1,760 matches
-
a venit ea, nu? Ignorând expresia de pe chipul meu și încă sprijinit ca un bețiv de cele două curve, se întoarse și porni pe hol spre unul din dormitoare, lăsându-mă singur cu celelalte. — Și tu ce preferi, Bernhard? Evona pocni din degete și îi făcu semn cu mâna uneia dintre fete să iasă în față: — Asta și Esther seamănă foarte mult, zise ea, luând-o pe fată de spatele dezgolit și răsucindu-l spre fața mea, netezindu-l cu palma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ca marmura al fetei. Dar ca să fiu sincer, eu sunt de modă veche. Îmi place ca fata să se gândească doar la mine și nu la portofelul meu. Evona zâmbi: Nu, nici n-am crezut că ai fi genul. O pocni peste fund pe fată ca pe un câine preferat: — Haide, plecați cu toatele. Le-am privit mărșăluind în tăcere afară din cameră și am avut un sentiment de dezamăgire că nu semănam mai mult cu Becker. Ea păru să simtă această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
multe de învățat despre cum se face o linie. Dar dacă ai fi ratat-o... — A fost doar o lovitură norocoasă. Atâta tot, insistă Becker. Se aplecă și trase o lovitură aiurea care dădu greș cu jumătate de metru. Am pocnit din buze: — Ții în mână un tac de biliard, nu un baston pentru orbi. Nu mai încerca să mă aburești, bine? Uite, dacă asta te face fericit, jucăm pe cinci mărci partida. El zâmbi ușor și-și roti umerii: — Douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
aceleia pe care i-am lăsat-o soției dumneavoastră. — A, da, Urania. Așadar, iată-l acolo, scund și îndesat, cu o gropiță într-unul dintre obraji și cu buza de jos în afară, ca și cum te-ar fi provocat să-l pocnești sau să-l săruți. Părul lui blond era bine dat peste cap, deși era ca de bebeluș pe lângă urechi. Nu avea sprâncene, iar ochii îi erau pe jumătate închiși, ca niște fante chiar. Amândouă aceste trăsături îl făceau să pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
păhărele cu ulei „Shell” pentru roboți și țuică „Haidouk” pentru oameni, tacâmuri, mezeluri, antreuri, de toate. Într-un colț, pe un podium, un taraf mic, dar vioi și atent, susținea un program de café-concert. După ce se așezară, tov. Roșca 7 pocni din degete și strigă către podium: — Ia zi-i, măi nea Rică, una mai de-ale noastre! Nea Rică zâmbi larg, săltă acordeonul, pupă microfonul și începu: — Am avut-un saaateliiitîî, da’ l-am părăsiiitîîî... Episodul 49 Penultimul Pe acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > ADOARME-MĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014 Toate Articolele Autorului în primăvara asta nebună de ce nu m-aș întoarce printre pomi s-ascult cum pocnește muguru-n floare să-mi văd umbra rătăcită de mine de mine să-i fie frică de umbrele pomilor în spatele meu e o încăierare de umbre sângerând în întuneric umbra mea se preface-n noapte într-o pasăre cuib dulce legănând
ADOARME-MĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364064_a_365393]
-
întâmplă de regulă, în astfel de zile, grație ruperii radicale a omului de cotidian și a trăirii clipei la cote maxime. Într-adevăr, nu numai în preajma tarabelor cu dulciuri, cu vată de zahăr, cu bomboane Cojak și cu alte dulciuri pocnind a coloranți, cu mititei și cu cârnați prăjiți în trombă, pe grătare, dar și în parcuri sau chiar pe carosabil, lumea continua să pășească fericită, fără un scop precis și fără urmă de responsabilitate, fie roțăind alene căte un croasant
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
tragi o tură cu ochiul. -- Mă cam tem, Nea Fane! -- Ba pe naiba, ditamai parașutistu’ cu nisipu’ în chiloți! Împins de camaradul său, Nelu se strecură pe urmele proaspăt lăsate prin ierburi, până în dreptul malului. Tremura de-a binelea. Ceva pocni sub cizmele lui, făcându-l să se arunce pe burtă. Dădu cu mâna peste lanterna subțire cu carcasa de plastic, scăpată de tovarășul său și înjură încet. Se târâ în patru labe, mușcându-și buzele de nemulțumire. Făcea prea mult
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
pe cingătoarea lată ce-i cuprindea mijlocul. - Păi, atunci, de ce te mai plângi atâta ca o babă, domnule voinic? - De, măi Norocel, tu mi-ai dat curaj! Acum n-are decât să m-atace! Așa am un chef să-i pocnesc! Și Mărțișor se ridică în picioare, făcând salturi uriașe și icnind, răsucindu-se, dând din picioare, așa cum văzuse la căpitanul Foc Nestins. - Fă karate, nene, fă karate! râdea în hohote Norocel. Căpcăunii Cap Pătrat se alertară și începură să tragă
