1,136 matches
-
cele mai diverse teme circumscrise din realitatea cotidiană, prozaic-derizorie, din actualitatea social-politică (scrutată, aceasta, din punctul de vedere al omului de cultură și, totodată, din cel al omului „oarecare”, al „omului precar”, fără morga tehnicistă a analistului politic ori a politologului), dar și din domeniul antropologiei culturale, al istoriei ideilor ori mentalităților, al imagologiei aplicate ș.a.m.d. De fapt, sunt solilocvii lăuntrice consemnate în scris, suscitate de cei mai diferiți „stimuli” exteriori care pot stârni o conștiință (în cazul în
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
rîndul său, nu este separabilă de evoluția suporturilor de notare simbolică. Un studiu privind efectele cuvîntului va da poate o bază pozitivă "științelor politice", în sensul că acestea ar deveni din ce în ce mai clar o ramură a mitologiei aplicate. În această privință, politologii par astăzi să se mulțumească cu puțin. Ei încearcă să descrie cu noțiuni care oscilează între vrăjitorie și parapsihologie carismă, sugestie, ascendent, prestigiu, atracție, farmece -, fără să le explice însă, efectele de transmitere, adeziune sau credință. O disciplină este deschisă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
De aici și interesul său pentru opiniile care provoacă autoritate. Ce este opinia? Contrariul unei cunoașteri, va spune filosoful. Opinia este ceea ce eu cercetez; dovada că ea există este că o măsor, îi răspunde statisticianul, oracol suprem. Sociologul îi spune politologului că sondajul său, cu grila și cu postulatele de rigoare, este cel care produce opinia publică pe care ar trebui să o reflecte.65 Toate opiniile despre opinie sînt posibile, și mediologul nu intră în această dezbatere, în ciuda importanței sale
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
primele două puteri ale Asiei, Brzezinski spunea cu câțiva ani în urmă: Japonia este putere globală, dar nu este putere regională, pe când China este putere regională, dar nu este globală. Chiar dacă situația din Asia a cunoscut evoluții spectaculoase, în afirmația politologului american putem identifica un adevăr important. Cu două decenii în urmă, prin anvergura forței sale economice, a performanțelor tehnologice și manageriale, Japonia dobândise un statut global și era percepută ca un jucător global. China și-a construit cu migală statutul
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
comunist doar a gestionat, prin mijloace specifice, această modernizare la care era constrâns de competiția mondială la care lua parte. Se confirmă astfel, pe de o parte, sintagma de „capitalism monopolist de stat” care este utilizată de anumiți sociologi și politologi cu referire la sistemul socialist postbelic. Pe de altă parte, se poate înțelege de ce, dincolo de pretențiile regimurilor comuniste, învățământul comunist a realizat mult mai puțin pe planul egalizării șanselor sociale și educaționale decât multe dintre regimurile liberal-democratice din Vest. 2
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Gail Kligman, cercetătoare care s-a ocupat de politica pronatalistă În România lui Ceaușescu, din perspectivă combinată (antropologică, etnologică, sociologică, politologică), și Maria Bucur, care, departe de a avea doar o perspectivă de istoric - specialiștii În științe sociale, mai ales politologii, vor Înțelege bine cât folos pot dobândi În urma abordărilor ei -, caută rădăcinile tendințelor colectiviste și totalitare În ispitele eugeniste ale intelectualilor și oamenilor de știință din perioada interbelică. Putem Înțelege propensiunea spre dictatură nu doar În crearea politică a adversarului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu a fost confruntat cu realitatea regăsită a unei constante a istoriei universale - distincția dintre dominatori și dominați, conducători și conduși, guvernanți și guvernați -, decât la sfârșitul secolului al XIX-lea. Gaetano Mosca (1 aprilie 1858, Palermo-8 noiembrie 1941, Roma) Politolog și sociolog italian. După studii de drept și științe politice, Mosca a predat dreptul constituțional la Universitatea din Palermo, economia politică la Universitatea din Torino, științe politice la Universitatea din milano și istoria doctrinelor politice la Universitatea din Roma. Este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
oligarhizării. Majoritatea organizațiilor sau a asociațiilor empiric observabile prezintă incontestabil această tendință, oricare ar fi modalitățile precise și chiar rațiunile lor. Trebuie imediat să ne întrebăm dacă anumite organizații reușesc să se sustragă în mod durabil tendințelor oligarhice. Sociologul și politologul american Seymour Martin Lipset s-a inspirat copios din lucrările lui Michels. El consideră că tendința spre oligarhizare e foarte generală și că „legea de bronz” corespunde efectiv modului celui mai frecvent de dezvoltare a organizațiilor, oricare ar fi ele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Dezbaterile pe marginea acestui subiect „au irosit multă cerneală și au umplut multe rafturi de cărți” (Howard, 2003, p. 29), în tentativa de a genera explicații cauzale valide asupra fenomenului. De-a lungul secolelor, matematicieni, meteorologi, sociologi, antropologi, geografi, fizicieni, politologi, filosofi, teologi și juriști au căutat o fomulă pentru „pacea eternă” sau cel puțin au sperat să reducă complexitatea conflictelor internaționale la o structură explicativă ordonată, dezvoltând o teorie care să ne permită să explicăm, să înțelegem și să controlăm
