518 matches
-
cât și cu oferta (valoarea de schimb). Marx cuplează "capitalul variabil", (muncitorii și forța de muncă pe care și-o vând pentru a supraviețui) și "capitalul fix" (mașinile, tehnologia de producție) în conceptul de "compoziție organică a capitalului". Profitul sau plusvaloarea nu poate fi obținut decât prin prisma capitalului variabil sau a "muncii vii", cum o mai numește Marx. Paradoxul este că, pe termen scurt, capitalul fix pare să ofere capitalistului posibilitatea unui profit mai mare. Cumpărând mașini care au o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
I" - mii lei - ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Elemente Societatea "E" Societatea "I" crt. ──────────────────────────────────────────────���──────────────────────────── 1 Capital social 1.110.000 525.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Rezerve din reevaluare 730.000 215.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 Rezerve 840.000 75.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Rezultatul reportat 980.000 (337.500) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5 Plusvaloare asupra fondului comercial - 190.000 ────────��────────────────────────────────────────────────────────────────── 6 Plusvaloare asupra titlurilor 5.000 Y-160.000 4.500 X-180.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7 Valoarea globală a societății (rd. 1 la 6) 3.500.000+5.000 Y 487.500+4.500 X ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8 Număr de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162279_a_163608]
-
Societatea "I" crt. ──────────────────────────────────────────────���──────────────────────────── 1 Capital social 1.110.000 525.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Rezerve din reevaluare 730.000 215.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 Rezerve 840.000 75.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Rezultatul reportat 980.000 (337.500) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5 Plusvaloare asupra fondului comercial - 190.000 ────────��────────────────────────────────────────────────────────────────── 6 Plusvaloare asupra titlurilor 5.000 Y-160.000 4.500 X-180.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7 Valoarea globală a societății (rd. 1 la 6) 3.500.000+5.000 Y 487.500+4.500 X ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8 Număr de acțiuni 30.000 21.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── X - valoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162279_a_163608]
-
Societatea "L": 350.000 mii lei; - Societățile "U" și "O" preiau, prin divizare, cota parte din valoarea globală a Societății "L" evaluate. ● Determinarea cotei părți din aportul net după evaluare al societății "L" care se divizează, preluat de societatea "U": Plusvalori: 350.000 x 40% = 140.000 mii lei Aportul net după evaluare = (8.606.700 mii lei - 5.386.700 mii lei)x 40% + 140.000 mii lei = = 1.288.000 mii lei + 140.000 mii lei = 1.428.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162279_a_163608]
-
Societatea "F": 745.000 mii lei; - Societățile "G" și "H" preiau, prin divizare, cota parte din valoarea globală a Societății "F" evaluate. ● Determinarea cotei părți din aportul net după evaluare al societății "F" care se divizează, preluat de societatea "G": Plusvalori: 745.000 x 40% = 298.000 mii lei Aport net după evaluare = (18.531.000 mii lei - 12.839.000 mii lei)x 40% + 298.000 mii lei = = 2.276.800 mii lei + 298.000 mii lei = 2.574.800
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162279_a_163608]
-
I" - mii lei - ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Elemente Societatea "E" Societatea "I" crt. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Capital social 1.110.000 525.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Rezerve din reevaluare 730.000 215.000 ─────��───────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 Rezerve 840.000 75.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Rezultatul reportat 980.000 (337.500) ──────────────────────────────────��──────────────────────────────────────── 5 Plusvaloare asupra fondului comercial - 190.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6 Plusvaloare asupra titlurilor 5.000 Y-160.000 4.500 X-180.000 ──────────────────────────────────────────────────────────────��──────────── 7 Valoarea globală a societății (rd. 1 la 6) 3.500.000+5.000 Y 487.500+4.500 X ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8 Număr de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162622_a_163951]
-
Societatea "I" crt. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Capital social 1.110.000 525.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Rezerve din reevaluare 730.000 215.000 ─────��───────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 Rezerve 840.000 75.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Rezultatul reportat 980.000 (337.500) ──────────────────────────────────��──────────────────────────────────────── 5 Plusvaloare asupra fondului comercial - 190.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6 Plusvaloare asupra titlurilor 5.000 Y-160.000 4.500 X-180.000 ──────────────────────────────────────────────────────────────��──────────── 7 Valoarea globală a societății (rd. 1 la 6) 3.500.000+5.000 Y 487.500+4.500 X ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8 Număr de acțiuni 30.000 21.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── X - valoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162622_a_163951]
-
