793 matches
-
scriu. Și tata lui Grigore Chetreanu și a lui Gheorghe Chetreanu era rus, mi-a spus moșu V. Sofroni Iftime. Când era el copil mic, l-a trimis tata cu Sofroni Iftime la Vasile Chetreanu, ca să-i dea vreo două poame. Și el s-a dus. Și i-a spus lui Vasile Chetreanu: "m-a trimis tata să-mi dați vreo două poame". Și Vasile Chetreanu a strigat către nevasta lui: "Catrină adă aclijda". Și când a auzit așa băetul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
el copil mic, l-a trimis tata cu Sofroni Iftime la Vasile Chetreanu, ca să-i dea vreo două poame. Și el s-a dus. Și i-a spus lui Vasile Chetreanu: "m-a trimis tata să-mi dați vreo două poame". Și Vasile Chetreanu a strigat către nevasta lui: "Catrină adă aclijda". Și când a auzit așa băetul a fugit acasă, că a crezut că-l omoară. A doua zi s-a întâlnit V. Chetreanu cu Sofroni și i-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lui: "Catrină adă aclijda". Și când a auzit așa băetul a fugit acasă, că a crezut că-l omoară. A doua zi s-a întâlnit V. Chetreanu cu Sofroni și i-a spus: "A venit băetul tău și a cerut poame și apoi a fugit acasă", iar Sofroni Iftimie i-a spus: "dacă și voi vorbiți ca dracu"! Aclijda era cârligul de la fântână. Am umblat cu preotul Ionică Grigoriu cu chiralesa dar nu mulți ani, că într-un an moșu Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Hasdeu, nu-i putea împiedica pe părinții noștri latini să se ocupe cu viticultura (Slf., p. 168-186), astfel că latina mamă a transmis fiicei sale „din creștetul carpatin occidental ce desparte Oltenia de Temeșiana” cuvinte ca vie, vin, viță, auă, poamă, strugur, ultimul fiind „grec venit prin Roma”, în timp ce „dacii au avut pe gordin, varietate de struguri albi și dulci”, cuvânt care ar fi trecut la sud de Dunăre unde slavii au format din el grozden, și pe ravac, „împrumutat de la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în sintagma uva silvestris, sinonim al formei labrusca „viță de vie sălbatică”, rom. lauruscă. Observăm apoi că segmentele lab-, lausunt alte forme pentru rădăcina uv-/au-, pe care în diverse variante o întâlnim la denumirile apei, umidității, curgerii, creșterii etc. Poamă „fructul comestibil al pomilor și plantelor fructifere” a fost, la constituirea limbii române, latinul poma, pluralul lui pomum „fruct, sămânță, boabă, arbore fructifer”, ca și pomus pentru pom, pometum pentru pomet; fapt confirmat și de alb. pemë „pom fructifer; fruct
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
139 pătură, 139 pârâu, 139 Peceneaga, 193 Peceneagul, 193 pelasgi, 51 Peleș, 104 pește, 103 peșteră, 103 a petrece, 139 piscină, 103 plantă, 130 pleată, 129 a pleoști, 103 a plesni, 103 pleșuv, 104 plod, 48 ploscă, 103 ploștină, 103 poamă, 130 podbal, 132 podgorie, 132 polab, 53 poleci, 51 poloboc, 131 polon, 52 pom, 130 a pomeni, 44 pomet, 130 poruncă, 139 potecă, 105 poteră, 195 a se poticni, 105 potop, 139 prigorie, 132 a se prinde, 134 priveală, 104
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
reprezintă pretextul narativ pentru măsurarea puterilor pe care le are feciorul și pentru aflarea miresei de o natură superioară. În colinde, cosmosul aflat la apogeu donează dimensiunii sociale fructele belșugului, prin mijlocirea soarelui: „Masă rotilată,/ Galbănă, de piatră,/ Pomu-mpomurat,/ De poame-ncărcat./ Vânturi mari suflară,/ Poamele picară,/ Noi le culegeam./ Întrebări aveam:/ - Cine vi le-o dat?/ - Noi le-am căpătat/ De la sfântu soare,/ Cu mare rugare” (Tur - Satu-Mare). Merele scuturate din arborele lumii capătă aici aceeași valoare civilizatoare precum fulgul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
puterilor pe care le are feciorul și pentru aflarea miresei de o natură superioară. În colinde, cosmosul aflat la apogeu donează dimensiunii sociale fructele belșugului, prin mijlocirea soarelui: „Masă rotilată,/ Galbănă, de piatră,/ Pomu-mpomurat,/ De poame-ncărcat./ Vânturi mari suflară,/ Poamele picară,/ Noi le culegeam./ Întrebări aveam:/ - Cine vi le-o dat?/ - Noi le-am căpătat/ De la sfântu soare,/ Cu mare rugare” (Tur - Satu-Mare). Merele scuturate din arborele lumii capătă aici aceeași valoare civilizatoare precum fulgul de aur smuls vulturilor, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mutație ontologică. Reîntoarcerea în Terra Genetrix și reasimilarea la existența vegetală sunt condiții ale evoluției spirituale umane. „Naramza a frumoasă” din basmul omonim cules de G. Dem. Teodorescu are o legătură directă cu natura, augmentată de semnificația numelui: naramză înseamnă poame. Frumusețea excepțională a fecioarei este protejată de elementele primordiale: „Când ieșea ea la plimbare,/ era lucru de mirare:/ nici vântul nu adiia,/ nici soare nu dogorea,/ părul să nu-i descrețească,/ fața să nu i-o pârlească;/ păsări nu mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
