1,541 matches
-
apariția revistei în relație cu primăvara de la Praga, bunăoară, și nici cu deschiderea spre Occident a politicii partidului comunist. Acestea au favorizat, probabil, decizia administrativă privind înființarea publicației, însă n-au determinat impulsul originar al fenomenului echinoxist.” Criticul literar Petru Poantă a trăit de la începuturi „reverie” nașterii unui fenomen literar local în capitala Transilvaniei. El a văzut nașterea revistei din entuziasmul unei generații care își redescoperea valorile și tradițiile interbelice ocultate de comunismul bolșevic al anilor 50. „Primul număr al revistei
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
trei pagini în maghiară și una în germană). Nu conține un manifest sau un program afișate ca atare. Se observă numaidecât că e preponderent literară. Publică versuri: Ion Mircea, Dinu Flămând, Gavril Moldovan, Iustin Moraru, Franz Hodjak (traducere de Petru Poantă), Kenez Ferenc (traducere de Ovidiu Marcovici), Irinyi Kiss Ferenc și Balla Zsófia (în maghiară). Proză: Cornel Udrea și Kozma Maria. Critică și eseuri: Petru Poantă și Marian Papahagi (cronica literară), Ion Pop, Gheorghe Buș, Mircea Muthu, Huszár Vilmos, Peter Motzan
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Publică versuri: Ion Mircea, Dinu Flămând, Gavril Moldovan, Iustin Moraru, Franz Hodjak (traducere de Petru Poantă), Kenez Ferenc (traducere de Ovidiu Marcovici), Irinyi Kiss Ferenc și Balla Zsófia (în maghiară). Proză: Cornel Udrea și Kozma Maria. Critică și eseuri: Petru Poantă și Marian Papahagi (cronica literară), Ion Pop, Gheorghe Buș, Mircea Muthu, Huszár Vilmos, Peter Motzan, Bernad Kolf, Dinu Flămând (rubrica: „Însemnările lui Lafcadia”) Florin Maxa (despre colajul în artele plastice). Trebuie precizat că Ion Pop scrie despre dadaism, iar Peter
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
de istorie literară. Iată cum arată caseta redacțională inițială: Revista „Echinox”, organ al Comitetului Uniunii Tineretului Comunist și al Consiliului Uniunii Asociaților Studențești al Universității „Babeș-Bolyai” Cluj. Colectivul de redacție: Eugen Uricaru, redactor șef. Rostas Zoltan, redactor șef adjunct. Petru Poantă, redactor șef adjunct. Vincențiu Iluțiu, secretar de redacție. redactori: Dinu Flămând, Radu Mihai, Olimpia Radu, Viragh Denes, I. Maxim Danciu, Peter Motzan, Marcel Runcanu, Grigore Călugăreanu. Prezentare grafică: Mircea Baciu, Florin Creangă. Tehnoredactare: Alexandru Dănescu. Adresa: str. Universității, nr. 7
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
parcă, lipsit, cel puțin în aparență, de instinctul parvenirii. Ar mai fi de observat că nu toți redactorii amintiți au contribuit efectiv la apariția revistei. Fondatorii de drept și de fapt sunt studenții de la Filologie: Eugen Uricaru, Marian Papahagi, Petru Poantă, Dinu Flămând, Olimpia Radu, Vincențiu Iluțiu, Marcel Runcanu, Peter Motzan și Adrian Popescu. După mulți ani, au început să apară legende apocrife despre fondatori. De exemplu, în numărul aniversar din 1994 (25 de ani de la apariție), pe prima pagină este
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
distopie și devalorizată până la condiția unei „mase” amorfe. Nu încerc o reabilitare a acelei epoci și nici nu vorbesc în numele „celorlalți”. Eu caut semnificația unor evenimente discontinui sub acest discurs negativist univoc, instaurat de un subiect constituant.” Mărturia lui Petru Poantă este revelatoare privind mecanismele ideologice care au permis nașterea unei reviste, care recuperează o axiologie culturală și o tradiție literară interbelică, cu inflexiunile unei modernități ce se sincroniza la fenomenul spiritualității occidentale. Deși a devenit redactor la al doilea număr
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