Societatea "L": 350.000 mii lei; - Societățile "U" și "O" preiau, prin divizare, cota parte din valoarea globală a Societății "L" evaluate. ● Determinarea cotei părți din aportul net după evaluare al societății "L" care se divizează, preluat de societatea "U": Plusvalori: 350.000 x 40% = 140.000 mii lei Aportul net după evaluare = (8.606.700 mii lei - 5.386.700 mii lei)x 40% + 140.000 mii lei = = 1.288.000 mii lei + 140.000 mii lei = 1.428.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162622_a_163951]
-
Societatea "F": 745.000 mii lei; - Societățile "G" și "H" preiau, prin divizare, cota parte din valoarea globală a Societății "F" evaluate. ● Determinarea cotei părți din aportul net după evaluare al societății "F" care se divizează, preluat de societatea "G": Plusvalori: 745.000 x 40% = 298.000 mii lei Aport net după evaluare = (18.531.000 mii lei - 12.839.000 mii lei)x 40% + 298.000 mii lei = = 2.276.800 mii lei + 298.000 mii lei = 2.574.800
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162622_a_163951]
-
didactic, a procesului educațional și a produselor rezultate în urma derulării acestuia. El include atât rezultatele elevilor, cât și evaluarea satisfacției lor, dar și a impactului prin monitorizarea lor la locul de muncă (pentru identificarea capacității lor de transfer, pentru sesizarea plusvalorii în planul performanțelor și al competențelor dovedite după absolvirea cursului). O sugestie pentru folosirea datelor obținute în urma evaluărilor ar fi aceea de a planifica modul în care datele vor fi culese și utilizate pentru a evalua întregul program (Caffarella, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
didactic, a procesului educațional și a produselor rezultate în urma derulării acestuia. El include atât rezultatele elevilor, cât și evaluarea satisfacției lor, dar și a impactului prin monitorizarea lor la locul de muncă (pentru identificarea capacității lor de transfer, pentru sesizarea plusvalorii în planul performanțelor și al competențelor dovedite după absolvirea cursului). O sugestie pentru folosirea datelor obținute în urma evaluărilor ar fi aceea de a planifica modul în care datele vor fi culese și utilizate pentru a evalua întregul program (Caffarella, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mă voi mulțumi cu indicarea doar a câtorva exemple care pun în evidență contribuția conștiinței în această ipostază la explicarea diferitelor particularități ale fenomenelor sociale. Complexul charismă-autoritate. Există situații foarte diferite în care colectivitatea investește cu o valoare suplimentară - o „plusvaloare” - diferitele aspecte ale activității sale (decizii, soluții de organizare socială, mecanisme de decizie) mai ridicată decât valoarea lor efectivă. • Siegfried F. Nadel (1968) observă faptul că, în colectivitățile arhaice, formele de organizare socială, adică „soluțiile” fixate prin tradiție la diferitele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decizie) mai ridicată decât valoarea lor efectivă. • Siegfried F. Nadel (1968) observă faptul că, în colectivitățile arhaice, formele de organizare socială, adică „soluțiile” fixate prin tradiție la diferitele probleme ale vieții, sunt învestite de către membrii colectivității cu un fel de „plusvaloare”, încât aceștia nu mai sunt disponibili să asimileze experiența altor colectivități, să le căute soluții mai bune. • Max Weber (1947) observă că autoritatea socială este adesea însoțită de o aură charismatică. Ea este în acest caz supravegheată, învestită de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu mai sunt disponibili să asimileze experiența altor colectivități, să le căute soluții mai bune. • Max Weber (1947) observă că autoritatea socială este adesea însoțită de o aură charismatică. Ea este în acest caz supravegheată, învestită de asemenea cu o „plusvaloare”. Un asemenea tip de autoritate putem găsi în mod special în societățile tradiționale, dar nu este complet absent nici din societatea modernă (dictaturile fasciste). • Mitul competenței birocratice. Discutând sursele autorității în organizațiile moderne, Chester Bernard (1968) elaborează o influentă teorie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este departe de a fi satisfăcătoare. În primul rând, teoria erorii-prejudecată. Aceste proceduri sau mentalități exprimă un nivel scăzut de cunoaștere care face posibilă imaginarea a tot felul de prejudecăți. Teoria poziției de clasă arată caracterul ideologic al învestirii cu plusvaloare. Pentru a-și promova interesele, grupurile și clasele sociale le conferă o aură de autoritate absolută pentru a le face acceptabile de către celelalte clase și grupuri. Teoria privilegiului autoinstituit subliniază rolul activ al individului cu finalitățile sale. O parte importantă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
incertitudinea nu poate fi complet absorbită prin actul decizional; ea are însă efecte sociale negative, fapt pentru care, pentru funcționarea normală a sistemelor sociale, devine necesară absorbția ei prin mijloace extracognitive. Charisma, mitul autorității, bazat pe competență absolută, învestirea cu „plusvaloare” a soluțiilor adoptate sunt asemenea modalități de reducere extracognitivă a incertitudinii (Zamfir, 1977). Un exemplu de asemenea consecințe negative: incertitudinea face dificilă realizarea consensului. Ea este o sursă independentă a disensului în cadrul sistemelor sociale.Imposibilitatea de a realiza consensul, în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a deciziei, în loc de a acționa ferm pentru implementarea unei soluții, disens și conflicte care pot destrăma sistemul. Din acest motiv, ca o reacție de apărare, există tendința sistemelor