2,405 matches
-
pentru un an întreg, ei se consideră din nou "în bună rânduială". Dar de unde, într-o astfel de atitudine care, din pacate, a devenit o regulă în Biserică, se poate găsi - fie doar și într-o mică măsură - smerenia și pocăința, evlavia și frica lui Dumnezeu? De fapt, atunci când această atitudine și-a făcut apariția prima dată în Biserica - aceasta s-a întâmplat imediat după convertirea la creștinism a Imperiului Roman și a rezultat din creștinarea ulterioară a populației sale și
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
În primul caz, Dumnezeu ne dă bunurile netrecătoare, invitându-ne să ne unim cu El și cu alții în iubire. În al doilea caz, ne mustră pentru că nu am făcut aceasta mai înainte și de bunăvoie și ne cheamă la pocăință, prin săvârșirea în viitor a ceea ce nu am făcut în trecut 21. Însă, ambele situații sunt existențiale, în care Dumnezeu ne cheamă la dialog și ne îndeamnă la iubire, așteptând, din partea noastră răspunsul la această iubire. Pronia și Judecata sunt
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Viața, atât a celui drept, cât și a celui păcătos, este presărată cu necazuri. De aceste încercări nu se poate eschiva nimeni. Este foarte important, însă, modul în care cel încercat le înțelege, le valorifică spiritual și le depășește: - prin pocăință și spre mântuire sau prin desnădejde și spre osânda sa. Celui dintâi, ele îi sunt mântuitoare, celui din urmă stricătoare și pierzătoare. Aceste încercări au un caracter dramatic și paradoxal și de aceea fiecare și le face sprijin sau piedică
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
o liniște neînțeleasă. Iar pe cei în care s-a sălășluit, prin lucrarea deplină a virtuților în Duhul Sfânt, ele îi umplu de o bucurie și o veselie negrăită, deschizându-li-se un izvor de lacrimi, ca un efect al pocăinței 41. Tot cuviosul Nichita Stithatul, referindu-se la bolile trupești și la semnificația lor duhovnicească, ne spune că: „Bolile sunt folositoare celor începători în viața virtuoasă. Ele fac trupul neputincios, ca să-l ajute în vestejirea și slăbirea aprinderii aflătoare în
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
noastre duhovnicești. În general, există o simetrie între acestea. Cel mai greu încercați sunt cei mai împătimiți, mai robiți patimilor trupești și sufletești și cei mai înaintați în lucrarea virtuților. Cei învârtoșați trec prin „probe înfricoșătoare”, până se întorc la pocăință. Cei înaintați sunt și mai greu încercați, pentru a se arăta tăria lor în virtute. Întristările pe care Dumnezeu le îngăduie asupra noastră au mai multe nuanțe sau etape. Părinții duhovnicești vorbesc despre întristare, mânie, retragere și părăsire din partea lui
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
ispitele lumii, este o patimă aducătoare de stricăciune în suflet și în trup și izvorăște din neliniștea față de cele vremelnice, trecătoare. Cea de-a doua - întristarea după Dumnezeu - este folositoare, mântuitoare, lucrând răbdarea ostenelilor și ispitelor și ducănd sufletul către pocăință. Ea subțiază prin lacrimi iarna patimilor și norii păcatului, liniștește marea cugetării și duce, în final, la restabilirea stării noastre harice naturale, inițiale, de transparență față de lucrarea și conlucrarea cu el. Sfântul Maxim Mărturisitorul mai vorbește depre o întristare interioară
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Dumnezeu. Ea rămâne în veacul veacului și se manifestă prin grija față de curăția și neprihănirea conștiinței. Cea de-a doua, necurată, este a celor păcătoși, care așteaptă de la Dumnezeu pedepse pentru grșeli. Aceasta din urmă se stinge și trece prin pocăință 46. Tot în legătură cu încercările sau necazurile fără de voie, scrierile ascetice vorbesc despre mânia lui Dumnezeu. Aceasta este întotdeauna o „mânie mântuitoare”, sub forma îngăduinței ce o acordă Dumnezeu duhurilor rele să războiască sufletul și mintea ostenitorului. Scopul acestei mânii mântuitoare
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
mai departe în păcat sau în patimă, el este părăsit de harul Duhului Sfânt și de Dumnezeu Însuși. Harul Duhului Sfânt, primit la botez, se retrage, așteptând ca, prin încercările mai mari, ce vor urma sufletul să se întoarcă, prin pocăință, spre virtute. Acest har, spun Sfinții Calist și Ignatie, este primit prin Taina Sfântului Botez, „cu totul desăvârșit” 48. Lucrarea patimilor, grija exclusivă de cele vremelnice și reaua lor întrebuințare fac ca patimile să întunece și să acopere harul. Sfântul
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