aproape legendara cramă de la restaurantul „Metropol”, unde șef de sală era un tânăr de treabă, Romulus Pop, poreclit „Mongolu”, rămas prieten până astăzi al echinoxiștilor ... Eu n-am făcut parte din grupul fondatorilor, toți studenți, printre care Eugen Uricaru, Petru Poantă, Olimpia Radu, Marcel Constantin Runcanu, Dinu Flămând, Adrian Popescu, Ion Mircea, Horia Bădescu, prin urmare nu pot spune lucruri foarte precise despre demersurile făcute de cenacliști pentru înființarea unei reviste. Cred că și un număr de studenți de la secția maghiară
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
cei mai apropiați ... ” O radiografie interesantă și descriptivă a spiritului echinoxist, care îmbina dinamica și curajul tinereții, cu boema și inserțiile ideologiei comuniste o face exhaustiv criticul literar Roxana Răcaru printr-o recenzie ce transcende cartea unuia dintre fondatori, Petru Poantă: „Despre revista Echinox se vorbește (se scrie) din ce în ce mai puțin; despre gruparea de scriitori și critici, istorici, eseiști, din jurul acestei reviste, doar accidental și rareori în cunoștință de cauză. Cartea pe care o prezentăm aici (Petru Poantă - Efectul „Echinox” sau despre
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
unuia dintre fondatori, Petru Poantă: „Despre revista Echinox se vorbește (se scrie) din ce în ce mai puțin; despre gruparea de scriitori și critici, istorici, eseiști, din jurul acestei reviste, doar accidental și rareori în cunoștință de cauză. Cartea pe care o prezentăm aici (Petru Poantă - Efectul „Echinox” sau despre echilibru) este, din această perspectivă, un gest reparator - corectează câteva din clișeele și omisiunile privitoare la literatura perioadei 1968-1989 (la gruparea Echinox). Dar să spunem câteva lucruri despre revistă: apare din decembrie 1968 (de ceva mai
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
nu se explică numai prin codul profesionist pe care l-ar fi impus primii săi membri în redacție, e nevoie de încă ceva: un anumit climat intelectual și moral (de exemplaritate), un „model iradiant”. O ipoteză seducătoare pe care Petru Poantă o dezvoltă dintr-o formulare a lui Laurențiu Ulici e aceea conform căreia „promoția „70” ar fi un efect al Echinoxului. Dacă ar fi să extragem câteva din acele elemente care definesc spiritul echinoxist, am începe cu valorizarea esteticului („evazionismul
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
și a liberului arbitru estetic, cultul valorii, ignorarea sentimentului de competiție în materie de literatură, considerarea Binelui sub orizontul exclusiv al Adevărului, auto-marginalizarea, preferința pentru exprimarea prin operă etc. Revista a profitat de anii deschiderii culturale (până prin 1971) și Petru Poantă, memorialist aici într-o mai mare măsură decât istoric literar, încearcă să evoce, pentru cei care nu știu decât scrierile carcerale de pildă, bizara libertate care se simțea: „noi eram independenți: nici revoluționari, nici obedienți, ci „suspendați” în intervalul unei
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
suspendați” în intervalul unei carențe a ideologiei oficiale. Într-o perioadă foarte scurtă s-a întâmplat ceva dacă nu imposibil de explicat, greu de admis astăzi: trăiam cu sentimentul viu al emancipării de orice servituți conjuncturale”. Vorbind despre Echinox, Petru Poantă vorbește de fapt despre formarea sa și a generației sale (a celorlalți echinoxiști); în pagină intră întâmplări, anecdote sau întâlniri memorabile, e povestea unor destine (eroii) și a unor cărți: „această forfotă duminicală de nume și cărți are pentru mine
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