sociale de a substitui incertitudinii obiective o certitudine subiectivă. Sistemele investesc o „plusvaloare” considerabilă în cunoștințele lor fragile, conferă o autoritate cognitivă cvasiabsolută mecanismelor lor de decizie, obținând prin aceasta un consens ridicat. O asemenea soluție la problema incertitudinii generează însă o intoleranță structurală față de orice cunoștință care ar putea submina certitudinea subiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o gamă largă de mecanisme de reducere noncognitivă artificială a incertitudinii, care acționează fie separat, fie în combinații variate. Ele au toate o caracteristică generală: PROPOZIȚIA 2.11.: Mecanismele de absorbție artificială a incertitudinii se caracterizează prin învestirea deciziei cu plusvaloare. Prin plusvaloare înțelegem aici o valoare suplimentară acordată soluției adoptate în raport cu valoarea asigurată efectiv de cunoștințele disponibile. Doar plasând asupra soluției adoptate o asemenea plusvaloare, prezentând-o pe aceasta ca fiind mai presus de orice îndoială, procesul decizional nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
largă de mecanisme de reducere noncognitivă artificială a incertitudinii, care acționează fie separat, fie în combinații variate. Ele au toate o caracteristică generală: PROPOZIȚIA 2.11.: Mecanismele de absorbție artificială a incertitudinii se caracterizează prin învestirea deciziei cu plusvaloare. Prin plusvaloare înțelegem aici o valoare suplimentară acordată soluției adoptate în raport cu valoarea asigurată efectiv de cunoștințele disponibile. Doar plasând asupra soluției adoptate o asemenea plusvaloare, prezentând-o pe aceasta ca fiind mai presus de orice îndoială, procesul decizional nu mai generează incertitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
PROPOZIȚIA 2.11.: Mecanismele de absorbție artificială a incertitudinii se caracterizează prin învestirea deciziei cu plusvaloare. Prin plusvaloare înțelegem aici o valoare suplimentară acordată soluției adoptate în raport cu valoarea asigurată efectiv de cunoștințele disponibile. Doar plasând asupra soluției adoptate o asemenea plusvaloare, prezentând-o pe aceasta ca fiind mai presus de orice îndoială, procesul decizional nu mai generează incertitudine. Modul cel mai sigur de a genera plusvaloare este învestirea cu plusvaloare a înseși mecanismelor de producere a deciziilor. Mecanisme de decizie certe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
adoptate în raport cu valoarea asigurată efectiv de cunoștințele disponibile. Doar plasând asupra soluției adoptate o asemenea plusvaloare, prezentând-o pe aceasta ca fiind mai presus de orice îndoială, procesul decizional nu mai generează incertitudine. Modul cel mai sigur de a genera plusvaloare este învestirea cu plusvaloare a înseși mecanismelor de producere a deciziilor. Mecanisme de decizie certe, de încredere vor produce soluții certe. Plusvaloarea poate fi investită fie în capacitățile persoanelor care iau decizii, fie într-o serie de instanțe exterioare cărora
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
efectiv de cunoștințele disponibile. Doar plasând asupra soluției adoptate o asemenea plusvaloare, prezentând-o pe aceasta ca fiind mai presus de orice îndoială, procesul decizional nu mai generează incertitudine. Modul cel mai sigur de a genera plusvaloare este învestirea cu plusvaloare a înseși mecanismelor de producere a deciziilor. Mecanisme de decizie certe, de încredere vor produce soluții certe. Plusvaloarea poate fi investită fie în capacitățile persoanelor care iau decizii, fie într-o serie de instanțe exterioare cărora li se deleagă autoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai presus de orice îndoială, procesul decizional nu mai generează incertitudine. Modul cel mai sigur de a genera plusvaloare este învestirea cu plusvaloare a înseși mecanismelor de producere a deciziilor. Mecanisme de decizie certe, de încredere vor produce soluții certe. Plusvaloarea poate fi investită fie în capacitățile persoanelor care iau decizii, fie într-o serie de instanțe exterioare cărora li se deleagă autoritatea să ia asemenea decizii. Supraevaluarea capacităților decidentului poate lua o mulțime de forme, începând cu credința în capacitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu credința în capacitățile decizionale propriu-zise (har, inteligență, intuiție, noroc, șansă) și sfârșind cu absolutizarea cunoștințelor de care dispune respectiva persoană. În mod frecvent întâlnim o combinare a acestor două variante: delegarea autorităților de decizie unor instanțe exterioare, învestirea cu plusvaloare a acestora reprezentând modalitatea de absorbție artificială a incertitudinii. Delegarea autorității de decizie ridică problema legitimării, analizată pe larg de Max Weber (1969). Pornind de la tipologia formulată de sociologul german, vom considera următoarele tipuri de legitimare a autorității: tradiția, charisma
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
umane, tradiția are o importanță deosebită. Există desigur o mulțime de explicații ale puterii de impunere a tradiției. În perspectiva dezvoltată aici, tradiția își evidențiază încă un aspect: ea poate fi înțeleasă și ca un dispozitiv colectiv de învestire cu plusvaloare a soluțiilor cristalizate în experiența colectivității și demonstrate a fi satisfăcătoare. Tradiția conferă activității colective un caracter cvasiautomat, nedecizional. Încălcarea tradiției sau doar punerea ei în discuție nu ar avea ca efept doar riscul adoptării unor soluții neexperimentate ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]