2,366 matches
-
Împotriva acestei poziții, avocații principiilor liberale se opun separării necesare între regulile și normele interacțiunii din sfera politicii interne și cele din politica internațională. Mai mult decât atât, preferința pentru statul minimal în sfera internă este proiectată în preferința pentru pluralism și în sfera internațională, preferință a cărei expresie este pomovarea oganizațiilor internaționale, cel puțin pentru o anumită parte a gânditorilor liberali. În ultimele două decenii asistăm la dezvoltarea unei mișcări revizioniste a istoriografiei disciplinei, mișcare ce contestă realitatea unei prime
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
București. Țăranu, Andrei (2005), Doctrine politice moderne și contemporane, Editura Fundației PRO, București. Vagts, Alfred (1948), „The Balance of Power: Growth of an Idea”, World Politics, 1 (1), octombrie. Viotti, Paul R., Kauppi, Mark V. (1993), International Relations Theory: Realism, Pluralism, Globalism, ed. a II-a, Macmillan, New York. Wallerstein, Immanuel (1992-1993), Sistemul mondial modern, vol. I-IV, Meridiane, București. Walt, Stephen M. (1987), The Origins of Alliances, Cornell University Press, Londra. Waltz, Kenneth N. (1979), Theory of International Politics, McGraw-Hill, Boston
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
s-ar plasa cu modelele ei practice „salvatoare”. În fapt, definirea societății ca sistem unitar în teoriile sociologice a fost mereu supusă unor critici majore sub presiunea evoluțiilor teoretice, a perspectivelor ei multiple de abordare, care au subliniat pe rând pluralismul teoriilor explicative, de la cele clasice până la cele funcțional-structuraliste și postmoderniste. În această dinamică a înțelegerii sistemului social, formele de solidaritate socială, rețelele de ajutor și protecție socială au primit accepții dintre cele mai diferite. Astfel, frica față de dezordinea socială, cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și nu au ținut seama de numeroasele informații, sesizări și propuneri făcute de organizațiile inferioare de partid. Succesiunea extrem de rapidă a evenimentelor este similară cu cea din RDG, demonstrînd că singura cale de depășire a actualei crize o constituie instaurarea pluralismului politic, ca modalitate de depășire a polarizării sociale și restabilirii echilibrului În societate” (p. 337). Dacă schimbările din Cehoslovacia au fost, Într-adevăr, deosebit de rapide, conducerea comunistă de la Praga accepta mai greu decît cea de la Berlin abandonarea propagandei: În plină
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
amintește statornica alianță dintre sabie și mătăuz („le sabre et le goupillon”, se spunea pe vremea afacerii Dreyfus)! Concluzia doamnei Murgescu Într-o pagină finală, care-și caută pretextul Într-o parabolă a lui Umberto Eco, este o pledoarie pentru pluralism și pentru onestitate. Cartea, chiar dacă traducerile, pe alocuri, mai lasă de dorit și deși sistemul de trimiteri În note nu cunoaște „op.cit.” sau „ibidem”, este un semn Îmbucurător că un număr de tineri intră În breaslă cu o deplină deschidere
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
carte de istorie. Traseul Convenției Democratice (uluitoare Incrementa atque decrementa, de la Încasarea loviturilor date de mineri În 1990 pînă la preluarea puterii și, apoi, dispariția de pe scena politică) este urmărit pas cu pas, Începînd cu actul care a permis instaurarea pluralismului politic În România (decretul-lege al CFSN privind Înregistrarea și funcționarea partidelor politice din 31 decembrie 1989) și Încheind cu alegerile din 2000. Cu o componență În permanentă schimbare, Convenția a fost, potrivit autorilor, mereu aceeași, cu o identitate aparte, construită
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care Înclină, aparținînd tot lui LaPalombara și Weiner, privește partidele ca variabile independente, cu efecte asupra dezvoltării politice Înseși. Alături de partide, Într-o teorie mai largă a tranziției, celelalte variabile independente care determină cursul democratizării ar fi, conform lui Huntington, „pluralismul social sau grupurile intermediare puternice din societate, dezvoltarea contestării politice Înainte de extinderea participării politice, structura autorității democratice În interiorul unor grupuri sociale apropiate de politică, angajamentul liderilor politici față de democrație, dorința elitelor de a imita democrațiile occidentale, consensul sau lipsa consensului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Marx, Karl Maser, Chris Exerciții de masă Mat Isa Matthews, C.M. Mayer, Albert Măsurători practici locale politicile privind standardizarea Medicina tradițională Mengistu, Haile Mariam Merriman, John Mētis și clădirea socialismului distrugerea dinamismul implicit și inexplicabil inovația caracterul local și particular pluralismul explicația științifică contextul social Sistemul metric Securitatea militară și centralizarea transporturilor și cartografierea orașelor și restructurarea Parisului și mobilizarea totală Miniaturizarea ordinea spectacolelor publice În așezările planificate În satele ujamaa În urbanism Miranda, Suez Mitchell, Timothy Monnet, Jean Monocultură variabile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