eu sunt singurul nomothet”. Dincolo de aceste mărturisiri, pe jumătate jucate, pasajele encomiastice sunt contrabalansate de un constant efort analitic și de un (prim) impuls polemic al cărții. Nu numai oamenii sunt cei care trezesc glasul memorialistului, ci și locurile. Petru Poantă știe să întoarcă subtil evocarea apreciativă în (blândă sau tăioasă) ironie. Ne rămâne în minte după lectură evocarea Clujului intelectual, dar ea capătă contrast și adâncime dacă o suprapunem atmosferei din Facultatea de Filologie, cu foarte mulți studenți - peste 400
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
de a fi cât mai folositoare mâine poporului și țării noastre socialiste. Urarea noastră la început de drum nu poate fi decât una: să crească, să înflorească cât mai îmbelșugat revista Echinox și creația cultural-științifică a studențimii universității clujene!” Petru Poantă mi-a mărturisit într-o emoționantă expunere orală travaliul nașterii revistei și entuziasmul studențesc al Clujului în epoca de deschidere permisă de național-comunism: „Cum se naște o idee e ca și cu nașterea pământului. Nu știu exact momentul zero. În
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
cenacliști. Se făcuseră niște chestii scandaloase, studențești, ăștia mai mari. Puțin înainte de a pleca Ion Alexandru exista o mișcare boemă destul de serioasă la Cluj. Era o ambianță boemă funcționa cenaclul la revista tribuna. Era o ambianță consistentă la Cluj”. Petru Poantă și colegii săi din lumea literară studențească au perceput imediat breșele liberale permise de regimul comunist după instalarea noului prim-secretar Nicolae Ceaușescu și au profitat din plin: „Era foarte clar pentru noi , de la profesori ce mesaje aveam, cum se
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
redacționale sub egida UTC și număra deja tineri condeieri de marcă: „Revista Echinox, organ al Comitetului UTC și al Consiliului U.A.S al Universității Babeș-Bolyai Cluj. Colectivul de redacție: Eugen Uricaru, redactor șef; Rostas Zoltan, redactor șef adjunct.; Petre Poantă, redactor șef adjunct; Vincențiu Iluțiu, secretar general de redacție; Dinu Flămând, Radu Mihai, Olimpia Radu, Viragh Denes, I. Maxim Danciu, Peter Motzan, Marcel Runcanu, Grigore Călugăreanu, redactori; Prezentare grafică: Mircea Baciu, Florin Creangă; Tehnoredactare: Alexandru Dănescu. Adresa: str. Universității nr.
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
revoluționare, Lenin a întruchipat prin excelență patosul căutării adevărului în una din cele mai complexe și obscure zone ale existenței - aceea a condiției sociale a omului. Pasiunea cunoașterii s-a dovedit de timpuriu o trăsătură vitală a personalității lui Lenin.” Poantă a trăit cu febrilitate emoțiile începuturilor: „Nu mai știu. Deja după aprobare mi s-a cerut caseta redacțională. Pe Uricaru l-am pus redactor șef. Eu am fost redactor șef adjunct un număr. Marian Papahagi care era un tip inteligent
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
filosofia?” a schimbat caseta redacțională la al doilea număr. Aceasta cuprindea o altă configurație: „Ioan Pop, redactor șef, Eugen Uricaru, redactor șef adjunct, Rostas Zoltan, redactor șef adjunct, Marcel Runcanu, secretar general de redacție, Radu Pâslaru, secretar de redacție.” Petru Poantă era decăzut la statutul de redactor și Liviu Zăpârțan devenea redactor. Mai mult, se pare că liderii comuniști au pus presiune pe redacție să publice articole anti-Heidegger. I. Petrovici publica un articol în care „încercarea lui Heidegger, nu lipsită de
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
îi crescu un neg roșiatic, păros și niște pomeți roșii, ca de eschimoș, ce-i făceau chipul și mai comic. Cel caracteriza cel mai mult era bâlbâiala, căci repeta fiecare cuvânt de mai multe ori, până-l nimerea până la capăt. Poante multe i-au scos sătenii pe seama acestui beteșug. Avea omul, totuși, o oarecare gospodărie frumușică în sătucul acela ascuns în pădure. Alături se afla un pârâu, iar câțiva copaci stăteau gata să cadă pe casă. Vara, prin desișuri, erau mulți
