2,462 matches
-
omul care cunoaște adevărul despre puterea trecutului. Tot el va intui forța ademenitoare a Beatei și mai apoi a Rebekkăi, „fermecătoarea sirenă” ce-l va lua cu ea în adâncuri pe Rosmer, căci Brendel știe că vârtejul morii, râul și podețul sunt la fel de fascinante ca și marea. Fantoma invizibilă pândește și aici din umbră, atrăgând ființele vii pe meleagurile morții. Puterea invincibilă a morților - o putere ce subjugă și secătuiește viața celor ce trăiesc în casa lui Rosmer, casă tăcută, unde
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
indecizie; indicatoare; infrastructură; interesant; încrucișat; încurcat; îndelungat; înghețat; larg; lat; lene; lin; linie; liniștit; lot; maturizare; merinde; mijloc; miros de ploaie; modalitate; mult; național; necunoscut; negru; nesfîrșit; oale; ocol; pădure; pam-pam; parc; parcurs; pas; pasaj; pași; pavat; pietros; Pitești; podea; podeț; posibilitate; prăfuit; prăpastie; pribeag; primejdii; primejdios; public; pustiu; răscruce; rătăcire; rural; sătesc; semafor; sfîrșit; singur; singurătate; soartă; speranță; spinos; șarpe; terasă; timp; tobă; tovarăș; traseu; trecere; urban; urît; urmă; ușor; vale; verde; vieții (1); 812/186/68/118/2 duce
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
115); înalt (30); punte (27); drum (23); rîu (21); casă (20); rău (13); trecătoare (13); înălțime (12); lemn (12); mare (12); de piatră (10); piatră (10); legătură (9); sus (8); potecă (7); cale (6); lung (6); mașină (5); obstacol (5); podeț (5); tren (5); acces (4); fier (4); frică (4); lac (4); mașini (4); scară (4); abrupt (3); acoperiș (3); ajutor (3); Dunăre (3); salvare (3); sprijin (3); amintiri (2); peste apă (2); ascunziș (2); beton (2); canal (2); cer (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
selecționat 345 de vagoane de semințe, s-au realizat pepiniere și stupine. În domeniul silviculturii: ameliorări, împăduriri, izlazuri. S-au făcut demonstrații și lecții model (51.057 asemenea acțiuni). N-a fost uitat domeniul edilitar: șanțuri, drumuri noi, poduri și podețe, canalizări, fântâni, construcții de localuri (cămine culturale, băi populare, grajduri). Pentru „cultura minții” s-au procurat 20.813 de volume, 3231 de obiecte de muzeu, s-au împărțit țăranilor 35.637 de cărți de popularizare, s-au prezentat în fața oamenilor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Mina are din nou suferința unei stări nedefinite) Ilie: Ce e, ți-e rău? Mina: (îl privește, cerîndu-i parcă ajutor) Ilie: (înțelegînd) Da... Nu-i nimic, iubito, în fiecare renunțare este și... puțină moarte. TABLOUL IV Scena 2 (Decorul: un podeț peste albia unui rîu) Ilie: (oprindu-se la mijlocul podețului, încercînd cîteva mișcări de gimnastică) E frumos. Orice s-ar spune, e frumos. (mai încearcă o mișcare cu destulă greutate) Nu mai merge. E și normal! Ieșim atât de rar! Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ce e, ți-e rău? Mina: (îl privește, cerîndu-i parcă ajutor) Ilie: (înțelegînd) Da... Nu-i nimic, iubito, în fiecare renunțare este și... puțină moarte. TABLOUL IV Scena 2 (Decorul: un podeț peste albia unui rîu) Ilie: (oprindu-se la mijlocul podețului, încercînd cîteva mișcări de gimnastică) E frumos. Orice s-ar spune, e frumos. (mai încearcă o mișcare cu destulă greutate) Nu mai merge. E și normal! Ieșim atât de rar! Pe toate le facem, fir-ar să fie, numai ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
am văzut pe nimeni pe aici. Ilie: Asta e bine... Să nu se zgîiască toți la tine... dar e și rău. Zău dacă știu cum e mai bine! Vino aici! Hai să ne așezăm un pic. (amîndoi se așează lîngă podeț) Nu degeaba o ia lumea razna în afara orașelor. Ca potîrnichile fug de zgomot și de fum! Duminica, parcă s-ar da cu flit în oraș, așa se înghesuie toți spre oleacă de pădure. (după pauză) Am auzit că un american
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Păi atunci hai să ne apucăm de băut. Ilie: Pe dracu'. Ce folos dacă te duci la un șpriț dar gîndul ți-e tot la treburi! Te-mbeți mai mult de griji decît de vin. (se ridică, se plimbă pe podeț, se oprește și se reazemă cu brațele de parapet) Ce frumos și ce liniștitor curge apa. (Mina nu se scoală. Ilie vine și-o ia și-o duce pe podeț) Uite ce frumoasă e! Mina: (lăsîndu-se de aici încolo în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de griji decît de vin. (se ridică, se plimbă pe podeț, se oprește și se reazemă cu brațele de parapet) Ce frumos și ce liniștitor curge apa. (Mina nu se scoală. Ilie vine și-o ia și-o duce pe podeț) Uite ce frumoasă e! Mina: (lăsîndu-se de aici încolo în voia lui) Bine. Ilie: Cum bine. Eu ți-am spus că e frumoasă apa. Mina: Da, e frumoasă! Ilie: Parcă nici n-ar curge... nici urmă de val... Și ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
