2,904 matches
-
versanți abrupți și înalți, cu numeroase conuri de dejecție alcătuite din pietriș și bolovăniș de natura vulcanica. Pe alocuri, valea se lărgește făcând loc unor depresiuni. Plafonul culmilor, cu aspect deluros, se menține între 900-1.000 m, fiind încadrat de pintenii podișului vulcanic înălțat, destul de rapid, la peste 1.000-1.200 m; la extremitățile depresiunii, valea se îngustează spre zona montană, dar se deschide sub formă de pâlnie către Podișul Transilvaniei și Toplița - Gheorgheni. Podișul Călimanului este situat între 1.300-1.600 m, fiind dominat
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
culmilor, cu aspect deluros, se menține între 900-1.000 m, fiind încadrat de pintenii podișului vulcanic înălțat, destul de rapid, la peste 1.000-1.200 m; la extremitățile depresiunii, valea se îngustează spre zona montană, dar se deschide sub formă de pâlnie către Podișul Transilvaniei și Toplița - Gheorgheni. Podișul Călimanului este situat între 1.300-1.600 m, fiind dominat de o cupolă grandioasă ce se ridică până la 2.100 m. Înălțimea și masivitatea acestuia se mențin și în zonele marginale. Văile înguste și adânci, cu o
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
menține între 900-1.000 m, fiind încadrat de pintenii podișului vulcanic înălțat, destul de rapid, la peste 1.000-1.200 m; la extremitățile depresiunii, valea se îngustează spre zona montană, dar se deschide sub formă de pâlnie către Podișul Transilvaniei și Toplița - Gheorgheni. Podișul Călimanului este situat între 1.300-1.600 m, fiind dominat de o cupolă grandioasă ce se ridică până la 2.100 m. Înălțimea și masivitatea acestuia se mențin și în zonele marginale. Văile înguste și adânci, cu o altitudine de 400 - 600 m
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Altitudinea și structura vulcanică explică lipsa pasurilor de înălțime. Șaua cea mai largă și mai adâncă se desfășoară între Bistrița Transilvană, în bazinul superior al Colbului, și izvoarele pâraielor Secu și Scurtu din bazinul Răstoliței care separă zona înaltă de podișul vulcanic vestic, cu altitudini sub 1600 m; covata Tihului - înșeuare amplasată între Strunioru și Ciungetu - face legătura între bazinul Tihului și cel al Dornei. Partea cea mai înaltă a masivului constituie domeniul pășunilor alpine, cu izvoare abundente și viață pastorală
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Masivului Călimani au aspecte foarte variate. Cel nordic, spre izvoarele Dornei și ale Negrei Șarului, este mai fragmentat, mai abrupt și cu căldări glaciare din care se rostogolesc râuri torențiale. Versantul estic, înălțat deasupra depresiunilor Drăgoiasa și Bilbor, corespunde unui podiș de lave dominat de măguri mari. Versantul sudic, care începe din muchia meridională a craterelor, are aspectul unui podiș neted ce cade în trepte largi spre Defileul Mureșului: cele superioare, dispuse imediat sub conul central, sunt aproape orizontale, înmlăștinite sau
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
abrupt și cu căldări glaciare din care se rostogolesc râuri torențiale. Versantul estic, înălțat deasupra depresiunilor Drăgoiasa și Bilbor, corespunde unui podiș de lave dominat de măguri mari. Versantul sudic, care începe din muchia meridională a craterelor, are aspectul unui podiș neted ce cade în trepte largi spre Defileul Mureșului: cele superioare, dispuse imediat sub conul central, sunt aproape orizontale, înmlăștinite sau acoperite de turbării, iar treptele inferioare sunt împădurite masiv, chiar în cadrul văilor adânci și înguste. Masivul Negoiu Unguresc
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
rest, Călimanul prezintă înălțimi mai mici, cu excepția unor vârfuri ca: Drăgușu - 1768 m, Tihu - 1799 m, Leu - 1162 m, Tarnița - 1050 m, Gișa sau Vișa Mare - 1482 m, ce corespund unor conuri secundare ce domină regiunile periferice. Ca pondere, podișul vulcanic ocupă cea mai mare parte, cu altitudini cuprinse între 1.300 și 1.600 metri, desfășurându-se în jurul masivului central Negoiu Unguresc- Pietrosu, mai ales către vest. Predomină suprafețele plane, etajate asemenea unor trepte uriașe, cu văi larg deschise spre