din iconomie, ca prin păruta părăsire cei încercați să se mântuiască; spre dovedire, ca la Iov și Iosif, spre întărire în credință; spre povățuire duhovnicească, ca la Apostolul, ca smerindu-se în cugetare, să păstreze covârșirea harului; spre pedeapsă, spre pocăință 51. Notele specifice, povățuitoare sunt: - ea aduce sufletului întristare multă, o anumită smerenie și desnădejde măsurată. Ea produce în inimă frica de Dumnezeu și lacrimi de mărturisire, îsoțite de dorința de tăcere. Părăsirea în sens de lepădare lasă sufletul să
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
al mâniei. Când suntem cuprinși de părăsirea cea povățuitoare sau mântuitoare, trebuie să-i aducem lui Dumnezeu mulțumire însoțită de rugăciuni de iertare. În cazul celei de-a doua, trebuie să-i aducem mărturisirea pentru păcatele săvârșite și lacrimi de pocăință 52. Părinții duhovnicești subliniază faptul că și atunci când suntem încercați fără de voie, în aceste necazuri sau pătimiri se ascunde harul Sfântului Duh și mila lui Dumnezeu. Ele exprimă paradoxul iubirii lui Dumnezeu: - în toate durerile fără de voie se ascunde mila
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
că și atunci când suntem încercați fără de voie, în aceste necazuri sau pătimiri se ascunde harul Sfântului Duh și mila lui Dumnezeu. Ele exprimă paradoxul iubirii lui Dumnezeu: - în toate durerile fără de voie se ascunde mila lui Dumnezeu, care atrage la pocăință pe cel ce le rabdă și îl păzește de muncile veșnice 53. De aceea, și Sfântul Maxim consideră că toate felurile de părăsire sunt mântuitoare și pline de iubirea de oameni a lui Dumnezeu 54. Întristările ne sensibilizează la lucrarea
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
mulțumire, „în loc de nevoință (asceză) sau chiar mai mult”62. Un astfel de creștin „culege din răbdarea aceasta rodul mântuirii”63. De aceea, acești Sfinți Părinți ne dau următorul sfat: - „Rabdă, mulțumind, și vei fi miluit degrabă de Dumnezeu”64. Prin pocăință creștinul se împărtășește de „harul doctorului”65. Din punct de vedere al originii lor, bolile sunt de două feluri: - „bolile din negrijă și din neorânduiala vieții” și „bolile trimise spre îndreptare, pentru neascultare”66. Cele dintâi sunt de la fire, cele
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
și din neorânduiala vieții” și „bolile trimise spre îndreptare, pentru neascultare”66. Cele dintâi sunt de la fire, cele din urmă sunt de la Dumnezeu. De primele, omul scapă trăind cu grijă și după o rânduială ascetică foarte strictă; de celelalte, prin pocăință 67. Încetarea sau prelungirea bolii ține de „preștiința lui Dumnezeu”68. Sfântul Ioan Scărarul ne încredințează că există două feluri de boli, în ceea ce privește rostul sau finalitatea lor: - boala pentru curățirea de păcate și cea venită pentru smerirea cugetului. Dumnezeu smerește
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
acestea, ca de la Dumnezeu și spre folosul său duhovnicesc, cu smerenie și nădejde. Sfântul Isaac Sirul ne spune că dacă le primim cu răbdare, cu smerenie și cu nădejde, dacă ne aducem aminte de nedreptățile săvârșite și le mărturisim cu pocăință lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu ne va încerca prin necazuri scurte și mai mici. Dacă, însă, nu dovedim smerenie și pocăință, ci, în loc de a ne recunoaște păcatele pentru care suntem pedepsiți, ne învârtoșăm în necazurile noastre și învinovățim pe Dumnezeu pentru
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
le primim cu răbdare, cu smerenie și cu nădejde, dacă ne aducem aminte de nedreptățile săvârșite și le mărturisim cu pocăință lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu ne va încerca prin necazuri scurte și mai mici. Dacă, însă, nu dovedim smerenie și pocăință, ci, în loc de a ne recunoaște păcatele pentru care suntem pedepsiți, ne învârtoșăm în necazurile noastre și învinovățim pe Dumnezeu pentru ele, pe oameni sau pe diavoli, considerându-ne pe noi înșine nevinovați, atunci toate acestea ne pricinuiesc „o mâhnire neîncetată
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Ioan ne dau următorul sfat, în răbdarea încercărilor și înțelegerea lor duhovnicească: „Iar despre celelalte gânduri, pune în seama lui Dumnezeu tot gândul, zicând: < >”77. Calea ieșirii sau a izbăvirii din aceste necazuri este întoarcerea spre Dumnezeu cu lacrimi de pocăință, răbdarea lor prin rugăciune. Dumnezeu, văzând smerenia noastră, ușurează greutatea necazurilor noastre. Stăruința în rău face, însă, ca necazurile și durerile noastre să se înmulțească și să se amplifice. Ava Dorotei arată că purtarea cu răbdare, smerenie și nădejde a
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