G. are cel puțin două merite demne de toată atenția. Mai întâi, el atacă frontal o problematică fierbinte și labilă, aventurându-se pe un teren aflat în plină frământare tectonică. Dovedind vocație pentru sinteză, autorul schițează o panoramă elocventă a pluralismului contemporan, care depășește reducționismele intolerante ale modernității. Nu e surprinzător că epistema postmodernă e așezată sub semnul unei figuri tutelare, recuperată din trecut: chipul emblematic al zeului Thot, simbol al armoniei primordiale între științe, tehnici, litere și arte. Și după
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
reducționismele intolerante ale modernității. Nu e surprinzător că epistema postmodernă e așezată sub semnul unei figuri tutelare, recuperată din trecut: chipul emblematic al zeului Thot, simbol al armoniei primordiale între științe, tehnici, litere și arte. Și după aceea, autorul privește pluralismul contemporan din perspectiva ordonatoare a limbajului, reușind să convingă de dimensiunea lui ontologică. Întregul mers al demonstrațiilor și al interpretării de texte pregătește această concluzie: că felul de a fi al omului în lume este indisolubil legat de limbaj. Între
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
state de tip totalitar, fie comuniste, fie fasciste. Marius Jucan: Cred că nu am fost totuși prea lămuritor. Nu am vorbit de o societate cu mai multe modele; a nu se Înțelege cumva că ar fi fost vreo dezvoltare spre pluralism - ar fi absurd. Modelul totalitar nu este doar cel comunist. România a avut o experiență notabilă În acest sens. Am spus că În cele din urmă comunismul nu a ajuns să constituie un model internalizat, sustenabil, În afara violenței. Omul masificat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca regim politic, societatea românească se deosebea esențial de fosta societate comunistă. Regimul politic s-a schimbat radical. În locul unui regim politic totalitar, bazat pe dominația Partidului Comunist, România are acum un sistem politic democratic bazat pe alegeri libere, pe pluralism politic și pe alternanța la guvernare. Raporturile politice dintre cetățean și stat s-au schimbat la fel de radical. În regimul Politic Comunist, statul era un instrument de subordonare a cetățenilor în slujba intereselor și obiectivelor partidului comunist, prin intermediul instituțiilor politice și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a retras din partid și s-a Înscris Într-un sindicat care să-i poată reprezenta interesele. Cu exceptia extremei drepte, toate partidele i se par demne de Încredere și se declară dispus să le susțină pe toate cele care reprezentau pluralismul și democrația, care deveniseră convingerile sale. Joachim L. nu voia să-și revadă foștii colegi de la Parteihochschule Karl Marx. Avea Încă vești despre unii dintre ei, dar el personal Încetase orice contact. Dacă i se Întâmplă din când În când
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o realitate masivă a zilelor noastre. Se estimează că în SUA există peste 25 de milioane de indivizi - aproximativ 10% din totalul populației - exclusiv sau predominant homosexuali (Bryjak, Soroka, 2001). Datorită activismului organizațiilor de homosexuali, ca și creșterii gradului de pluralism în general, al admiterii diversității stilurilor de viață în special, atitudinea oficială (juridică), precum și a marelui public față de cei cu orientare nonheterosexuală s-a îndulcit mult. Rezistența mai accentuată s-a vădit atunci când s-a pus problema ca homosexualii să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Combinăm mai viguros datele cercetărilor sistematice cu reflexivitatea, cu o interpretare mai globală a fragmentului de realitate studiat. Aici se poate include și abordarea postpozitivistă, nu în sensul de a nega sau neglija rolul cuantificării, ci de a admite un pluralism al comprehensiunii dincolo de datele certe, dar care pot fi puțin semnificative și oricum parțiale. e) În același spirit, dacă punem mai mare accent pe procesualitatea familiei, pe ce se întâmplă dincolo de parametrii demo-economici sau chiar de statut social, explorând valorile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
oamenii ar trebui să se comporte și să acționeze În lume. Postmoderniștii au asigurat raționalizarea În vederea acestei revolte, argumentând că nu există o perspectivă unică, ci tot atâtea perspective asupra lumii câte experiențe umane individuale. Sociologia postmodernă pune accent pe pluralism și tolerarea diferitelor puncte de vedere care alcătuiesc totalitatea experienței umane. Pentru postmoderniști, nu există un regim ideal către care să aspirăm, ci un potpuriu de experimente culturale, fiecare cu propria sa valoare. Postmoderniștii s-au angajat Într-un asalt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aducându-i astfel Într-o relație mai puțin competitivă și mai cooperativă cu ceilalți. Desigur, ideea unei „Europe a rețelelor” este mai potrivită În cazul ultimului scenariu. Care dintre aceste alternative va ieși Învingătoare? Pe moment, atât xenofobia, cât și pluralismul cultural sunt În joc. Chestiunea soluțiilor de viitor depinde În mare măsură dacă interesele etnice și cele bazate pe drepturi pot găsi un numitor comun Între ele și Uniunea Europeană pe un câmp geografic extins, care se Întinde de la nivel local