poate da din picioare și se culcă pe pod și execută mișcări de bras) Mina: (alarmată) Gata, acum știu, am înțeles. Ilie: Ia să văd! Ia! Va să zică ții mîinile așa... picioarele înapoi. Nu, nu se poate așa... culcă-te pe podeț... (Mina se așează pe podeț) Acum, unu, doi și din mîini și din picioare... așa... nu, fii atentă că așa bei apă... (Mina execută) Așa! Bravo! E bine! Ce-ar fi să faci o baie? Mina: Bine, dar nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se culcă pe pod și execută mișcări de bras) Mina: (alarmată) Gata, acum știu, am înțeles. Ilie: Ia să văd! Ia! Va să zică ții mîinile așa... picioarele înapoi. Nu, nu se poate așa... culcă-te pe podeț... (Mina se așează pe podeț) Acum, unu, doi și din mîini și din picioare... așa... nu, fii atentă că așa bei apă... (Mina execută) Așa! Bravo! E bine! Ce-ar fi să faci o baie? Mina: Bine, dar nu știu... Ilie: De-acum ai învățat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu pot să mă dezbrac! Mi-e rușine! Ilie: Bine, nu te mai dezbrăca și gata. Facem baie îmbrăcați. N-am făcut niciodată o nebunie ca asta. De ce să n-o facem acum? Hai, Mina, vino aici, ne aruncăm de pe podeț. Mina: Ilie, să ne mai gîndim. Ilie: Nu ne mai gîndim deloc. Dacă ne gîndim o să renunțăm. Și nu vreau! (se aud vocile Verei și a lui Ștefan strigîndu-i) Auzi, au venit Vera și Ștefan. Nu-i nimic! Să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Bârzești-sat spre gară pe o distanță de 1.200 metri. 2) În comuna Brodoc tineretul sătesc în număr de 50 au reparat drumul prin sat desfundând șanțurile pe o distanță de circa 500 metri reparând în același timp și un podeț. 3) În comuna Telejna satul Măcrești, tineretul în număr de 12 au săpat o fântână din nou pe locul numit Turcești (??, greu lizibil în original, n.n.). 4). În comuna Telejna, satul Butucăria, din inițiativa tânărului Benchea Constantin, ajutat de președintele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
apoi a celor sovietice”. Bontaș cerea urgent următoarele sume: „...8.000.000 pentru plata salariilor funcționarilor Primăriei”, precum și „...50.000.000 de lei care urmează să fie folosiți pentru lucrările urgente (repararea străzilor de interes militar desfundate complect, poduri și podețe distruse, clădirea cazărmii pompierilor militari, construirea unei băi comunale - orașul nu are nici o baie comunală). Refacerea în parte a vehiculelor absolut necesare nevoilor edilitare și salubritate ale orașului, vehicule distruse prin evacuare și prin evenimente militare”. Primăria mai cerea, printre
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
zidit liceul, casa Mavromati Sion, în locul căreia s-a construit palatul municipal (...) și alte vreo cinci sau șase case boierești sau negustorești. Restul, și mai cu seamă ulița mare (ulița Negustorilor, n.n.), erau compuse din barăci mici, în pământ, cu podețuri înaintea ușilor și cu mușchi verde pe acoperăminte”. Descrierea de mai sus ne edifică atât asupra lipsei de reglementare din domeniul construcțiilor cât și asupra dezechilibrului existent între „puterile” locale. Peisajul urban se afla sub „controlul” clădirilor boierești și negustorești
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
celor două personaje feminine prin dialogul foarte concentrat din ultima pagină a romanului: ,,[...] Pe puntea de deasupra pârâului, Mavrodin se opri. - Te-aș mai întreba ceva, spuse el, cu glasul sugrumat. Tovarășul se opri și el așezându-se pe stinghia podețului. - Crezi că Ileana mai trăiește? întrebă din nou Mavrodin ridicând, privirile. - Nu, răspunse foarte încet celălalt. Nu mai trăiește...” (p.128) Toate artificiile narative ale scriitorului converg către această dezlegare finală a enigmei provocate de cele două prezențe feminine foarte
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
celor două personaje feminine prin dialogul foarte concentrat din ultima pagină a romanului: ,,[...] Pe puntea de deasupra pârâului, Mavrodin se opri. - Te-aș mai întreba ceva, spuse el, cu glasul sugrumat. Tovarășul se opri și el așezându-se pe stinghia podețului. - Crezi că Ileana mai trăiește? întrebă din nou Mavrodin ridicând, privirile. - Nu, răspunse foarte încet celălalt. Nu mai trăiește...” (p.128) Toate artificiile narative ale scriitorului converg către această dezlegare finală a enigmei provocate de cele două prezențe feminine foarte