prilej de adâncă meditație la regresul nostru duhovnicesc, căruia i se datorează și la progresul nostru spiritual pe care îl poate aduce. Tocmai pentru acest motiv, Părinții filocalici, precum Sfântul Isaac Sirul, vorbesc alături de Sfânta Taină a Spovedaniei de o pocăință permanentă, de fiecare clipă și de o meditare neîncetată la judecată, dublate, însă, de o cugetare continuă, prin rugăciune, la ajutorul și mila lui Dumnezeu. De teologia încercărilor sunt legate răbdarea și nădejdea, ca virtuți duhovnicești. Pe acest motiv, Talasie
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
de desăvârșire. Necazurile neacceptate ne dublează greutatea suferinței, cele înțelese duhovnicește, ne-o înjumătățesc. Dacă vrem ca viața noastră să fie o înaintare din treaptă în treaptă spre piscul sfințeniei creștine, proba pătimirilor fără de voie trebuie trecută cu răbdare, nădejde, pocăință și smerenie, toate acestea în rugăciune curată către Tatăl nostru Cel ceresc, de la care ne vine tot ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Hristos, cu nădejdea învierii și răsplatei, pe măsura eforturilor noastre ascetice. Este calea pe
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
este cerul de adânc. Altceva vreau deci, de la cei care caută cuvântul meu. Omul lui Irod află că ceea ce voia Botezătorul era un cuget curat, spălat în apa Iordanului în care cel botezat prin acest act ritualic se lega în pocăința inimii spre a nu mai face păcatul. Irod ascultă ce îi spusese trimisul și se întristase atunci nu numai pentru că Botezătorul nu-i primise darurile ci și pentru faptul că la finalul convorbirii Ioan i-a spus trimisului să se
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
lui Dumnezeu deci ei doi nu puteau fi tovarăși pe drumul vieții. Oarecum surprins, îl întrebă pe acesata ce trebuia să facă pentru a fi tovarăși de drum? Răspunsul însă nu îl mulțumi pe Irod. În opinia lui Ioan, postul, pocăința și rugăciunea trebuiau să-l aducă pe calea lui Dumnezeu. Renunțarea la soția fratelui său Filip, Irodiada, era o altă condiție. Exasperat, Irod îi spusese că un suveran nu are nevoie de post și rugăciune fiindcă avea tot ce-și
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
la soția fratelui său Filip, Irodiada, era o altă condiție. Exasperat, Irod îi spusese că un suveran nu are nevoie de post și rugăciune fiindcă avea tot ce-și putea dori. Cu un singur cuvânt putea obține orice. Cât despre pocăință, tetrarhul îi spuse profetului că aceasta era pentru cei care doreau sau aveau nevoie de iertare, pentru sclavi, pentru proscriși pentru condamnați și pentru învinși. Răspunsul lui Ioan îl bulversase și enervase în același timp. ,,Bine ai grăit Irod despre
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
tetrarhul îi spuse profetului că aceasta era pentru cei care doreau sau aveau nevoie de iertare, pentru sclavi, pentru proscriși pentru condamnați și pentru învinși. Răspunsul lui Ioan îl bulversase și enervase în același timp. ,,Bine ai grăit Irod despre pocăință, căci suntem sclavi ai păcatului, pururea fiind învinși de cel rău”, îi spuse Ioan pe un ton consolator. ,,Iar altă cale decât cea a pocăinței însă nu cunosc. Dacă vei dori să ți-o arăt o voi face.” Îl întrebase
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
Răspunsul lui Ioan îl bulversase și enervase în același timp. ,,Bine ai grăit Irod despre pocăință, căci suntem sclavi ai păcatului, pururea fiind învinși de cel rău”, îi spuse Ioan pe un ton consolator. ,,Iar altă cale decât cea a pocăinței însă nu cunosc. Dacă vei dori să ți-o arăt o voi face.” Îl întrebase pe Ioan în ce consta totuși pocăința de care tot îi vorbise. Acesta îi vorbi despre necesitatea recunoașterii păcatelor și spălarea lor printr-un gest
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
fiind învinși de cel rău”, îi spuse Ioan pe un ton consolator. ,,Iar altă cale decât cea a pocăinței însă nu cunosc. Dacă vei dori să ți-o arăt o voi face.” Îl întrebase pe Ioan în ce consta totuși pocăința de care tot îi vorbise. Acesta îi vorbi despre necesitatea recunoașterii păcatelor și spălarea lor printr-un gest văzut, în apa curgătoare și curățitoare a Iordanului cu efecte însă interioare, nevăzute, curățitoare într-ale sufletului. ,,Recunoașterea păcatelor în fața cui? întrebase
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
Nu-mi mai spune nimic!” spusese Irod. În țara asta numai de profeți am parte! Te-am crezut un om sfânt Ioan. Îmi plăceau predicile tale de la Iordan. Aș fi crezut, dacă nu mi-ai fi cerut atât de multe...pocăință și iar pocăință!” Răspunsul Botezătorului fu din nou cât se poate de aspru pentru tetrarh. ,,Eu nu ți-am cerut nimic Irod fiindcă n-am nevoie de nimic. Tot ceea ce am, am de la Dumnezeu și îmi e de ajuns! Irod
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]