4,582 matches
-
concordanță cu rezultatele obținute la copolimerizarea acetatului de alil cu monomeri vinilici (stiren, metacrilat de metil, acrilat de n-butil) [14]. Itoh si colab. au arătat că în polimerizarea în suspensie, copolimerul cu aceeași cantitate de DAM duce la un polimer cu un număr mai mare de reticulări decât în cazul utilizării altor tehnici de polimerizare ș15, 16ț. Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM duce la apariția branșărilor care se formează atât la legăturile duble
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
așa cum se vede din Schema 1 Comportamentul specific al polimerizării radicalice reticulante a monomerilor polinesaturați ș17,18ț precum și structurile rețelelor care se formează în urma separării, în cazul când se utilizează un mediu porogen, a evidențiat faptul că proprietățile poroase ale polimerilor reticulați depind de tipul momomerilor, de cantitatea și calitatea porogenului [19, 20 ] Prin tehnica polimerizării în suspensie, se prepară polimeri reticulați sub formă de perle, utilizați ca precursori în sinteza schimbătorilor de ioni ș21-23ț precum și ca materiale de umplutură pentru
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
care se formează în urma separării, în cazul când se utilizează un mediu porogen, a evidențiat faptul că proprietățile poroase ale polimerilor reticulați depind de tipul momomerilor, de cantitatea și calitatea porogenului [19, 20 ] Prin tehnica polimerizării în suspensie, se prepară polimeri reticulați sub formă de perle, utilizați ca precursori în sinteza schimbătorilor de ioni ș21-23ț precum și ca materiale de umplutură pentru coloanele cromatografice ș24-28ț. Utilizările practice și studiile teoretice, atestă că cei mai cunoscuți polimerii reticulați sub formă de perle sunt
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
tehnica polimerizării în suspensie, se prepară polimeri reticulați sub formă de perle, utilizați ca precursori în sinteza schimbătorilor de ioni ș21-23ț precum și ca materiale de umplutură pentru coloanele cromatografice ș24-28ț. Utilizările practice și studiile teoretice, atestă că cei mai cunoscuți polimerii reticulați sub formă de perle sunt cei pe bază de stiren-divinilbenzen ș29-31ț precum și cei pe bază de monomeri acrilici [32-40]. În ultimul timp, în literatura de specialitate au apărut studii privind comportarea specifică a polimerizării reticulante radicalice a monomerilor alilici
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
structurilor reticulate poroase sub formă de perle, în cele ce urmează se va face referire la sinteza si caracterizarea de particule pe bază de poli(dialilmaleat) (poli(DAM)). Astfel, a fost investigat efectul monomerului trifuncțional, dialilmaleatul asupra proprietăților structurale ale polimerului obținut prin tehnica polimerizării în suspensie. Sinteza perlelor cu porozitate permanenta pe baza de dialilmaleat S-au utilizat următoarele materiale: Dialilmaleatul, C10H12O4 , având puritate de 97,0% cu pf=160C, și densitate = 1,073g/cm3 a fost distilat înainte de utilizare
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
organică/fază apoasă este de 1/4. Procesul de polimerizare durează 10 ore. Perlele rigide sunt filtrate, spalate cu apă fierbinte pentru îndepărtarea stabilizatorului, purificate prin extractie cu apă și apoi cu metanol într-un aparat de tip Soxhlet. Caracterizarea polimerilor preparați Pentru caracterizarea structurilor macroreticulare s au folosit metodele specifice polimerilor reticulați ș44ț, ținând cont că aceștia sunt insolubili. (Co)polimerii reticulați obținuți prin tehnica polimerizării în suspensie, au fost uscați la vid timp de 48 ore la temperatura de
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
10 ore. Perlele rigide sunt filtrate, spalate cu apă fierbinte pentru îndepărtarea stabilizatorului, purificate prin extractie cu apă și apoi cu metanol într-un aparat de tip Soxhlet. Caracterizarea polimerilor preparați Pentru caracterizarea structurilor macroreticulare s au folosit metodele specifice polimerilor reticulați ș44ț, ținând cont că aceștia sunt insolubili. (Co)polimerii reticulați obținuți prin tehnica polimerizării în suspensie, au fost uscați la vid timp de 48 ore la temperatura de 50o și apoi au fost caracterizați din punct de vedere fizic
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
pentru îndepărtarea stabilizatorului, purificate prin extractie cu apă și apoi cu metanol într-un aparat de tip Soxhlet. Caracterizarea polimerilor preparați Pentru caracterizarea structurilor macroreticulare s au folosit metodele specifice polimerilor reticulați ș44ț, ținând cont că aceștia sunt insolubili. (Co)polimerii reticulați obținuți prin tehnica polimerizării în suspensie, au fost uscați la vid timp de 48 ore la temperatura de 50o și apoi au fost caracterizați din punct de vedere fizic prin efectuarea următoarelor determinări: Densitatea specifică, ρp , a fost determinată
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