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
fructiferi, de care pietonii profită după bunul lor plac. Pământurile sunt cultivate cu grijă, cu înțelepciune; sunt traversate de drumuri bune; satele ne par mai puțin sărace, și colibele, mai puțin pipernicite. Câteva căi de irigații sunt înlesnite cu îndemânare; podețele drumului sunt din piatră. Ne regăsim într-un ținut familiar; această parte a Moldovei seamănă mult cu Lorena; ea cuprinde bogatele domenii ale familiei Sturdza. Încântarea noastră se sfârșește prea repede; valea se îngustează deasupra Adjudului și privirile se întristează
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
o mai iei de la capăt. - Nu, spuse Jonas. Voi picta. Trebuie să pictez. Dar se uită la ea ca și cum n-ar fi văzut-o, și părea că-și vorbește lui însuși. Se așternu pe lucru. La jumătatea zidurilor construi un podeț, obținând astfel ceva care semăna cu o cămăruță suspendată, foarte strâmtă, dar înaltă și adâncă. Spre seară totul era gata. Cu ajutorul scaunului, Jonas se prinse cu mâinile de marginea podețului și, pentru a pune la încercare rezistența întregii construcții, trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
însuși. Se așternu pe lucru. La jumătatea zidurilor construi un podeț, obținând astfel ceva care semăna cu o cămăruță suspendată, foarte strâmtă, dar înaltă și adâncă. Spre seară totul era gata. Cu ajutorul scaunului, Jonas se prinse cu mâinile de marginea podețului și, pentru a pune la încercare rezistența întregii construcții, trase de câteva ori cu putere de ea. Apoi se amestecă printre oaspeți, și toți se bucurară că-l văd din nou atât de prietenos. Seara, după ce casa se mai goli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
nimeni. Louise îl întrebă dacă era sigur că va putea să picteze acolo. - Bineînțeles, spuse el, am nevoie de loc foarte puțin, voi fi mai liber. Există pictori de seamă care au pictat la lumina lumânării și... - E destul de solid podețul? Podețul era solid. - Fii liniștită, spuse Jonas, e o soluție minunată, și coborî. A doua zi în zori urcă iar sus, se așeză pe scaun, puse rama pe taburet, sprijinind-o de perete, și așteptă așa, fără să aprindă lampa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Louise îl întrebă dacă era sigur că va putea să picteze acolo. - Bineînțeles, spuse el, am nevoie de loc foarte puțin, voi fi mai liber. Există pictori de seamă care au pictat la lumina lumânării și... - E destul de solid podețul? Podețul era solid. - Fii liniștită, spuse Jonas, e o soluție minunată, și coborî. A doua zi în zori urcă iar sus, se așeză pe scaun, puse rama pe taburet, sprijinind-o de perete, și așteptă așa, fără să aprindă lampa. Singurele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
seara. Unora li se spunea că a plecat la țară, altora, când minciuna devenea obositoare, că și-a găsit un atelier. Numai Rateau venea cu sfințenie. Se urca pe scaunul fără spetează iar capul lui mare și cumsecade depășea nivelul podețului: - Cum merge? spunea el. - Minunat. - Lucrezi? - E ca și cum aș lucra. - Dar nu văd nici o pânză! - Totuși lucrez. Dialogul acesta, purtat în condițiile arătate, nu putea fi multă vreme prelungit. Rateau dădea din cap, cobora, o ajuta pe Louise reparând vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
cuvinte și un "mulțumesc". - De ce-mi mulțumești? - Pentru că mă iubești. - Mare noutate! spuse Rateau și plecă. Într-o altă seară, Jonas îl chemă pe Rateau, care veni grabnic. Pentru prima oară lampa era aprinsă. Jonas se aplecă peste marginea podețului cu o expresie adânc neliniștită: - Dă-mi o pânză, spuse el. - Dar ce-i cu tine? Ai slăbit, semeni cu o umbră. - De câteva zile aproape nu mai mănânc. Dar nu-i nimic, trebuie să lucrez. - Mai întâi mănâncă. - Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
și cu părere de rău: ― Unde mergem, părinte? În suflet îi încolți, lângă părerea de rău, un firicel de nădejde, care-i spunea în taină: "Poate că totuși!..." Curând însă părăsiră șoseaua, trecură pe sub un viaduct cărămiziu, apoi peste un podeț de scânduri noi. "Doamne, unde mergem?" se întrebă Apostol acuma cu durere, mai ales că pe aici nu umblase niciodată. Nu-și simțea deloc picioarele, se mira cum poate merge fără picioare și i se părea că plutește în aer
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]