1,123 matches
-
ale noastre măsura./ Izvorul ești și ținta a tot ce cânt -/ Iar dacă vreodat-aș grăi vreun cuvânt/ Cum nu-ți glăsuiește scriptura,/ Ai fulgere-n cer, tu cel mare și sfânt,/ Și-nchide-mi cu fulgerul gura!"(George Coșbuc, Poetul). Pomenita mediere a poetului Coșbuc, pornind de aici, poate fi percepută în mai multe planuri, mijlocind între mitic și modern, între veacurile culturale de la începuturile istoriei omenești și cele prezente. Pe lângă această cunoaștere coșbuciană, la Blaga găsim tot o cunoaștere dar
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
ce se încorporau în regatul lui BUREBISTA. Marele geograf egiptean, CLAUDIUS PTOLEMAIOS (100-170 d.Hr.) din Alexandria, descrie așezarea Daciei ca „mărginindu-se la Miazănoapte cu acea parte a SARAMȚIEI europene, care se întinde de la muntele CARPATOS pînă la cotitura pomenită a fluviului TYRAS - care, după ce s-a spus, se află la gradele 480 38' - la apus cu iazygii metanasi de lângă râul TIBISCOS până la la miazănoapte cu acea parte a fluviului DANUBIUS care merge de la vărsarea râului TIBISCOS, până la AXIOPOLIS, de unde
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
reviste și a unei cărți postum, vernisarea expoziției a doi artiști plastici la vila „Osiceanu” din Rucăr, coincidență sau nu cu locația, în chiar fața casei fostului meu „inamic”, peste drum... În ultima zi a lunii iunie curent, la evenimentul pomenit, cineva din „sala veche” a conacului, se pare primarul localității, ing. Ionel Dulamă, din nu știu ce surse a aflat că subsemnatul, care trăia cu intensitate emoțiile lansărilor editoriale, va împlini mâine, 1 iulie, frumoasa vârstă de 66 de ani. La un
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
ce se încorporau în regatul lui BUREBISTA. Marele geograf egiptean, CLAUDIUS PTOLEMAIOS (100-170 d.Hr.) din Alexandria, descrie așezarea Daciei ca „mărginindu-se la Miazănoapte cu acea parte a SARAMȚIEI europene, care se întinde de la muntele CARPATOS pînă la cotitura pomenită a fluviului TYRAS - care, după ce s-a spus, se află la gradele 480 38' - la apus cu iazygii metanasi de lângă râul TIBISCOS până la la miazănoapte cu acea parte a fluviului DANUBIUS care merge de la vărsarea râului TIBISCOS, până la AXIOPOLIS, de unde
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
timp optim pentru că lutul să nu se întărească, a concurat la limitarea pomelnicului la cele mai importante persoane în viață cel mai probabil comanditarii pomelnicului, și cele mai apropiate rude sau cunoscuți dintre cele decedate, ceilalți care ar fi trebuit pomeniți sunt trecuți într-un cuvânt la și toți . Acesta a fost scris în data sau pentru data de 30 mai 1829, ( de remarcat că 30 mai 1829 a căzut într-o zi de sâmbătă), când ar fi trebuit citit, iar
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
vrednicului logofăt spiritual al ținutului Râmnicului - Noului Severin, a sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri, ca episcop eparhiot vreme de trei decenii, între anii 1984 - 2014, fiindu-i succesor și urmaș pururea pomenitului Episcop Iosif Gafton al Râmnicului și Argeșului. Înaltpreasfinția Sa Gherasim Cristea, Arhiepiscopul Râmnicului, s-a născut la data de 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului, județul Ialomița, din părinții Dumitru și Maria Cristea, ca al doilea copil și a
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347776_a_349105]
-
mai important dintre soroacele de pomenire a morților, se calculează totdeauna de la moartea celui credincios. În principiu este bine ca soroacele de pomenire a celor răposați să le săvârșim exact în ziua în care ele se împlinesc, de la moartea celui pomenit. În situații speciale, deosebite sau dacă familia dorește să facă pomenirea cu mâncare de dulce, iar sorocul cade în post, sau probleme de familie ori sociale ne obligă sa nu putem săvârși pomenirea exact în ziua în care cade, atunci
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
pământ și să putrezească, tot în acest fel și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune (I Cor. 15, 36). Dulciurile și ingredientele care intră în compoziția coliviei reprezintă virtuțile sfinților sau ale răposaților pomeniți, ori dulceața vieții celei veșnice, pe care nădăjduim ca o va dobândi mortul. În timpul cât preotul săvârșește slujba, arde și toiagul așezat pe o farfurioară ori tăviță pe pieptul mortului, la baza icoanei. De reținut: Unii credincioși pregătesc tămâia cu
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
autentice, în care toate aspectele se subordonează scopului hristocentric al realizării împărăției lăuntrice. În acest fel, nu mai vorbim de viață biologică, viață psihosomatică, viață de familie, viață profesională, viață socială, viață culturală etc., ci vorbim de aspectele mai sus pomenite doar ca laturi normale și valorizate corespunzător ale vieții integrale, trăite pe coordonata teandrismului. În acest context, viața religios-morală nu va fi asimilată „mersului la Biserică” duminica și în sărbători, ori milosteniei practicate la poarta acesteia, cum, din nefericire, se
