527 matches
-
București: Editura All. Portes, Alejandro. 1973. The factorial Structure of Modernity: Empirical Replications and a Critique, în American Journal of Sociology, vol 79, 1, pp. 13-44. Poznanski, Kazimierz. 1999. Teoria comparativă a tranziției: recesiune și redresare în economiile postcomuniste, în Polis, 4. Predescu, Sorin, Vlad. 2002. Reprezentarea socială a democrației la tinerii din România și Iugoslavia, în Neculau, Adrian (coord.). Noi și Europa. Iași: Editura Polirom. Putnam, Robert D. 1993. Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy. Princeton University Press
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
89. Istoria unei neînțelegeri 7. Despre unii din acești autori am și scris câte ceva, despre ceilalți ne propunem să revenim pe larg. c. Apariția, în sfârșit, a primelor reviste specializate românești de politologie: lunarul Sfera politicii (ed. Stelian Tănase) și Polis. Revistă de științe politice (ed. Călin Anastasiu), publicații de foarte bun nivel, am spune chiar internațional. Și fiindcă facem astfel de afirmații într-o revistă destinată mai ales exilului (noțiune simbolică), nu credem că este exagerat să solicităm atenția diasporei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de referințe, la fel de necesare: central și est-europene. Este de mirare (și de regretat) cât de puțin se cunoaște la noi din reflexia politică a țărilor foste comuniste. Câte ceva se publică în traduceri, doar în 22, Sfera politicii și, recent, în Polis. Or, numai în acest mod, comparat, se poate explica și defini, între altele, statutul exact al dizidenței și rezistenței românești (câte au fost). Textul respectiv: Mistica numerelor: 1968 și 1989 repune în discuție (prin A. Michnik și alții) mai ales
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a făcut nimic pentru a merita afecțiunea populației (nec scilicet esse meremur)204. Ciudat este că populația își manifestă afecțiunea pentru el nu individual și nici în grupuri de persoane, ci sub forma unei simpatii publice, care cuprinde toate aspectele polis-ului: poetul declară că există decrete care-l laudă în mod public și tăblițe ceruite publice, care îi acordă lui Ovidiu anumite imunități (immunes publica cera facit); și deși nu este convenient ca cei oropsiți să se laude, orașele vecine
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
puternici adversari în izolaționismul și antioccidentalismul atât de specific național comunismului. O ideologie se ce manifestă deosebit de virulent și după 1989. Vom reveni asupra acestei teme. publicațiile centrale și provinciale pro europene nu sunt încă foarte numeroase. Sfera politicii, 22, polis, dar și Secolul 20 și România literară trebuie amintite în primul rând. În provincie sunt de menționat: Altera (Târgu Mureș), Mozaicul (Craiova), Carnet literar (Buzău), Continent, titlu semnificativ (Suceava). Raza lor de acțiune nu este încă foarte mare. Adesea ele
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în netă minoritate și inferioritate. și dacă am un regret este că ideologia de centru, liberală, democratică, pluralistă, raționalistă, individualistă, europeană etc. etc., este încă puțin prezentă, combativă și eficientă în confruntarea ideologică actuală. (Reviste ca Sfera politicii și, recent, polis sunt promițătoare). șt. Zeletin sublinia această carență a liberalismului românesc încă din anii treizeci. O ideologie românească de centru este și rămâne vitală pentru viitorul democrației române, prinsă între două totalitarisme agresive, deloc dispărute. N-ar trebui să uităm niciodată
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
patriarchs: Gender and Nation in Contemporary Eastern Europe, in: East European politics and Societies, vol. 8, nr. 2, Spring 1994, pp. 225-255, în special Exemples from Romania, pp. 236-250; Dan pavel, «Deșteaptă-te, Române !». O cercetare în ideologia naționalismului, in: polis, 2/1994, pp. 153 190. 3. Sorin Alexandrescu, pentru o secularizare a culturii române, in: 22, IV, 43, 26 octombrie 1 noiembrie 1994. 4. Mai multe texte personale pe această temă centrală. Ultimul: păturile mijlocii o problemă esențială, in: România
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
componente - cea de natură socio-economică și cea de poliție urbană - deschide perspectiva unui orizont originar extrem de interesant. Acesta ar putea să fie plasat în lumea urbană a Antichității mediteraneene, cu atât mai mult cu cât asemănarea cu structura facțională a polis-urilor elenistice și romane este izbitoare. În primele secole ale Imperiului Roman aceste subdiviziuni administrativ-teritoriale urbane au evoluat în binecunoscutele deme - organizații sportive, legate de întrecerile din Hippodrom, fiecare „arborând” culoarea preferată. Orașele bizantine au preluat această tradiție și au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
