cavalerilor, dușmanul barbar pe cea a locuitorilor. Dacă în mijlocul lor nu lipseau tâlharii și prădătorii, cu certitudine erau printre oamenii simpli și creștini. Informația este confirmată de prezența unor dezertori printre aceștia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
General al Sindicatelor Revoluționare, Amicii U.R.S.S., Uniunea Studenților Independenți, Uniunea Studenților Revoluționari, Comitetul C.F.R., Ajutorul Roșu Internațional, Liga Muncii etc.), dar și organizațiile „camuflate” ca: Organizația „Biro Bidjan”, Frontul Feminin, Comitetul pentru Ajutorul Deținuților Politici, Comitetele de Patronaj, Frontul Plugarilor, Biroul Studenților Democrați, MADOSZ, Asociația Independentă a Scriitorilor etc.; e. partidele și organizațiile de stânga: Partidul Social Democrat, Partidul Socialist Cristescu, Partidul Socialist Popovici, Partidul Socialist Unitar, Partidul Muncitoresc Țărănesc, Confederația Generală a Muncii; f. asociațiile profesionale; g. asociațiile foștilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sunt urmați de studenți și intelectuali (cca 15%), de mici funcționari, funcționari comerciali și comercianți, cu 95 persoane (14,87%), restul reprezentând persoane casnice (cca 3%), un rabin, un fost prefect de Soroca (Petru Hrițcu la poziția 389) și un plugar. Meseriile trecute în dreptul muncitorilor și micilor meseriași sunt foarte variate: servitori, picolo și chelneri, lustruitor de mobilă, boiangiu și lenjereasă, salahor și mezelar, coafez, maseuză și droghist, perier, pantofar, bijutier și zețar, paznic, sudor, mozaicar și lucrător de mănuși, lingurăreasă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
falimente zgomotoase... ”; „cum un kilogram de grâu se vinde cu un leu ș i op tzeci de bani, iar un covrig cu 2 lei, sub ochii bl ajin i și înțelegători ai administratorilor de orice fel...”; „cum în țara pâinii, plugarii, înspăimântați de „binefacerile cametei” își lasă căminurile în părăsire și aleargă la orașe, cerșind slujbe... slujbe de măturători de stradă, și de servitori, cum agricultorii - producători ai grâului, umblă-n zdrențe, iar morarii „gomoși” își înalță clădiri somtuoase, împodobite... anapoda
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sătean Petre Scumpu, care a crezut că și azi își poate îngădui să terorizeze sătenii și sătencele prin apucătur i antonesciene.” Se relata cum au venit oamenii din Priponești, la târg, s-au plâns prefectului, s-au plâns la „Frontul Plugarilor”, la poliție, - și cum peste tot sunt oameni care lucrează pentru popor, s-a făcut dreptate, căci în urma unei percheziții la domiciliul primarului Scumpu s-au găsit nu mai puțin decât lucrurile care urmează: două arme ZB, un revolver cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]