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
aici? - Ce să fac, Măria Ta? - Cum ce să faci, neghiobule? Marș la luptă și ucide tâlharul! - Îl fac praf, Măria Ta, scrum îl fac! Se umflă, turbă și începu să arunce în jur jeturi de flăcări și raze ucigătoare. Pocnea, urla, sufla, trosnea, bubuia, într-o atmosferă apocaliptică, înfricoșătoare. În vremea asta, Mărțișor se plimba fălos pe lângă cuptoare, căpcăunii Cap Pătrat fugind speriați din calea lui. Norocel chihotea în cârca lui: - I-ai făcut praf, nenicule, zob i-ai făcut
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
ardea carnea. Oare așa era moartea? Știa că îți trece viața prin fața ochilor înaintea morții dar ce i se perinda prin minte acum ... NU ERA VIAȚA LUI. Nu intelegea, trăia un coșmar.. Senzația cumplită că-i arde creierul și îi pocnesc venele risipindu-se în cioburi, era de nesuportat. - Ce vreți de la mine? a urlat înspăimântat. Un vuiet puternic l-a trântit și lanțuri grele l-au țintuit de scaun. - Avem tot ce îți aparține, inclusiv existența ta! a vorbit cu
PACTUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363441_a_364770]
-
de lup, ce-au făcut armăsarii și oamenii aduși acolo de nuiaua ta? -Domnul Ionescu m-a luat în sanie și m-a dus acasă, explică simplu băiatul. -Mda...Normal, mormăi învățătorul. Însă...acum...unde sunt cei cu sania? A pocnit din nou nuiaua și i-a făcut nevăzuți? -Nuu! Râse Tudorel. Le-a adus tuțu vin și mama jumări cu bolindeți. Eu le-am făcut o urare de sănătate. Cei doi iar se puseră pe râs. -Ți-au dat ceva, mă
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
vis luna pătrunde Și le face-n dar o punte; Și-acum trec voioși pe ea Tot sărind din stea în stea. Vară la bunici Școala-i gata, of, ce bine! Cine-i mai vesel ca mine? Doar cât să pocnești din bici, Am și plecat la bunici. Mere coapte în livadă, Zmeura ce stă să cadă, Mure negre și afine, Ziceti-mi, e rău, sau bine? Câmpul geme iar de floare, Ce miresme-mbătătoare! În ciubote și catrinți, Trec furnici
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
a rupt firul, sau filmul! În mașina care m-a lovit erau două persoane, soț și soție, care m-au vizitat mai târziu și mi-au povestit cum s-a întâmplat. Eu traversam, eram în mijlocul șoselei și ei m-au pocnit. Prima lovitură cu farul drept al mașinii în șoldul meu stâng, a fost atât de puternică, încât m-a proiectat pe capotă, unde am dat cu capul de parbrizul care s-a crăpat. De pe parbriz m-am rostogolit pe asfalt
CA PASĂREA PHOENIX de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361020_a_362349]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > ȘOPÂRLE VORACE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1314 din 06 august 2014 Toate Articolele Autorului panglică boțita din par îi mirosea a fan plouat legăna strîns pisică tărcata pocnindu-și genunchii ascuțiți de rotunjimea pietrelor de rău mieunatul pisicii languros mască o acarofobie față cunoștea (mușcat)ură păianjenilor picioarele lor perfide strecurându-i-se sub ceafa că un cerc ptolemeic savoarea perelor (perga)mute îi excitase însă papilele serile
ŞOPÂRLE VORACE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361092_a_362421]
-
practice prima meserie din lume; cu siguranță a și practicat-o! A mai lucrat și într-un club de noapte. Puteai să deduci ușor asta. Când vorbeai cu ea avea tendința să de-a din mâini ca și cum ar dansa, mai pocnea și din degete. Și mersul era altfel, mergea de parcă ar fi pășit pe un ring de dans sau ... la bară! La vreun an de zile s-a întors în țară. S-a trezit maică-sa cu ea pe nepusă masă
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 1 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360899_a_362228]
-
târăsc cu viteza melcului, făcându-ne să ne dorim apropierea grabnică a Anului Nou. Nu pot vorbi decât pentru mine, dar 2013 și-a confirmat în cazul meu vocația ghinionistă, pe care-o poartă-n extensie ca pe-o biciușcă, pocnind voinicește. Înțelepții spun că un an nereușit poate servi drept exemplu - negativ, firește - indiferent de momentul din viața unui om când se întâmplă să apară. Să tragem învățături din experiențele neplăcute, zic ei, așa că mă străduiesc... Ce bine că, iată