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
loc războaie?” poate genera o întreagă panoplie de explicații. În timp ce istoricii tind să favorizeze o abordare descriptivă, concentrându-se pe cauzele specifice directe care au declanșat războiul - de pildă, asasinarea în 1914 a arhiducelui Ferdinand în cazul primei conflagrații mondiale -, politologii preferă perspective mai generale cu privire la cauzele războaielor, care s-ar aplica la o varietate de situații și contexte, cum ar fi modificarea balanței de putere pe continentul european (Goldstein, 1999, pp. 193-194). Fără a confirma sau infirma veridicitatea unor explicații
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Totuși, nimeni în Statele Unite - sau oriunde altundeva - nu a vorbit despre „organizații” până după cel de-al doilea război mondial. Concise Oxford, cel mai autorizat dicționar englez, nu cuprindea acest termen în înțelesul său actual în ediția sa din 1950. Politologii și sociologii vorbesc despre „guvern” și „afacere”, despre „societate”, „trib”, „comunitate”, și „familie”. Dar „organizație” încă trebuie să intre în vocabularul politic, economic și sociologic. Peter F. Drucker, Societatea postcapitalistă, Editura Image, 1999 (Pagina 41, Capitolul 2. Societatea organizațiilor) Peter
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de acțiune. Este un conducător În stare să ducă la capăt strategii politice eficiente. Un adevărat om politic. [...] S-a dovedit că președintele României este un luptător, cu o mare ambiție” („Moștenirea lui Constantinescu”, Ziua, 19 iulie 2000). Cu timpul, politologul și-a schimbat opinia; este un act de curaj intelectual să extragi dintr-o cercetare critică a evenimentelor concluzii care Îți pot infirma opiniile anterioare. Analiza de acum, bazată pe o documentație serioasă, acumulată În timp, scoate la iveală, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
război, creștere economică, relațiile est-vest, oferindu-se și o viziune asupra evoluției istoriei în viitorul apropiat sau mai depărtat. Discursul aparține omului de știință temeinic informat și credibil în demonstrații, dar eseistul iese la rampă provocând cu întrebări incitante, în vreme ce politologul nuanțează constant în favoarea conlucrării, a cooperării, a consensului. Împătimit de cunoașterea științifică, autorul taxează drept folclor urban opiniile conform cărora știința îl alienează pe om. Astfel, într-o viziune simplistă, „tehnica dezumanizează și cultura salvează, înnobilând pe om. [...] Drept corolar
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
intervine nici o diferenț) de natur). Aceast) prim) definiție a teoriei încurajeaz) tendința acelor numeroși cercet)tori ai științelor sociale, care ar urm)ri s) ,,construiasc)” teoria adunând ipoteze minuțios verificate și interconectate. Relatarea care urmeaz) relev) modul în care majoritatea politologilor concep teoria: Homer descrie zidurile Troiei ca având o grosime de opt picioare*. Dac) relatarea e autentic), pește mii de ani cineva ar putea, s)pând atent, s) descopere aceste ziduri. Aceast) idee i-a venit lui Heinrich Schliemann inc
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
o teorie. O teorie, desi afiliat) în leg)tur) cu lumea despre care sunt revendicate explicații, r)mane întotdeauna distinct) de aceasta. ,,Realitatea” nu va fi congruent) nici cu teoria, nici cu un model care ar putea-o reprezenta. Întrucât politologii gândesc adesea c) cel mai potrivit model este acela care reflect) cel mai bine realitatea, se impune o discuție suplimentar). Cuvântul model este utilizat cu dou) sensuri de bâz). Într-un prim sens, un model reprezint) o teorie. În cel
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
În construirea modelului unei teorii, se caut) moduri sugestive de a descrie teoria, iar nu realitatea cu care opereaz). În consecinț), modelul prezint) teoria, omițând în mod inevitabil noțiunile teoretice, sub forme precum cea organicist), mecanic), matematic), sau altele. Unii politologi scriu despre modelele teoretice ca si cum acestea s-ar încadra în aceeași categorie cu descrierea machetei de avion. Spre exemplu, ei încep prin a critica modelul etatocentric al politicii internaționale, deoarece ar fi devenit din ce in ce mai dep)rtate de realitate. Apoi încearc
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
facil). Chiar dac) sunt trecute toate testele, trebuie s) se rețin) c) o teorie devine credibil) doar proporțional cu varietatea și dificultatea testelor, si c) nici o teorie nu poate fi vreodat) dovedit) ca fiind adev)rât). Eforturile f)cute de politologi, de a infera ipoteze din teorii, si de a le testa au devenit un loc comun. O mare parte a test)rii este f)cut), în linii mari, la fel. Unul dintre eforturile de a testa propozițiile, efectuat mai minuțios