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
urmărite de-a lungul Mureșului, între Bistra și Toplița sau deasupra Bilborului. Se întâlnesc și numeroase fronturi de lavă a căror orizontalitate este bine evidențiată de toponimie: Dealul Lat, Lopata, Șesul Paltinului, Șesul Porcului, Șesuțul. În zona de contact cu Podișul Transilvaniei, la vest, platoul se sfârșește spre exterior printr-un abrupt de 400-500 m, atingând extensiunea maximă în partea de vest a Călimanului, unde ocupă suprafețe de zeci de kilometri pătrați - dealurile Vulturu, Negru, Moldovanca, Șesuțului. Văile adânci, radiare, au
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
la vest, platoul se sfârșește spre exterior printr-un abrupt de 400-500 m, atingând extensiunea maximă în partea de vest a Călimanului, unde ocupă suprafețe de zeci de kilometri pătrați - dealurile Vulturu, Negru, Moldovanca, Șesuțului. Văile adânci, radiare, au decupat podișul în mai multe compartimente, cu poduri etajate, întrerupte de măguri cu înălțimi ce oscilează între 1.000 - 1.500 m: Podișul Poiana Calului, cel mai extins, situat între văile Bistrița și Secu; Podișul Ilișoara, desfășurat între văile Răstoșana și Lomaș și Podișul
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
vest a Călimanului, unde ocupă suprafețe de zeci de kilometri pătrați - dealurile Vulturu, Negru, Moldovanca, Șesuțului. Văile adânci, radiare, au decupat podișul în mai multe compartimente, cu poduri etajate, întrerupte de măguri cu înălțimi ce oscilează între 1.000 - 1.500 m: Podișul Poiana Calului, cel mai extins, situat între văile Bistrița și Secu; Podișul Ilișoara, desfășurat între văile Răstoșana și Lomaș și Podișul Voivodeasa, în sudul Călimanului, de-a lungul Mureșului; Podișul Păltiniș, încadrat de văile Secu - Toplița și Neagra Șarului, în
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Vulturu, Negru, Moldovanca, Șesuțului. Văile adânci, radiare, au decupat podișul în mai multe compartimente, cu poduri etajate, întrerupte de măguri cu înălțimi ce oscilează între 1.000 - 1.500 m: Podișul Poiana Calului, cel mai extins, situat între văile Bistrița și Secu; Podișul Ilișoara, desfășurat între văile Răstoșana și Lomaș și Podișul Voivodeasa, în sudul Călimanului, de-a lungul Mureșului; Podișul Păltiniș, încadrat de văile Secu - Toplița și Neagra Șarului, în partea estică a masivului înalt și deasupra depresiunilor Drăgoiasa și Bilbor; Podișul
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
podișul în mai multe compartimente, cu poduri etajate, întrerupte de măguri cu înălțimi ce oscilează între 1.000 - 1.500 m: Podișul Poiana Calului, cel mai extins, situat între văile Bistrița și Secu; Podișul Ilișoara, desfășurat între văile Răstoșana și Lomaș și Podișul Voivodeasa, în sudul Călimanului, de-a lungul Mureșului; Podișul Păltiniș, încadrat de văile Secu - Toplița și Neagra Șarului, în partea estică a masivului înalt și deasupra depresiunilor Drăgoiasa și Bilbor; Podișul Buba la nord-vest, amplasat între Negrișoara și Depresiunea Colibița
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
de măguri cu înălțimi ce oscilează între 1.000 - 1.500 m: Podișul Poiana Calului, cel mai extins, situat între văile Bistrița și Secu; Podișul Ilișoara, desfășurat între văile Răstoșana și Lomaș și Podișul Voivodeasa, în sudul Călimanului, de-a lungul Mureșului; Podișul Păltiniș, încadrat de văile Secu - Toplița și Neagra Șarului, în partea estică a masivului înalt și deasupra depresiunilor Drăgoiasa și Bilbor; Podișul Buba la nord-vest, amplasat între Negrișoara și Depresiunea Colibița. Călimanul este singurul masiv vulcanic din România ce poartă
