3,781 matches
-
structurile politice din Moldova: 1. prin acceptarea unei formațiuni statale aparte și nu integrate direct regatului său și 2. prin numirea în fruntea ei a unui conducător român, recompensat pentru contribuția (efortul) depusă în luptele antimongole. În același timp, expediția polonă la hotarul de sud al regatului (Moldova) și instalarea lui Dragoș la est de Carpați în cursul aceluiași an, 1359, nu au fost întâmplătoare. La mijlocul secolului al XIV-lea, Hoarda de Aur cunoștea un accentuat recul al puterii sale în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
boierilor de frunte ai țării. Era singurul mijloc de a scăpa de pretențiile ungurești și mai ales de a păstra tot ceea ce se cucerise până atunci, "în lipsa unei puteri stabilite la Nistrul de Sus" (Iorga). Acest act marchează începutul suzeranității polone asupra Moldovei, pe care domnii ei au folosit-o în interesul țării. După înfăptuirea acestor obiective sau în paralel cu ele, mai rămânea Moldovei să-și întregească hotarele, prin includerea sud-estului țării în componența noului stat. Această regiune, aproximativ o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din codrii Moldovei în evul mediu timpuriu, Chișinău, 1994; Idem, Civilizația veche românească din Moldova, Chișinău, 1995; V. Spinei, op. cit., p. 300-304. 32. V. Spinei, op. cit., p. 304-305. 33. Ibidem, p. 306-308. 34. Ibidem, p. 308-309; C, Racoviță, Începutul suzeranității polone asupra Moldovei (1387-1432), în RIR, X, 1940. p. 238-245; I. Ursu, Relațiile Moldovei cu Polonia până la moartea lui Ștefan cel Mare, Piatra Neamț, 1900. 35. V. Spinei, op. cit., p. 309-314; N. Iorga, op. cit., p. 177-178; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 319-320
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe alegoria ludică și pe jovialitate. Daciada (1991) și Nasc și la Moldova oameni (1992) au un caracter didactico-instructiv. Într-un susținut efort de cunoaștere a culturii poporului român, D. s-a documentat intens și a transpus fragmentar, din slavonă, polonă, vechea rusă, greacă și latină scrieri ale unor autori pe nedrept uitați sau altele necunoscute. Contribuții importante de istorie literară, cercetările lui au fost strânse în volumele Pe urmele lui Orfeu (1983) și Antologia poeziei vechi moldovenești (1986). D. s-
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
inexactă, deoarece originea românilor se leagă de cucerirea Daciei de către Traian. Caracterul erudit al operei se vădește și în mulțimea și varietatea surselor utilizate, autorul citând numeroase izvoare antice, medievale și moderne, latine (pasaje din Metamorfozele lui Ovidiu), ungare și polone. Prea lungi, incursiunile în istoria universală deviază subiectul, vădind erudiția scriitorului, dar nu și talentul lui literar. Ceea ce scade cu mult valoarea operei este încorporarea unor capitole întregi din cronica lui Grigore Ureche - în compilația lui Simion Dascălul - și a
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
aici. Colaborează, totuși, sub bune auspicii, cu domnitori precum Ștefan II Tomșa (al cărui sugestiv portret reține și în miniaturile mitropolitului) sau cu Miron Barnovschi. Istoricii ecleziastici îi consemnează erudiția și personalitatea. Ierarhul e prezent la convorbirile de pace cu polonii (1612 și 1616), arată competență în materie juridică (e inițiat în dreptul bizantin), statornicește norme ale vieții monahale (printr-un „așezământ” dat în 1627, reglementând funcționarea obștilor mănăstirești). Prin stăruința și cu cheltuiala sa, ia ființă la Suceava (în 1619) primul
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
Angajat politic față de dinastia Movilă, Iancu s-a refugiat în Polonia, la urcarea pe tron a lui Vasile Lupu, adversar al Movileștilor. În 1636, el, împreună cu primii trei fii ai săi, între care și Miron, au primit titlul de nobil polon cu blazon. C. își face studiile la Colegiul iezuit din Bar, un orășel situat în sudul regatului polon. Programul de studii umaniste, în limba latină (istorie, geografie, logică, retorică, literatură antică, cunoștințe de teologie etc.), a fost finalizat în 1652
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
Lupu, adversar al Movileștilor. În 1636, el, împreună cu primii trei fii ai săi, între care și Miron, au primit titlul de nobil polon cu blazon. C. își face studiile la Colegiul iezuit din Bar, un orășel situat în sudul regatului polon. Programul de studii umaniste, în limba latină (istorie, geografie, logică, retorică, literatură antică, cunoștințe de teologie etc.), a fost finalizat în 1652, cum era obiceiul, cu participarea la o campanie militară. Din această perioadă datează apropierea de viitorul rege Jan
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