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
unei revelații, a unui imbold venit din străvechimi de istorie și din stră-adâncimi de suflet, eul (egoul, eliberat, paradoxal, de orice urmă de egoism) pleacă, solitar, în căutarea sensului pierdut. Consemnarea acestei călătorii, jurnalul ei, se află în paginile cărților pomenite mai sus. E drept, sensul pierdut nu poate fi descoperit, și căutătorul știe asta: “Ne vom întoarce tot mai goi/ Spre țara visului domnesc...”. Dar cât eșec existențial - atâta dramă. Și câtă dramă transcrisă estetic - atâta poezie. Există o seamă
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
și nici nu pot ști dacă ce făcea ea era bine sau rău, dar de copil știu de la părinții mei, că sufletele celor plecați trebuie lăsate să-și urmeze drumul, odihna acolo sus. Nu trebuiesc rechemate, tulburate din evoluția lor. Pomenitul în biserică nu le face rău, dar asemenea solicitări zilnice....nu știu ce să cred. Doamnei i-a slăbit mult vederea la ambii ochi, dar trăiește cu convingerea că Bunul Dumnezeu, i-a deschis un al treilea ochi, ochiul minții cu care
O IUBIRE PÂNĂ DINCOLO DE MOARTE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348273_a_349602]
-
din păcate, modelul și exemplul său este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet predici pe care pururea pomenitul Părintele nostru Vasile Coman ni-l dăruiește tuturor, spre luare aminte, lucrare șli amintire. În încheiere, revenind la evocarea mea de la începutul acestui material, vin să întreb, ce ar zice și cum ar analiza Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Coman mersul
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
academicianului de profesorul Vasilică, actualul edil al ipătenilor fiind cel care transpune cu claritate în viață cuvintele cunoștiință și conștiință. Sigur, n-au fost uitați toți cei care au plecat din lumea cu dor în lumea fără dor, cel mai pomenit fiind academicianul Hăulică, bunul său prieten, care avea un mănunchi de calități, de aceea a îndemnat asistența ’’să faceți ceva pentru a rămâne’’. La fel de înflăcărate au fost cuvintele colaboratorului său de peste două decenii, academicianul Constantin Gh. Marinescu, care n-a
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
CEL MARE DESPRE EDUCAȚIA TINERILOR ȘI PASTORAȚIA CREȘTINILOR Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 30 din 30 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Introducere Acum, la împlinirea a 1730 de ani de la mutarea la cele veșnice a fericitului și pururea pomenitului între sfinți, mari dascăli și ierarhi, în anul jubiliar al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române închinat lui, am dorit să scoatem în evidență concepția creștină despre educație și pastorație în viziunea Sfântului Vasile cel Mare - căci de el este vorba - care
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
fi vrut chiar să ne ducem viața „obștească” în colhozurile din Uniuni (a se citi „viața supravegheată”) în proporție de unu la unu. În anii aceia când dădeam piept cu viața literară bucureșteană, pe vârfurile vizibile ale aisbergului erau cei pomeniți mai sus: Moraru, Novicov, Vitner, Șelmaru, Breazu, plus o liotă mai măruntă, care reușiseră să-i lase-n planul doi pe niște poeți și prozatori care se afirmaseră de stânga, precum N.D.Cocea, Victor Eftimiu, M.R. Paraschivescu, Cicerone, Jebeleanu, Stancu
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
Bălcescu” politizându-i-l mai mult decât făcuse el, fapt pentru care, într-o mare consfătuire a fost demascat pentru greutățile pe care le face îndrumării de partid. Aceea a fost, însă, o primă etapă, după care mulți din eșalonul pomenit au început să se vrea autori totali publicându-și propriile lor cărți. Nărav care s-a perpetuat la activiști, continuând cât a ținut regimul: Vedeai cum apărea câte unul la partid care părea mai descuiat, dădea indicații mai ușor fezabile
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
societății sclavagiste, întemeietorii pedagogiei creștine și ai filocaliei... Câteva aprecieri și referințe la adresa activității lor teologice și spiritual - duhovnicești Sfinții Trei Ierarhi: Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gură de Aur (Hrisostom) și Sfântul Grigorie de Nazianz (Teologul) sunt cinstți, pomeniți și prăznuiți, annual, în ziua de 30 ianuarie. Chiar dacă fiecare din cei trei Sfinți Ierarhi au în calendar zile separate de prăznuire, în secolul al XI lea s-a stabilit ca ei să fie sărbătoriți (și) împreună, pentru a evita