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Podișul Ilișoara, desfășurat între văile Răstoșana și Lomaș și Podișul Voivodeasa, în sudul Călimanului, de-a lungul Mureșului; Podișul Păltiniș, încadrat de văile Secu - Toplița și Neagra Șarului, în partea estică a masivului înalt și deasupra depresiunilor Drăgoiasa și Bilbor; Podișul Buba la nord-vest, amplasat între Negrișoara și Depresiunea Colibița. Călimanul este singurul masiv vulcanic din România ce poartă amprenta glaciațiunii cuaternare, ale cărei urme s-au conservat în sectoarele cu masivitate mai mare și acolo unde insolația a fost mai
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
În acest loc lunca fluviului are o dezvoltare mare pe partea stângă, pe malul românesc. Spațiul ocupat de sit se suprapune pe cel al Platformei Moesice, Depresiunea Valahă, care se desfășoară la nord de falia Dunării ce o desparte de Podișul Prebalcanic aflat la sud. Această falie diferențiază două unități majore: una exondată, la sud și o alta aflată la mare adâncime, în nord care suportă o cuvertură groasă de sedimente Paleozoice, Mezozoice și Neozoice. Cele mai importante modificări morfologice s-
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
realizare Harta pedologică a României, scara 1:200.000 elaborată de Institutul Pedologic Român și se afla la Anexa 11.2.7 ... 2.4. Clima Dunărea este considerată o adevărată barieră climatică, datorită poziției sale în partea de sud a Câmpiei Române, la contactul cu Podișul Prebalcanic, dar și datorită volumului său mare de apă, care generează modificări micro și topoclimatice. Sectorul de luncă, pe care se află situl Natura 2000 R0SCI0372 Dăbuleni-Potelu, se încadrează în climatul temperat- continental cu influențe sub-mediteraneene. Din punct de vedere
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
Lacul Bâlea 451098.319 429277.526 Munții Făgăraș ROSCI0122 98. Olt Olt - Sebeș RO83900 Olt - av. ac. Racoviță - amonte ac. Robești 446653.001 463314.01 Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu ROSCI0132 99. Olt Barghis - am. cf. Hârtibaciu RO82140 Barghiș - Barghiș și afluentul Apos 496248.06 466289.89 Podișul Hârtibaciului ROSPA0099 100. Sebeș Sebeș - am. captare Sebeș RO84750 Sebeș și afl. Moasa 449958.001 454869.01 Munții Făgăraș ROSCI0122 101. Hârtibaciu Albac - am. cf. Hârtibaciu RO82143 Albac - Albac și afluentul Rora 494407.371 467426.482 Podișul Hârtibaciului ROSPA0099 102. Olt Strâmba - am. cf
ORDIN nr. 2.040 din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288957]
-
Barghiș - Barghiș și afluentul Apos 496248.06 466289.89 Podișul Hârtibaciului ROSPA0099 100. Sebeș Sebeș - am. captare Sebeș RO84750 Sebeș și afl. Moasa 449958.001 454869.01 Munții Făgăraș ROSCI0122 101. Hârtibaciu Albac - am. cf. Hârtibaciu RO82143 Albac - Albac și afluentul Rora 494407.371 467426.482 Podișul Hârtibaciului ROSPA0099 102. Olt Strâmba - am. cf. Olt RO82144 Strâmba - izvoare confluența Olt 456746.002 443237.468 Munții Făgăraș ROSCI0122 103. Hârtibaciu Hirta - am. cf. Hârtibaciu RO82142 Hinta - izvoare confluența Hârtibaciu 490451.331 458000.445 Podișul Hârtibaciului ROSPA0099 Suceava 104. Voitinel Av. Voitinel RO12034
ORDIN nr. 2.040 din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288957]
-
RO82143 Albac - Albac și afluentul Rora 494407.371 467426.482 Podișul Hârtibaciului ROSPA0099 102. Olt Strâmba - am. cf. Olt RO82144 Strâmba - izvoare confluența Olt 456746.002 443237.468 Munții Făgăraș ROSCI0122 103. Hârtibaciu Hirta - am. cf. Hârtibaciu RO82142 Hinta - izvoare confluența Hârtibaciu 490451.331 458000.445 Podișul Hârtibaciului ROSPA0099 Suceava 104. Voitinel Av. Voitinel RO12034 Voitinel (Pietroasa) 711381 559267 Râul Suceava ROSCI0379 105. Moldova Baia RO12143 Moldova (cfl. Suha - cfl. Vier) 658054 589888 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși ROSCI0365 Teleorman 106. Câlniștea Câlniștea - amonte Bujoreni RO103950
ORDIN nr. 2.040 din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288957]
-