ș.a., precum și mărturii ale contemporanilor italieni, uimiți de asemănarea limbii și moravurilor la italieni și la români. Argumentele istorice și lingvistice sunt dublate de probele etnografice, toate înmulțite de Dimitrie Cantemir în monografia Descriptio Moldaviae. Pentru forma lucrărilor în limba polonă (în proză și în versuri), C. e revendicat de istoriile literare și de enciclopedia polonă, iar pentru conținutul lor, aceste scrieri aparțin culturii române. Chronika ziem moldawskich y muntanskich [Cronica pământului moldav și muntean], numită, prescurtat, Cronica polonă, a fost
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
la români. Argumentele istorice și lingvistice sunt dublate de probele etnografice, toate înmulțite de Dimitrie Cantemir în monografia Descriptio Moldaviae. Pentru forma lucrărilor în limba polonă (în proză și în versuri), C. e revendicat de istoriile literare și de enciclopedia polonă, iar pentru conținutul lor, aceste scrieri aparțin culturii române. Chronika ziem moldawskich y muntanskich [Cronica pământului moldav și muntean], numită, prescurtat, Cronica polonă, a fost dăruită în 1677 unui nobil polon (Marcu Matczynski), interesat, cum se deduce din prefața închinătoare
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
în limba polonă (în proză și în versuri), C. e revendicat de istoriile literare și de enciclopedia polonă, iar pentru conținutul lor, aceste scrieri aparțin culturii române. Chronika ziem moldawskich y muntanskich [Cronica pământului moldav și muntean], numită, prescurtat, Cronica polonă, a fost dăruită în 1677 unui nobil polon (Marcu Matczynski), interesat, cum se deduce din prefața închinătoare, de originea romană a poporului și limbii române. Ascendența nobilă este, în concepția lui C., un scut salvator al personalității poporului nostru, încercat
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
C. e revendicat de istoriile literare și de enciclopedia polonă, iar pentru conținutul lor, aceste scrieri aparțin culturii române. Chronika ziem moldawskich y muntanskich [Cronica pământului moldav și muntean], numită, prescurtat, Cronica polonă, a fost dăruită în 1677 unui nobil polon (Marcu Matczynski), interesat, cum se deduce din prefața închinătoare, de originea romană a poporului și limbii române. Ascendența nobilă este, în concepția lui C., un scut salvator al personalității poporului nostru, încercat necontenit de vremuri „cumplite”. Dacia și cucerirea ei
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
limba, geografia și organizarea administrativă sunt problemele de fond. Se remarcă primul dicționar etimologic latin-român (aproape o sută de cuvinte din vocabularul de bază), secționat în substantive și verbe. Historya polskimi rytmami o Woloskiey Ziemi i Moldawskiey [Istoria în versuri polone despre Moldova și Țara Românească], sub titlul prescurtat Poema polonă, a fost scrisă în 1684, în timpul exilului în Polonia și închinată regelui Jan Sobieski. Poate fi citită astăzi în traducerea liberă, integrală, a lui P.P. Panaitescu. „Muza sarmată” e invocată
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
remarcă primul dicționar etimologic latin-român (aproape o sută de cuvinte din vocabularul de bază), secționat în substantive și verbe. Historya polskimi rytmami o Woloskiey Ziemi i Moldawskiey [Istoria în versuri polone despre Moldova și Țara Românească], sub titlul prescurtat Poema polonă, a fost scrisă în 1684, în timpul exilului în Polonia și închinată regelui Jan Sobieski. Poate fi citită astăzi în traducerea liberă, integrală, a lui P.P. Panaitescu. „Muza sarmată” e invocată retoric, spre a scuza imperfecțiunea formei în tratarea unui subiect
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
închinată regelui Jan Sobieski. Poate fi citită astăzi în traducerea liberă, integrală, a lui P.P. Panaitescu. „Muza sarmată” e invocată retoric, spre a scuza imperfecțiunea formei în tratarea unui subiect înalt. Intenția era aceea de a-l convinge pe regele polon asupra nobleței de origine a românilor. Sub influență clasică, poema începe: „Cânt țara-mi înlăcrimată și pe bieții locuitori” care au îndurat „scene de tiranie neroniană, prădăciuni, cruzimi de nepovestit”. Pe aceeași idee a antinomiei între bogăția de rai și
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
între bogăția de rai și nefericirea țării își va construi mai târziu Alecu Russo poema Cântarea României. Elemente de mitologie clasică sunt îmbinate cu informații istorice luate din surse enumerate de autor. Conținutul nu e decât o variantă la Cronica polonă. Partea cea mai poetică e descrierea edenului moldav, văzut de Dragoș și suita lui cinegetică la trecerea Carpaților spre văile mănoase ale Siretului, Prutului și Nistrului. Opera de traducător conține două titluri. Istorie de Crăiia Ungurească e prelucrată după Origines
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