morții este condiționată de relația cu „celălalt”. încă din Antichitate omenirea a conștientizat faptul că ființă umană este „zoon politicon” adică un animal social, care nu-și realizează natura sa superioară, umană, decât într-o existență de grup, într-un „polis”cu manifestările și rigorile lui. Satisfacerea nevoilor umane depinde în cea mai mare măsură de ceilalți, căci se petrece în relația cu ceilalți. Sursa plăcerii, dar și a frustrării este „celălalt”, cel care îți vine în întâmpinarea nevoilor sprijinindu-te
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comunității pot anticipa și facilita răspunsul la schimbările care apar. Comunitatea dispune de o infrastructură fizică (drumuri, clădiri, școli, utilități etc.), precum și de resurse financiare pentru scopurile comunității. Capitalul politic este dat de activismul și participarea membrilor comunității la viața „polisului”lor, la găsirea de soluții la probleme și realizarea strategiilor și a obiectivelor comunității. Dificultățile semnificative pentru o comunitate sunt cele care afectează buna funcționare a familiilor din acea comunitate și care împiedică realizarea obiectivelor și a strategiilor comunitare. Aceste
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
umane, dar recurgerea propriu-zis] la virtuțile și la acțiunile morale presupune intermedierea religiei. El compar] întemeierea unei religii cu fondarea unui oraș. Cet]tenii trebuie s] dobândeasc] tr]s]turile care s] le permit] s] funcționeze că rezindenți ai unui polis virtuos. În mod similar, fondatorul unei religii stabilește normele care trebuie s] fie susținute prin acțiune, dac] se dorește fondarea unei comunit]ți religioase adecvate. Argumentul lui Farabi, așa cum este menționat în opera să clasic], The Virtuous City [Orașul virtuos
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
num]r] Aristotel sau Hume, nu au oferit o descriere a conceptului de virtute, ci au perceput aceast] valoare că pe o idealizare a comportamentului specific vremii respective. Prin urmare, cei care doresc s] se revin] la vechea organizare a polis-ului grecesc sau la epoca iluminist] din Scoția, trebuie s] știe c] nu este vorba despre o revenire efectiv] la acel tip de organizare, ci despre o revenire la vechile scrieri. Exist] totuși p]reri care afirm] c] noțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirmă în realitate așa ceva, tocmai pentru c] toți mării filosofi ai Antichit]ții erau de p]rere c] sclavia era un fapt firesc și corect. Virtuțile aristocratice din acele timpuri depindeau în mare m]sur] de organizarea societ]ții (a polis-urilor sau orașelor grecești). Vechii greci erau conduși de un principiu greșit privind relațiile interumane, iar din aceast] cauz] teoria lor asupra caracterului nu poate fi adaptat] exemplului nostru. Dac] citim operele vechilor scriitori greci, vom fi impresionați de modul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p.22-36. 10 M. Hroch, Social preconditions of national revival în Europe, Cambridge University Press, 1985; Camil Mureșanu, Națiune, naționalism. Evoluția naționalităților, Cluj, 1996, p.22. 11 Andrei Roth, Un naționalism "bun" și unul "rău"? Delimitări terminologice și conceptuale, în Polis, 1994, 2, p.137-152. 12 Michael Bruner, Postmodern nationalism among University Students în Texas, în Canadian Review of Studies în Nationalism, 20, 1993, 1-2, p.35-44. 13 John Naisbitt, Patricia Aburdene, Anul 2000. Megatendințe, Bu-curești, 1993, p.124-126. 14 Ibidem
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de profundă este acest soi de mimare a gândirii și un fel duplicitar de a fi ("una spunem, alta facem!"). Această amneză românească e rădăcina unor patologii sociale profunde: hoția și corupția. Societatea românească aparține ca model cultural și constitutiv polisului grecesc (antic) care "era ferm bazat pe clanurile tribale, iar acceptarea de către entitatea politică putea fi câștigată doar prin intrarea în clanul tribal"22. Tragedia lui Socrate este tragedia celui care încearcă să schimbe această structură tribală a polisului grecesc
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
constitutiv polisului grecesc (antic) care "era ferm bazat pe clanurile tribale, iar acceptarea de către entitatea politică putea fi câștigată doar prin intrarea în clanul tribal"22. Tragedia lui Socrate este tragedia celui care încearcă să schimbe această structură tribală a polisului grecesc. Însă clanurile românești postdecembriste nu sunt doar tribale, dar și limitate ca mod de viață din perspectiva unei civilități și în materie de cultură umanistă, chiar dacă se consideră "elită" doar pentru că au învățat limbi străine și au deprins diverse
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Mureșului" (Târgu Mureș)-1936, 1937. "Mișcarea Noastră" (Piatra Neamț)-1935. "Mișcarea Prahovei" (Ploiești)-1932. "Dosarele Istoriei"-2000, 2001, 2003, 2004. "Magazin Istoric"-1993, 1994, 1998, 1999. "Memoriile Secției de Istorie a Academiei Române", tom XXIII-1998. "Monitorul Oficial,", partea I, partea III a1931-1937. "Polis"-1997. "Revista Arhivelor"-1993. "Revista de Filosofie"-1981. "Studii și Articole de Istorie"-1978, 1980, 1997, 1999. "Studii. Revistă de Istorie"-1967. "Revue Historique du Sud-Est Européen"-1941, 1946. "Revista de Istorie"-1976, 1991, 1993, 1999. "Revista de Istorie Militară