cu probe au fost introduse în exicatorul ce conține lichidul de reținut și au fost lăsate o perioadă de timp stabilită prin încercări, în vederea atingerii maximului de reținere a solventului. Porozitatea perlelor, (P%), care reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată ș48ț, aplicând relația (4): (4) Volumul porilor, (VP), s-a calculat cu ajutorul relației (5) [48]: (5) Analiza termogravimetrică a fost efectuată pe probe de 50 mg pulbere de polimer, utilizând o viteză de încălzire de 90C/min
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
P%), care reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată ș48ț, aplicând relația (4): (4) Volumul porilor, (VP), s-a calculat cu ajutorul relației (5) [48]: (5) Analiza termogravimetrică a fost efectuată pe probe de 50 mg pulbere de polimer, utilizând o viteză de încălzire de 90C/min până la 9000C în aer pe un derivatograf Paulik-Erdey-Budapest folosind ca material de referință α-Al2O3. Pentru evaluarea ordinului de reacție, n, și a enrgiei de activare, Ea, s-a recurs la metoda Reich-Levi
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
activare, Ea, s-a recurs la metoda Reich-Levi [49] și Coats Redfern [50]. Spectrele FTIR au fost înregistrate în domeniul 4000 400 cm-1 pe un spectrofotometru DIGILAB Scimitar Series USA, rezolutie 4 cm-1, prin tehnica pastilarii cu KB Studiul (co)polimerilor obținuți In urma sortării prin sitare, se obțin perle ( Figura 2) cu dimensiuni cuprinse între 0,315 — 1,0 mm, randamentul reacției fiind de 80%. În general, formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a catenelor include reacții de ciclizare, propagare si
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
copolimerizarea reticulantă a catenelor include reacții de ciclizare, propagare si reticulare, așa cum se prezintă în Schema 3. Schema 3 Formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a monomerilor polifuncționali;reacțiile posibile ale macroradicalului crescător: c-ciclizare; r reticulare; p-propagare În cazul polimerilor obținuți prin reacția de polimerizare reticulantă a DAM există două feluri de legături duble : alilică (A) și maleică (M). Cinetica polimerizării include un număr mare de reacții elementare considerate a fi reacții de propagare. Radicalul crescător poate avea una din
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
poate avea una din structurile prezentate în Schema 4. În funcție de condițiile de sinteză pot fi favorizate anumite reacții. Astfel, în alcătuirea unei macromolecule de copolimer reticulat, intră structuri de tipul 3, 4 si 5 (Schema 5): Schema 5. Structura (co) polimerului reticulat , conținând grupări alilice (A), vinilice (V) si grupări maleat (M) Complexitatea reacțiilor este pusă in evidență prin metode specifice de analiză și caracterizare a compușilor reticulați, ținând cont de faptul că sunt insolubili. Diferențele dintre parametrul de solubilitate al
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
pusă in evidență prin metode specifice de analiză și caracterizare a compușilor reticulați, ținând cont de faptul că sunt insolubili. Diferențele dintre parametrul de solubilitate al mediului porogen utilizat în sinteza perlelor și monomer (DAM) determină gradul de solvatare al polimerului /62/, așa cum este prezentat în tabelul 3 Parametrul de solubilitate al poli(DAM) a fost calculat cu ajutorul constantelor de atracție molară ale lui Small / 57/, aplicând relația (6): δ â d ∑Fi / M (6) unde : ∑ Fi — este suma atomilor și
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
3 Parametrul de solubilitate al poli(DAM) a fost calculat cu ajutorul constantelor de atracție molară ale lui Small / 57/, aplicând relația (6): δ â d ∑Fi / M (6) unde : ∑ Fi — este suma atomilor și grupelor conținute în unitatea structurală a polimerului; d — este densitatea poli(DAM) (1.1759g/mL) ; Meste masa moleculară a unității structurale; F constantele de atractie moleculară, conform datelor lui Small sunt: In tabelul 4 sunt trecute caracteristicile perlelor macroporoase ale poli(DAM) preparate în prezența a patru
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
reticulările sunt întâmplătoare, ordinul de reacție este fracționar, acest lucru fiind o caracteristică a proceselor complexe ce au loc în medii heterogene, când stoechiometria reacțiilor se schimbă permanent în timpul procesului de polimerizare [51 53]. Degradarea termică în condiții neizotermice a polimerilor reticulați este un proces heterogen complex datorat specificității reacțiilor de reticulare. Așa cum se observa din tabelul 5, creșterea temperaturii determină o scădere a energiei de activare si are semnificația creșterii complexității mecanismului reacției de degradare [54]. Spectrul FT IR al
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
energiei de activare si are semnificația creșterii complexității mecanismului reacției de degradare [54]. Spectrul FT IR al poli(DAM) preparat prin tehnica polimerizării în suspensie pune în evidență faptul că nu există mari diferențe între spectrul monomerului și cel al polimerului. Caracteristică este banda de la 1648 cm 1 specifică vibrației legăturii vinilice, indicând, așa cum era de așteptat, că în timpul polimerizării reticulante are loc o conversie incompletă a dublelor legături prezente în monomer. Același lucru se poate observa și în cazul benzilor