I, București, 1872, 243-373; ed. îngr. și pref. I. Șt. Petre, București, 1943; ed. (Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron Vodă încoace) îngr. și pref. P. P. Panaitescu, București, 1944; Descrierea Moldovei și a Țărei Românești în trei cânturi, în versuri polone (tr. și publ. B. P. Hasdeu), „Arhiva istorică a României”, I, 1865, partea I, 20-22; Viața lumii și Stihuri împotriva Zavistiei (publ. B. P. Hasdeu), „Satyrul”, 1866, 10; Despre poporul Moldovei și al Țerei Românești (tr. B. P. Hasdeu, publ
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
Românești (tr. B. P. Hasdeu, publ. M. Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopisițele Moldovei și Valahiei, III, București, 1874, 487-524; Opere complete, I-II, îngr. V. A. Urechia, glosar L. Șăineanu, București, 1886-1888; Cronica Țării Moldovei și a Munteniei - Cronica polonă, tr. și îngr. Ioan Bogdan, în Cronice inedite atingătoare de istoria românilor, București, 1895; Chronicon Terrae Moldavicae ab Arone principe, îngr. E. Barwinski, București, 1912; Istorie în versuri polone despre Moldova și Țara Românească, tr. și îngr. P. P. Panaitescu
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
L. Șăineanu, București, 1886-1888; Cronica Țării Moldovei și a Munteniei - Cronica polonă, tr. și îngr. Ioan Bogdan, în Cronice inedite atingătoare de istoria românilor, București, 1895; Chronicon Terrae Moldavicae ab Arone principe, îngr. E. Barwinski, București, 1912; Istorie în versuri polone despre Moldova și Țara Românească, tr. și îngr. P. P. Panaitescu, București, 1929; Cartea despre descălecatul dintâi - Letopisețul Țării Moldovei, îngr. I. Pillat, București, 1933; Cartea despre descălecatul dentâiu a Țărei Moldovei și neamului moldovenesc. Letopisețul Țărei Moldovei de la Aron
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
V. A. Urechia, Miron Costin, Craiova, 1891; Aron Densușianu, Istoria limbei și literaturei române, ed. 2, Iași, 1894, 359-432; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 460-481; Giorge Pascu, Miron Costin, Iași, 1921; Iorga, Ist. lit., I, 315-341; P. P. Panaitescu, Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1925, 15-20, 83-133, 214-224; Pușcariu, Ist. lit., 132-138; Ioan Lupaș, Miron Costin și concepția lui filosofică-religioasă asupra istoriei, Sibiu, 1934; Giorge Pascu, Cronicarii moldoveni Gligorie Ureache și Miron Costin
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești, Iași, 1995; Dan Horia Mazilu, Literatura română barocă în context european, București, 1996, 229-252; Sorohan, Introducere, 181-214, 333-351; Dicț. analitic, II, 365-368, IV, 395-397; Dicț. esențial, 204-208; Mihai Mitu, Integrala Miron Costin în limba polonă, RL, 2001, 12. El.Sr.
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
de V. Jukovski, Oaspetele de piatră de A. Pușkin, Spaniolii de M. I. Lermontov, Azilul de noapte de Maxim Gorki ș.a.), engleză (Romeo și Julieta de W. Shakespeare), franceză (Cidul de Corneille), germană (Atta Troll și Germania de H. Heine), polonă (Opere alese de A. Mickiewicz), ucraineană (Caterina și Oarba de T. Șevcenko) ș.a. A tradus mult și din literatura popoarelor fostei URSS. Alte două volume de Traduceri alese (1968, 1978) îl recomandă pe B. ca pe unul dintre cei mai
BELISTOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285691_a_287020]
-
translator la o societate de asigurări. După război, își reia activitatea în cadrul lectoratului de limbă română de la Universitatea Jagellonă din Cracovia (din februarie 1945), funcționând neîntrerupt până la pensionare, în 1965. A fost membru al Comisiei de istorie literară a Academiei Polone de Științe de la Cracovia. Încă din perioada interbelică, B. s-a remarcat ca unul dintre principalii promotori ai acțiunilor de cunoaștere a culturii și literaturii române în mediul polonez, prin numeroase studii și traduceri: Literatura rumunska [Literatura română], o primă
BIEDRZYCKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285734_a_287063]
-
Dialog” (Varșovia), 1984, 9; V. A. Gheorghiu, Rzeczywistoșć i fikcja [Realitate și ficțiune], Varșovia, 1984, Sugestia, Varșovia, 1987; Constantin Țoiu, Grzech pierworodny [Galeria cu viță sălbatică], Varșovia, 1985. Repere bibliografice: Velea, Paralelisme, 74-94; Velea, Interferențe, 49-51, 85-91; Stan Velea, Literatură polonă în România, București, 2001, 335-344. St.V.
BIEŃKOWSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]
-
de arhitectonică dramatică, fără însă ca aceasta să eșueze în tehnicism. Lucrarea a cunoscut o carieră scenică remarcabilă în deceniul următor premierei absolute, fiind tradusă și jucată la Berlin, Praga, Berna, Paris, mai târziu și în teatre de limbă rusă, polonă sau engleză. A doua piesă importantă a lui C. este Capul de rățoi, scrisă în 1938, reprezentată la Teatrul Național din București și publicată în 1940. Neîncadrabilă într-un gen dramatic exact, scrierea amestecă pamfletul cu farsa, parabola cu expozeul
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]