spațiul infernal, moment în care dimensiunea ei divină este demonstrată planului profan: „Ș-atunci când au văzut ei, au luat pielea de bivol din poartă și, când au desfăcut-o, mama lui era chiar uscată cum ar fi o sfântă, o poamă. Așa era uscată” (PurcăreniArgeș). Moartea inițiatică are aici conotații specifice ascetismului, moaștele demonstrând intrarea tinerei în sacru, prin abolirea perisabilității umane. În alt basm, agregarea în planul superior uman și primirea în societate necesită o imersiune inițiatică: „A dat ordin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dezvăluie coborârea în sine și ieșirea din universul ordonat ale cărui borne au fost depășite, prin dispariția oricărei forme a animării. O dinamică mai elaborată a acțiunilor reiese din alăturarea perfectului simplu cu imperfectul și perfectul compus: „Vânturi mari suflară,/ Poamele picară,/ Noi le culegeam./ Întrebări aveam:/ - Cine vi le-o dat?/ - Noi le-am căpătat/ De la sfântu soare,/ Cu mare rugare”. Ies în relief aici cele două verbe la imperfect, pentru că acestea sunt faptele cu implicații în regenerarea universului ordonat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
supus cerințelor școlii și împreună cu un coleg de clasă din Munteni, de lângă Tecuci, pornim apostolește la drum. Încet-încet ne deplasăm tot pe lângă marginea șoselei ca să evităm pietrișul de pe drumul lung pe care pornisem. În apropierea gării Ghidigeni ne înfruptăm cu poamele roșii și dulci ale unui măcieș cu rod bogat. Era spre seară. Mai aveam cinci km până acasă în timp ce tovarășul meu de drum avea de vreo trei ori mai mult. Nu știu cum se va fi descurcat el, dar eu știu că
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Băiete, mi-a pus prima întrebare ea, crezi în Doamne-doamne ? — Cred, mamă, cum să nu cred, doar mata știi și lucrul acesta. Nu merg și eu la biserică, să îl văd și să-i aprind lumânările ? — Atunci, ia spune-mi, poamele, fructele, pădurile, câmpul, cine le-a făcut ? le-am făcut noi ? Uite, albina, albina face miere. Tu poți face miere? Nu, mamă! — Vezi? Asta-i minune dumnezeiască, v-o spun la toți. O gâză, așa de mică cât îi unghia
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
trec puntea peste gârla satului și în fața casei surorii mele, în curtea unde era un păr cu fructe foarte dulci și gustoase, soi care nu se găsea în tot satul, poate nici în împrejurimi, mă îndestulez cât pot mai bine. Poamele se numeau pere turtise, poate unde se făceau pilaf, atunci când, coapte, cădeau din copac. După ce mănânc cât îmi trebuie, stau și mă gândesc - cum să fac să culeg câteva pere să am și acasă , dar să nu mă audă și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
dar dacă nu reușește, pur și simplu, ne alungă acasă, cu promisiunea că ne vom revedea la postul de jandarmi. Așa se proceda des cu toți copiii. Și nu numai cu ei. Cu oricare ar fi încercat să mănânce din poamele c odrului. Cei care se opuneau într-un anumit fel, erau loviți. Amenințați cu amendă sau chiar amendați. Chemați la primărie, la jandarmerie... Pus pe șotii Nu trecea toamna, și întorcânduăne din pădure de l a treburile arătate, părinții ne
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pă zești, să nu li se fure fructele. Noaptea, dar și ziua, la amia ză, între orele două și trei, veneau la furat câte 2-3 inși, in trau în grădină, se urcau în pomi, unul pândea, și ne trezeam că poamele s-au împuținat. Exact-exact, nu puteai ști la ce oră veneau răufăcătorii. Câteodată reușeam să-i vedem, luam bățul care era pregătit din timp și mă luam după dânșii, dar până ajungeam eu în fundul grădinii, cel care îi p ăzea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mieilor. Ciobanii iau coaja verde de la câteva nuci, o fierb până ce se capătă o zeamă groasă care se strecoară prin sită și din care dau mieilor cu lingurița 5-6 zile de-a rândul. Guturaiul. Bolnavul se afumă cu oțet de poame, cu făină de cucuruz și cu o obială uzată. Încuietură (constipație). Se pun într-o tigaie două linguri de sare și una de miere și se lasă să se prăjească la foc până se învârtoșează. Această compoziție se introduce caldă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