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
Căminul cultural, unde cunoșteam fete noi, dacă scăpam de anturajul verilor mei: Titi, Ion Chiriță văr de frați, tata soră cu mama lui, locuia în comuna vecină Olanu, de unde provenea și mama mea Gheorghița, un hâtru care semăna în juru-i poantele lui Birlic, păcălind cu glume și cu oul de lemn sau de câță (bibilică) pe majoritatea tinerilor veniți la horă spre a căsca ochii... Nu pot uita nici alte tradiții ale locului prilejuite de Sărbătoarea Paștelor... În curtea Bisericii, ciocnitul
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 1083 din 18 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cu siguranță că toată lumea a auzit de Bulă și de celebrele bancuri ceaușiste cu acest personaj. Cu siguranță că toată lumea sau marea majoritate a auzit de poanta aia renumită în care se ruga înfocat la Dumnezeu să câștige și el la Loto, să fie bogat, să nu mai ducă grija zilei de mâine. Consecvent, cu dorința înfocată de a avea totul, să nu-i lipsească nimic. Atât
CLUJ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347680_a_349009]
-
miliției, căci nici aceștia nu stăteau cu mâinile în sân. Era cineva pus anume să-l urmărească pe don Basilio. Acesta a aflat de la păsărele că este filat. O vrăbiuță care îl considera un fel de amic i-a transmis poanta! A încetat să mai atace obiective noi. În limbajul șuților aceste obiective se numeau struguri, bostani sau mere, funcție de cum era portofelul sau ținta vizată. Totuși la un pont trimis recent don Basilio a acționat la un bostan destul de mare
BASILIO PRINS ÎN CAPCANĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361866_a_363195]
-
reduceri, a unei descoperiri critice care este posibilă cu toate că știința fenomenelor de creație este mai ambiguă, mai puțin stabilă și menită să rămână ” mai puțin completă decât aceea care se exercită asupra datelor naturii”.( Tudor Vianu: Arta prozatorilor români). Petru Poantă scria despre Alex Ștefănescu că este ”singurul critic roman contemporan care, metodic, conferă criticii caracteristicile unui “act de persuasiune“. În multe articole publicate de-alungul vremii critical precizează rolul criticii artistice, al valorilor de stil în opera scriitorului. Alex ștefănescu socotește
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX. ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361898_a_363227]
-
construind din trupul meu emoții surde răsar ca cicatrici haotic iubirea pare să inunde un univers de moarte dornic îți scriu și sânii sidefii lasciv irișii narcisiști urcăm în trenul pentru vii de ura lumii neatinși doi balerini pe negre poante aprindem foc în inimi vânt pictăm pe frunzele deșarte oceane calde de cuvânt cresc amintiri din recea sare mai e clemență între noi ca perle crude milenare dăm foc pădurilor de ploi Referință Bibliografică: Anii de mătase / Angi Cristea : Confluențe
ANII DE MĂTASE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361988_a_363317]
-
Eminescu, Semne, Pietrele Doamnei și revistele o-line ARP, Iosif Vulcan, Confluente Românești, Napoca News, Făclia, Adevărul de Cluj, Mesagerul transilvan. Este prezentă în Dicționare: Oameni de știință și arta vâlceni, de Petre Petria, 1996; Dicționar de poeți, de Petru Poanta,Cluj-Napoca, 1998; Clujeni ai secolului 20 - dicționar esențial, 2000, și Personalități române și faptele lor, de Constantin Toni Dârțu, 2004, Enciclopedia Personalităților din România (Who is Who), Dicționarul Ligii Scriitorilor Români etc. Este tradusă de Ana Muela Sopena, alături de Ana
PREMIUL PENTRU POETA TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361999_a_363328]