relevanți care afectează patrimoniul cultural, cu preponderență aflat în aer liber, expus direct condițiilor de mediu ( Anexa 1 ). Umezeala relativă a prezentat, în ultimele decenii, schimbări minore în cea mai mare parte a țării, cu scăderi în Munții Maramureșului și Podișul Moldovei și Câmpia Română și creșteri izolate în Carpații Meridionali sau sudul Carpaților Occidentali. Totuși, la nivel național a predominat o tendință de scădere a acestui valorilor acestui parametru cu un procent maxim de 1.2% pentru o perioadă de 10
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
Agregarea non-spațială care presupune generarea fișierelor specifice, în conformitate cu formatul de raportare, pornind de la datele primare. ... Reprezentativitatea habitatelor de sărături pe teritoriul României Unitățile majore fizico-geografice în care apar habitatele de sărături pe teritoriul României sunt: Câmpia Română, Podișul Moldovei, Podișul Getic, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei, Delta Dunării, Lunca Dunării, Litoralul Mării Negre, Depresiunea Transilvaniei, Depresiunea Maramureș, Subcarpații Moldovei, Subcarpații de Curbură, Subcarpații Getici și, cu puține excepții, în depresiunile intramontane. Trei tipuri
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
care presupune generarea fișierelor specifice, în conformitate cu formatul de raportare, pornind de la datele primare. ... Reprezentativitatea habitatelor de sărături pe teritoriul României Unitățile majore fizico-geografice în care apar habitatele de sărături pe teritoriul României sunt: Câmpia Română, Podișul Moldovei, Podișul Getic, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei, Delta Dunării, Lunca Dunării, Litoralul Mării Negre, Depresiunea Transilvaniei, Depresiunea Maramureș, Subcarpații Moldovei, Subcarpații de Curbură, Subcarpații Getici și, cu puține excepții, în depresiunile intramontane. Trei tipuri diferite de
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
formatul de raportare, pornind de la datele primare. ... Reprezentativitatea habitatelor de sărături pe teritoriul României Unitățile majore fizico-geografice în care apar habitatele de sărături pe teritoriul României sunt: Câmpia Română, Podișul Moldovei, Podișul Getic, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei, Delta Dunării, Lunca Dunării, Litoralul Mării Negre, Depresiunea Transilvaniei, Depresiunea Maramureș, Subcarpații Moldovei, Subcarpații de Curbură, Subcarpații Getici și, cu puține excepții, în depresiunile intramontane. Trei tipuri diferite de sărături există pe teritoriul României, în funcție de
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
raportare, pornind de la datele primare. ... Reprezentativitatea habitatelor de sărături pe teritoriul României Unitățile majore fizico-geografice în care apar habitatele de sărături pe teritoriul României sunt: Câmpia Română, Podișul Moldovei, Podișul Getic, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei, Delta Dunării, Lunca Dunării, Litoralul Mării Negre, Depresiunea Transilvaniei, Depresiunea Maramureș, Subcarpații Moldovei, Subcarpații de Curbură, Subcarpații Getici și, cu puține excepții, în depresiunile intramontane. Trei tipuri diferite de sărături există pe teritoriul României, în funcție de geneza lor
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Getici și, cu puține excepții, în depresiunile intramontane. Trei tipuri diferite de sărături există pe teritoriul României, în funcție de geneza lor: 1. Sărăturile de origine climatică, apar în condițiile unui climat semiarid, în silvostepa și stepa din Câmpia Română, Podișul Moldovei, Dobrogea, Câmpia de Vest, Delta Dunării, Lunca Dunării, arealul de litoral al Mării Negre. ... 2. Sărăturile de origine geologică, apărute în arealele de cute diapire: depresiunea transilvaniei, Depresiunea Maramureș, Subcarpații Moldovei, Subcarpații Getici, Subcarpații de Curbură. ... 3. Sărăturile marine
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]