râncedă. Sau se pune pe ea foaie de pătlagină sau «iarba neagră» sau «fieru’ plugului». Turbare. Gândaci de frasin, tocați mărunt după ce li s-a tăiat capul cu o monedă de 1 Koroană și lăsați câtva timp în oțet de poame. Din această băutură se bea câteva zile de-a rândul. Sau bolnavul se afumă cu păr de câine turbat. Tuse. Ceapă coaptă în vatra focului la olaltă cu seu sau cu untură râncedă se leagă peste mijlocul bolnavului. Ceai făcut
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
satului și al zonei noastre, parte din Țara Oltului. Cîntec de șezătoare Găzdiță, găzdiță, gazdă ca pe tine N-am găsit pe nime să ne țîie ghine : C-un blid de pâsat, tu ne-ai săturat, C-o oală de poame, la ficiori li-i foame. Tortu ce l-am tors, fie-ți de folos, Să umbli pe munte cu mâneci bătute, Să umbli-n ospețe cu poalele crețe. Găzdiță, găzdiță,ieși până-n portiță Și te uită-n sus, că luna
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în buștean ca să fie tras cu traga, sau cu tânjeala pec brutar pecetă ștampilă plai cărare de picior prin pădure plăieț loc de tras lemnele din pădure cu ajutorul vitelor pleasnă vârful biciului plevas creion ploatăn cuptor din cărămizi cu plită poame fructe uscate podilă dușumea poliță scândură pe care se așează diverse obiecte pomeselnic pânză albă, lungă, cu careși înfășurau femeile capul. Le ajungea până la picioare ponciș așezat altfel decât trebuie porlog brazdă de iarbă cosită potâng lanț cu care se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a conformat prescripțiilor la tăierea lemnului, acestea întipărindu-i-le pentru viitor. Pe lângă problemele expuse pe rând mai sus, ultima mea rugăminte se referă la următoarele: cum Majestatea Voastră ne-a permis să aducem din Moldova în Bucovina pâine, vin, poame și alte necesități de la moșiile noastre din Moldova, ca produse indispensabile gospodăriilor noastre, vă rugăm să ne scutiți cu atât mai mult preamilostiv pentru câtva timp, cu cât, de când avem fericirea să trăim sub protecția Preaînaltă a Majestăților Voastre, suntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
voastră din spatele casei, pe o costișă destul de abruptă. Mi-aduc aminte că pomii ăia fructiferi - meri, peri, cireși, nuci... - mi se păreau gigantici. Înainte de a ne apuca de învățat, dacă cumva ne apucam, ne umpleam burțile cu tot felul de poame. Îmi plăceau enorm, înutrcât, dacă mi-aduc bine aminte, majoritatea pomilor voștri erau altoiți. Și fructele erau pe măsură. Știu că unul Mafteucă, nu poștașul, avea o livadă mare de pomi altoiți undeva în afara satului, într-un loc numit Inărie
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
fiind aici reședința unui episcop schismatic. Este așezat în vale; ceva mai jos se deschid câmpii către Prut; împrejur sunt dealuri nu prea înalte, pe care se află un mare număr de vii; aici sunt viile domnului. E bogat în poame pe care le produce această țară ca: mere, piersici, nuci etc, nu însă poame de peste mări, pe aici fiind geruri mari iarna. Prin apropiere sunt foarte frumoase păduri și dumbrăvi; se găsec tot felul de animale în mare număr”. Unul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deschid câmpii către Prut; împrejur sunt dealuri nu prea înalte, pe care se află un mare număr de vii; aici sunt viile domnului. E bogat în poame pe care le produce această țară ca: mere, piersici, nuci etc, nu însă poame de peste mări, pe aici fiind geruri mari iarna. Prin apropiere sunt foarte frumoase păduri și dumbrăvi; se găsec tot felul de animale în mare număr”. Unul din cei mai cunoscuți călători ai epocii a fost misionarul italian Marco Bandini (1593
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ce s-a alege de partea mea din Hilipeani dintr-un bătrân din partea din gios, din țarină [locul de arătură pentru cereale - n.a.] și din fâneață și din vad de moară și cu vatră de sat și săpături și cu poamele și cu tot venitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeani ce mai sus scrie, din partea de gios.” La aceste acte de vânzare-cumpărare sunt înscriși martori din sat, dar și din satele răzășești vecine, cei pe care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]