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
R., On the Medieval Origins of the Modern State, Princeton University Press, Princeton, 1970, p. 61; Tilly, Charles (coord.), The Formation of the National State in Western Europe, Princeton University Press, Princeton, 1975, p. 15; Wesson, Robert, State Systems: International Pluralism, Politics, and Culture, Free Press, New York, 1978, p. 21. 33. „Table A-1. Reported Voting and Registration by Race, Hispanic Origin, Sex and Age Groups: November 1964-2000”, HYPERLINK "http://www.census.gov"www.census.gov, U.S. Census Bureau, 3 iunie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Spirit of Capitalism, Scribner, New York, 1958. Weber, Steven, Globalization and the European Political Economy, Columbia University Press, New York, 2001. Wehler, Hans-Ulrich, Deutsche Gesellschaftsgeschichte, 1100-1815, München, 1987. Weiner, Antje, „European” Citizenship Practice, Westview Press, Boulder, 1998. Wesson, Robert, State Systems: International Pluralism, Politics, and Culture, Free Press, New York, 1978. White, Lynn, Medieval Technology & Social Change, Oxford University Press, Londra, 1962. Whitehead, Alfred North, Science and the Modern World, Free Press, New York, 1967. Wiener, Norbert, The Human Use of Human Beings: Cybernetics and
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
valori și norme generale spre care tind oamenii, putem vorbi, altfel spus, în expresia lui R. Boudon (1995), despre o ireversibilitate axiologică, idee care va fi analizată mai în detaliu în cele ce urmează. Principiul fundamental al analizelor axiologice este pluralismul valoric, în sensul că, prin esența lor, valorile sunt ireductibile una la alta și nu poți stabili la modul logic o ierarhie a importanței lor. Nu se poate argumenta rațional că „adevărul” e mai important decât „libertatea” sau invers. Este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în viață la nivel macrosocial, unele foarte diferite de cultura euroamericană, a pus în discuție nu doar faptul că nu putem vorbi despre un monism valoric (o singură valoare dominantă), ci și pe acela al existenței unui model unic al pluralismului valoric, în particular cel european. Venind în contact cu o varietate de configurații de conviețuire și de principii morale, antropologii culturali, ca o reacție la înfumurarea euroamericană de a considera aceste populații ca fiind „primitive”, au elaborat teoria relativismului cultural
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
între ele, indivizii cu o joasă complexitate integrativă au atitudini mai extreme („de stânga” sau „de dreapta” politic în SUA, de exemplu), iar cei cu înaltă integritate sunt mai moderați. Aceștia din urmă practică, de asemenea, în mai mare măsură pluralismul valoric, nu numai în sensul că au o gamă mai largă de valori și că înțeleg valorile altora, ci și în acela că prezența unei complexități integrative cu privire la o problemă este asociată cu aprobarea unor valori ce pot avea implicații
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai negativă decât cei în condiția testului creion-hârtie (Sigall și Page, 1971). Să observăm aici că de mai multe decenii în SUA atitudinea dezirabilă mai frecventă față de negri și, în general, față de alte grupuri etnice este aceea a egalității și pluralismului, spre deosebire de anii ’30, când atitudinea rasial discriminativă era larg răspândită și acceptată (vezi experimentul lui La Piere). Totuși, și în această privință, atitudinile dezirabile nu sunt atât de profund sedimentate în mentalitate, precum sunt ele de ușor exprimate pe plan
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
simplă sumă. Modelul s-a concretizat în însăși evoluția culturală americană. El a fost însă supraestimat ca realitate concretă, deși, în ciuda predominanței culturii anglo-saxone, impactul diferitelor etnii n-a rămas fără ecou, în însăși profunzimea spiritualității și civilizației americane. 3) Pluralismul cultural, principiu și model real în același timp, proclamă că situația cea mai potrivită este dezvoltarea unei societăți pluraliste, în care diferitele culturi etnice au valoare și drepturi egale. Fără a nega evidența, și anume că, dintre toate țările, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dezvoltarea unei societăți pluraliste, în care diferitele culturi etnice au valoare și drepturi egale. Fără a nega evidența, și anume că, dintre toate țările, în SUA se practică în cel mai înalt grad multiculturalismul - cum este numit el mai nou -, pluralismul cultural are și acolo un drum lung de parcurs de la principiu la realitatea cotidiană. S-a observat în acest sens că atitudinea de laissez-faire, de color-blind (ignorarea faptului că există diferențe marcante între rase și etnii și miza pe cultura
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]