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
acum încolo, haină strălucitoare, de împlinită sărbătoare, datorită lucrărilor de construcție, pictură și împodobire cu mobilier specific, care s-au desfășurat aici în ultimii ani, grație implicării susținute, a contribuției substanțiale și a jertfelniciei consistente a vrednicului, inimosului și pururea pomenitului ei păstor duhovnicesc, ctitor și fondator, în persoana P. Cuc. Părinte Paroh și Consilier Alexandru Horvat, până în urmă cu doi ani, iar după trecerea sa la veșnicele locașuri, în anul 2014, preluate și continuate de actualul său succesor - Părintele Consilier
PATRU DISCURSURI, FESTIVE ŞI ANIVERSARE, ROSTITE CU PRILEJUL A TREI EVENIMENTE RELIGIOASE, MOMENTE ŞI SFINŢIRI [Corola-blog/BlogPost/376463_a_377792]
-
Ein-Hod, orașul artiștilor pe care îl fondase, toți ceilalți sunt ignorați și uitați și în România dar și în Israel. Guvernul comunist la putere până la revoluția din 1989, ține în secret avangardele, numele artiștilor noștri dispar din nomenclatura celor studiați, pomeniți sau agreați. Așa se face că în România postbelică „Avangardele” nu sunt cercetate, iar prezervarea tezaurului cultural trece în mâna unor persoane private. În schimb, în Franța, Gherasim Luca, Benjamin Fondane, Victor Brauner etc se bucură de faimă și munca
PROBLEMA AVANGARDELOR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376105_a_377434]
-
popor care preferă totuși mirosurile ceva mai apetisante de usturoi, mici și fleici la grătar, cele de țigări cu cotoare, iar la nevoie, chiar și cel de picioare, tradițional nespălate. Și bineînțeles, nu este vorba nici de atât de des pomenitul paradis al copilăriei, pierdut odată cu inocența acelor ani, deoarece copilăria petrecută de Costel în Puchenii Mari, departe de a fi inocentă, era și ea la rândul ei, destul de monotonă, deoarece se limita la cele trei cafteli pe care le încasa
UN ET ÎN DILEMĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376662_a_377991]
-
Se cuvine, deci, să știm că limba română este vie pe toată planeta acolo unde sunt urmașii românilor străvechi sau imigrați în secolele trecute ori în zilele noastre. Oare, chiar așa să fie? Se mai vorbește limba română în zonele pomenite mai sus? Și în ce condiții se mai vorbește, dacă se mai vorbește? Unele mărturii din Basarabia, semnalate chiar de presă, spun că școlile de acolo au nevoie de carte românească. Că ziarele și revistele în limba rusă inundă chioșcurile
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
beată. îngenunchez în preajma nopții deodată sau mai încet să nu rup vraja urletului lupilor din umbra conturată pe zidul trecerii prin poarta-aureolată privesc și tac la luna strigătului care-odată înfiripa în mine frica de tine moarte-adâncă tu rămâi crispată când pomenită ești de gura-mi poate prea spurcată de vârful degetelor în dans pe taste de gândul viu care acum mă paște... și-l pasc și tremur toată de nerăbdare... da. să plec odată să plec să uit să mai întorc
OCHIUL DE JAR RĂMÂNE FIX de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375140_a_376469]
-
de succes. Singurul lucru care se știa în mod cert despre fantasma acelei poieni era că acolo-și dădeau ghioceii înadins întâlnire odată pe an, ca la o petrecere secretă, la un semnal vizibil doar pentru inițiați. Pădurea Bradului, cea pomenită și-n vestitul cântec haiducesc al mamei Radului stârnea imaginația noastră până peste poate. Cu siguranță că ascundea mai multe secrete decât doar cel al nevinovaților ghiocei. Vigilenți precum haiducii urmăriți de poteră, ne furișam și noi prin ea cu
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
a fi de folos istoriei prezente și a vedea lumina tiparului atât de mult așteptată. Cu ajutorul lui Dumnezeu,am să încerc, încă de pea cum și prin slabele mele puteri financiare, să dau către tiparniță primul volum din cele zece pomenite, precum și un dicționar de cuvinte și expresii vechi, iar într-un viitor nu prea îndepărtat, un Dicționar al oamenilor școlii (ctitori, legislatori, simpli slujbași). Referință Bibliografică: Amintiri cu Gheorghe Pârnță ! (II) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNŢĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372793_a_374122]
-
occidentali practică munca la negru, ori unele familii angajează românce pentru îngrijirea bătrânilor bolnavi, sau pentru activități menajere. Deși astfel de activități sunt reglementate prin lege cu drepturi și obligații pentru angajatori și angajați, relațiile de muncă ajung în starea pomenită mai sus, fie din cauza caracterului deplorabil al angajatorilor, fie și din necunoașterea de către angajați a drepturilor ce li se cuvin, sau acceptarea acestei stări din lipsa alternativei altor locuri de muncă. Din acest punct de vedere, statul român, care nu
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]