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
așteptat, că în timpul polimerizării reticulante are loc o conversie incompletă a dublelor legături prezente în monomer. Același lucru se poate observa și în cazul benzilor de absorbție de la 987 și 934 cm-1 [55,56]. De asemenea, o comparație între spectrul polimerului preparat în prezența și în absența agentului porogen (Figura 4a, respectiv 4b) , arată că nu există deosebiri structurale între produșii reticulați obținuți. Sintezele efectuate în prezența mediilor porogene duc la obținerea de polimeri cu structură poroasă care variază în funcție de concentrația
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
56]. De asemenea, o comparație între spectrul polimerului preparat în prezența și în absența agentului porogen (Figura 4a, respectiv 4b) , arată că nu există deosebiri structurale între produșii reticulați obținuți. Sintezele efectuate în prezența mediilor porogene duc la obținerea de polimeri cu structură poroasă care variază în funcție de concentrația monomerului și calitatea mediului porogen. În scopul studierii influenței diluției monomerului funcțional, s-au preparat două serii de polimeri sub formă de perle, utilizând drept medii porogene diferite cantități de ciclohexanol și acetatul
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
între produșii reticulați obținuți. Sintezele efectuate în prezența mediilor porogene duc la obținerea de polimeri cu structură poroasă care variază în funcție de concentrația monomerului și calitatea mediului porogen. În scopul studierii influenței diluției monomerului funcțional, s-au preparat două serii de polimeri sub formă de perle, utilizând drept medii porogene diferite cantități de ciclohexanol și acetatul de nbutil. Din Figura 5 se observă că densitatea aparentă a poli(DAM) depinde de cantitatea de porogen utilizat în sinteză, fiind semnalate importante diferențe între
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
ale amestecurilor inițiale sunt reprezentate in Figura 6 în funcție de cantitatea mediului porogen, atât în cazul utilizării ciclohexanolului cât și a acetatului de n-butil. Atunci când δpolimer și δporogen au valori apropiate se observă o creștere a porozității datorită interacțiunilor dintre polimer și solvent din timpul reacției de polimerizare. Aceeași remarcă a fost făcută și în cazul altor structuri reticulate macroporoase, pe bază de stiren-co-divinilbenzen sau la polimerizarea esterilor dimetacrilici în prezența mediilor porogene [31, 61 62]. Aceasta explică de ce valorile porozității
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
de ciclohexan constituie o metodă des utilizată pentru caracterizarea structurilor macroporoase ale perlelor [63]. Figura 9 arată dependența reținerilor de ciclohexan de cantitatea de porogen utilizat pentru formarea homopolimerului reticulat. Așa cum se vede din Figura 9, putem spune că toți polimerii obținuți în prezența de Cy prezintă coeficienți de reținere a ciclohexanului mari, a căror valori scad însă odată cu creșterea fracției gravimetrice a momonerului în amestecul de reacție (fg). Așa cum rezultă din relația (1) odată cu scăderea cantității de porogen are loc
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
a ciclohexanului mari, a căror valori scad însă odată cu creșterea fracției gravimetrice a momonerului în amestecul de reacție (fg). Așa cum rezultă din relația (1) odată cu scăderea cantității de porogen are loc o creștere a fracției gravimetrice a monomerului . În schimb, polimerii preparați în prezența nBA, indiferent de cantitatea de porogen utilizată, rețin cantități nesemnificative de ciclohexan. Acest comportament este de așteptat, deoarece porozitatea polimerilor obținuți în prezența ciclohexanolului este cuprinsă între 14 și 32 % spre deosebire de polimerii preparați cu nBA care prezintă
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
1) odată cu scăderea cantității de porogen are loc o creștere a fracției gravimetrice a monomerului . În schimb, polimerii preparați în prezența nBA, indiferent de cantitatea de porogen utilizată, rețin cantități nesemnificative de ciclohexan. Acest comportament este de așteptat, deoarece porozitatea polimerilor obținuți în prezența ciclohexanolului este cuprinsă între 14 și 32 % spre deosebire de polimerii preparați cu nBA care prezintă valori ale porozității mult mai mari (între 22 și 83%) Asemănarea dintre curbele din Figurile 7 și 8, arată că în cazul polimerilor
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
gravimetrice a monomerului . În schimb, polimerii preparați în prezența nBA, indiferent de cantitatea de porogen utilizată, rețin cantități nesemnificative de ciclohexan. Acest comportament este de așteptat, deoarece porozitatea polimerilor obținuți în prezența ciclohexanolului este cuprinsă între 14 și 32 % spre deosebire de polimerii preparați cu nBA care prezintă valori ale porozității mult mai mari (între 22 și 83%) Asemănarea dintre curbele din Figurile 7 și 8, arată că în cazul polimerilor macroporoși reticulați pe bază de DAM, reținerile de ciclohexan sunt o masură
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]