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
diguri la viiturile din mine”; „vulpile amușinau/ spaima din sufletul oricui”/; „la provă în spumă se sparge destinul/ și steaua se-ntoarce râzând în adânc”; „și-n sângele brodat, tăcerea!”; „trebuia cândva/ să spinteci măcar cu un hai-ku/ mațele iubirii”; „pocnesc mugurii/ lui Genius, vișinul meu”; „și tot atunci să se întoarcă/ magnifică din vis/ ca să îți dea pe șevaletul straniu al lui Alex Ivanov/ sărutul interzis”. Cortegiul i-a fost urmat de mamă, fiu și câțiva prieteni, peste drum de
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
fanfaronului și că se pregăteau să-l păcălească sau să-l tapeze, știindu-l cu punga plină. De aceea intră în joc. --Bine, mă Dane, așa faci tu afacerile? În goana calului? --Și pe uscat? Se grăbi să spună Firfirică, pocnind cu degetul în gâtlej. Auzi cum sună? --Cum sună? întrebă naiv Zamfirescu. --A doagă uscată, spuse Cireșel cu mult năduf. Ceilalți râseră cu zgomot. Buhăianu îi spuse cu reproș: --Hai, mă Dane, să discutăm afacerea undeva! Ce dracu! Doar suntem
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
doi, scuipând semnificativ către cel ce zăcea încă șezut pe podea, privind în jur cu spaimă. Acesta se adresează celor rămași la masă, privindu-l: -Vă zic adevarul! Fata era acolo când eu m-am îndepărtat. Fernando vrea să-l pocnească iar, în timp ce încerca să se ridice, însă Massimo și un altul din trupă pe nume Enrico care venise de puțin timp pe terasă și nu era deloc la curent cu cele întâmplate, îl opresc temperându-l: - Dacă e așa cum spune
PETRECERE NEFASTĂ(2-CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368508_a_369837]
-
ar accepta. Mai degrabă aș ucide cu mâna mea pe oricine ar încerca să o atingă. Afirmă privind fioros în jur încălzit de furie și de alcool. Marco îl privea cu gura căscată spumegând de furie și dă să-l pocnească, când Massimo îl oprește interpunându-se între cei doi care își aruncau flăcări de ură din priviri unul altuia, gata să se sugrume reciproc. - Calmați-vă imediat și concentrați-vă cum să ieșim din rahatul în care suntem cu toții, la
PETRECERE NEFASTĂ(2-CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368508_a_369837]
-
-i luară Lereru leru! Cerbul că ieșiră dalba-i curmătură, Lereru leru! (Nume vânător)-l săgetară, (Nume)-l săgetară. Lereru leru! Cerbul că grăiară, cerbul că grăiară: Lereru leru! - Săgeată mugeată, fire-ai blestemată! Lereru leru! Tu de-ai fi pocnit, eu te-aș fi auzit Lereru leru! Și aș fi făcut două, trei sărite, Lereru leru! Peste vârf de munte, peste vârf de plai Lereru leru! Tot la deal, la deal, tot către Ardeal, Lereru leru! Tot mai sus, mai
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
În văzduh zbura o ceată de nori vineți, soldați din trupele lui Nor Vânăt, în armuri plumburii. Cum zăriră trăsura Primăverii, se îndreptară cu viteză spre ea. Se repeziră ca berbecii cu capul înainte, dar voinicii lui Nor Alb îi pocniră în scăfârlii cu jeturi de raze, încât săreau scântei din capetele lor, în tunete asurzitoare. Se luară la trântă, se apucară de cămeșoaie, rupându-le în bucăți, se încolăceau, se răsuceau, iar în urma încleștării lor zburau prin tot cerul flendurile
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
ce mă doare este că porcul se umple cu medalii, iar scumpa noastră stăpână nici nu-și dă seama cât este de incapabil. - Dă-l în mă-sa, zise Nămețilă. Dacă și de data asta întinde râtul la decorații, îl pocnesc, zău îl pocnesc! Numai voi să mă susțineți. - Lăsați-l pe mâna mea! zise vrăjitorul Ger Sticlos. Îi fac eu bucata. Când va întinde laba după decorații, i-o fac țăndări! - Ha, ha, ha! râseră cei din jur. - Dacă nu
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
este că porcul se umple cu medalii, iar scumpa noastră stăpână nici nu-și dă seama cât este de incapabil. - Dă-l în mă-sa, zise Nămețilă. Dacă și de data asta întinde râtul la decorații, îl pocnesc, zău îl pocnesc! Numai voi să mă susțineți. - Lăsați-l pe mâna mea! zise vrăjitorul Ger Sticlos. Îi fac eu bucata. Când va întinde laba după decorații, i-o fac țăndări! - Ha, ha, ha! râseră cei din jur. - Dacă nu v-o place
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]