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Calafeteanu, Ion, Politică și interes național, Editura Enciclopeică, București, 1997. Calafeteanu, Ion, Români la Hitler, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. Campus, Eliza, Din politica externă a României, 19131947, Editura Politică, București, 1980. Carp, Radu, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83. Cârțână, I., Seftiuc, I., Dunărea în istoria poporului român, Editura Științifică, București, 1972. Ciobanu, Vasile, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni 1918-1944, Editura hora, Sibiu, 2001. Chioveanu, Mihai, "Istoricii și politica în România interbelică", în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
românesc și gândirea liberală europeană", în Studii și Articole de Istorie, LXIV, 1999, pp. 59-70. Preda, Cristian, Liberalismul, Editura Humanitas, București, 2003. Preda, Cristian, Contribuții la istoria intelectuală a politicii românești, Editura Meridiane, București, 2003. Preda, Cristian, "Liberalismul evoluționist", în Polis, nr. 3, 1997, pp. 57-69. Radu, Alexandru, Fenomenul partidist, Editura Printech, București, 1999. Radu, Sorin, Electoratul din România în anii democrației parlamentare. (1919-1937), Institutul European, Iași, 2004. Rallo, Michele, România în perioada revoluțiilor naționale din Europa. Mișcarea legionară, traducere de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1936, p. 1; 288 Ibidem. 289 Idem, nr. 1919, 2 decembrie 1937, p. 1. 290 Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Editura Polirom, Iași, 2010, pp. 129-149. 291 Cristian Preda, "Liberalismul evoluționist", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 57-69. 292 Radu Carp, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83; Al Radu, Fenomenul partidist, Editura Printech, București, 1999, p. 87. 293 Cristian Preda, op. cit., pp. 57-69. 294 Ștefan Păun, "Neoliberalismul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Editura Polirom, Iași, 2010, pp. 129-149. 291 Cristian Preda, "Liberalismul evoluționist", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 57-69. 292 Radu Carp, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83; Al Radu, Fenomenul partidist, Editura Printech, București, 1999, p. 87. 293 Cristian Preda, op. cit., pp. 57-69. 294 Ștefan Păun, "Neoliberalismul românesc și gândirea liberală europeană", în Studii și Articole de Istorie, LXIV, 1999, p. 62
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Postfață", în Cristian Preda, Liberalismul, Editura Humanitas, București, 2003, p. 226. 308 Mihai Popa, op. cit. pp. 8697. 309 Idem, p. 146. 310 "Mișcarea Liberală", nr. 2, 6; 28 august, 27 septembrie 1930; pp. 13-15, 14. 311 Cristian Preda, op. cit., în Polis, nr. 3, 1997, p. 61. 312 "Mișcarea", nr. 63, 10 februarie 1931, p. 1; idei asemănătoare la F.A. Hayek, potrivit căruia orice limitare a libertății personale trebuie să conducă cu necesitate la majorarea libertății altora. Demeter M. Attila, "Aspecte ale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
limitare a libertății personale trebuie să conducă cu necesitate la majorarea libertății altora. Demeter M. Attila, "Aspecte ale liberalismului englez", în Journal for the Study of Religions & Ideologies, an II, nr. 4, 2003, p. 119. 313 Radu Carp, op. cit., în Polis, nr. 3, 1997, p. 72. Ideea potrivit căreia proprietatea crează obligații față de societate, întrebuințarea ei trebuind să devină un serviciu pentru un cât mai mare bine social, apare pentru prima dată în Constituția germană din 1919. Ștefan Păun, op. cit., p.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nr. 71, 19 februarie, 1931, p. 1. 318 I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a p. 146. 319 John Gray, Liberalismul, traducere de Gheauș Anca, Editura Du Style, București, 1998, p. 102. 320 Cristian Preda, op. cit., în Polis, nr. 3, 1997, pp. 63, 64; Demeter M. Attila, op. cit., p. 118. 321 Victor Neumann, Armin Heinen, op. cit., p. 154. 322 Gh. I. Brătianu, Liberalism și democrație, Extras din revista Libertatea, București, 1935, pp. 9, 10, 15, 16, 17; Victor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
progres, Editura " Viața Românească", Iași, 1928, p. 51; 356 "Curentul", nr. 1774, 10 ianuarie 1933, p. 4. 357 "Mișcarea", nr. 1455, 22 februarie 1936, p. 1. 358 Idem, nr. 1705, 5 februarie 1937, p. 1. 359 Cristian Preda, op. cit., în Polis, nr. 3, 1997, p. 65. 360 "Mișcarea Liberală", nr. 5, 20 septembrie 1930, p. 1. 361 Mihai Popa, op.cit, p. 146. 362 "Mișcarea", nr. 627, 11 ianuarie 1933, p. 3. 363 Idem, nr. 837, 945; 6 octombrie 1933, 16
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]