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Pasajul care urmeaz) constituie un exemplu cheie al metodei și finalit)ții propuse de el: ,,O sociologie istoric) a politicii internaționale trebuie s) încerce s) studieze sistemele internaționale care au ap)rut în istorie exact în aceeași manier) în care politologii studiaz) sisteme politice interne reale (în contrast cu cele închipuite)”. El consider) cert) existența sistemelor interne; cea a sistemelor internaționale e ,,mai mult ipotetic)”. Cel care studiaz) politică internațional) trebuie, a fortiori, s) porneasc) în mod sincer în c)utarea realit)ții
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
menținut. Dac) forțele sistemice sunt insuficiente îndeplinirii acestor sarcini, atunci sistemul fie se dizolv), fie este transformat. Cu toate acestea, Kaplan nu insist) asupra componenței sistemice distinctive a abord)rii sale sistemice. Așa cum se întâmpl) în mod obișnuit în cazul politologilor, conceptul structural este slab sau absent, iar procesul și funcția trec în prim plan. Kaplan, desigur, face vizibil) aceast) limitare a abord)rii sale, prin descrierea sistemelor internaționale ca fiind caracterizate de dominantă subsistemelor. Un sistem marcat de dominantă nu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s) fim preocupați de - și, dac) este cazul, s) facem ceva pentru a schimba - organizarea intern) a statelor importante din punct de vedere internațional. În calitate de membru al Administrației, secretarul de stat Henry Kissinger a respins argumentul lui Morgenthau. Totuși, ca politolog, Kissinger fusese anterior de acord cu Morgenthau, atunci când a crezut c) menținerea p)cii și a stabilit)ții internaționale depinde de atitudinile și de caracteristicile interne ale statelor. Kissinger a definit o ordine internațional) că ,,legitim)”, dac) aceasta este acceptat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
1-6, 145-147; 1968, p. 899). Raționamentul este circular, si e și firesc s) fie așa. Odat) ce sistemul este redus la p)rțile sale aflate în interacțiune, traiectoria să poate fi determinat) doar de caracteristicile unit)ților lui principale. Dintre politologi, Morgenthau și Kissinger sunt considerați a fi tradiționaliști - cercet)tori orientați c)tre istorie și preocupați mai mult de politic), decât de teorie și metode științifice. Practică despre care vorbim, este totuși comun) printre cercet)torii în științele sociale de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rezult) nu din intențiile unui cercet)tor, ci din erorile sale. Studiul unit)ților aflate în interacțiune este menit a epuiza subiectul, a include tot ce se poate include atât la nivelul unit)ților, cât și la nivelul sistemului. Unii politologi pretind c) o perspectiv) sistemic) îndreapt) atenția asupra aspectelor relaționale ale politicii internaționale. Ins) statele aflate în interacțiune au fost dintotdeauna obiecte de studiu. Alții susțin c), pentru a completa o analiz) pornit) de la studiul acestor state, nu trebuie decât
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
internaționale poate, singur), s) precizeze cum anume ar trebui s) fac) ele fâț) la aceste condiții, reprezint) opusul erorii reducționiste. Teoria, ca și istoria politicii internaționale, este scris) luând în considerare marile puteri ale unei epoci. Aceasta este modă printre politologi, ca și printre istorici, ins) tendința preponderent) de la un moment dat nu scoate în evident) și motivația ascuns) în spatele obiceiului. În politica internațional), ca în orice system de tip auto-ajutorare, unit)țile posedând capabilitatea cea mai mare stabilesc arena de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
În schimb, ea trebuie definit) luând în considerare aranjamentul p)rților sistemului, și principiul de organizare al aceluia. Acesta este un mod mai puțin obișnuit de a concepe sistemele politice, desi noțiunile structurale sunt destul de familiare antropologilor, economiștilor, si chiar politologilor care nu abordeaz) chestiuni legate de sistemele politice în general, ci de unele p)rți ale lor, cum ar fi partidele politice și birocrațiile. Atunci cand definesc structurile, antropologii nu-și pun întreb)ri legate de obiceiurile și valorile șefilor de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și birocrațiile. Atunci cand definesc structurile, antropologii nu-și pun întreb)ri legate de obiceiurile și valorile șefilor de trib sau de ale indienilor; economiștii nu sunt preocupați de organizarea și eficiența firmelor particulare, sau de schimburile dintre ele; iar pe politologi nu-i intereseaz) personalitatea și interesele indivizilor care ocup) diferite funcții. Ei las) deoparte calit)țile, motivele și interacțiunile actorilor, nu din cauz) c) aceste aspecte ar fi neinteresante sau neimportante, ci datorit) faptului c) ei vor s) afle cum
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]