956 matches
-
m.: -Obelisc din marmură pe un podium de beton dedicat eroilor căzuți În cele 2 războiae mondiale, satul Serel; - m.m.: -cimitirul ostașilor români și germani din 1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera Șura Mare, sat Ohaba Ponor; - rezervație naturală: Ohaba Ponor; - cabana Baleia. RÎU DE MORI. - ruine de cetate (colț) - reședința cnezilor români CÎnde; - m. arh. ruinele bisericii CÎndeștilor, secolul XIV, satul Suseni; - m. arh. Conacul Kendeffy cu capelă, secolul XIV, satul RÎu de Mori; - m. arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe un podium de beton dedicat eroilor căzuți În cele 2 războiae mondiale, satul Serel; - m.m.: -cimitirul ostașilor români și germani din 1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera Șura Mare, sat Ohaba Ponor; - rezervație naturală: Ohaba Ponor; - cabana Baleia. RÎU DE MORI. - ruine de cetate (colț) - reședința cnezilor români CÎnde; - m. arh. ruinele bisericii CÎndeștilor, secolul XIV, satul Suseni; - m. arh. Conacul Kendeffy cu capelă, secolul XIV, satul RÎu de Mori; - m. arh. unele case din Clopotiva
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
prelucrare a lemnului: lăzi de zestre, În special cele realizate Între anii 18801910; - vatră folclorică; - ansamblu renumit de dansurti „Obîrșia Cloșani”; - centru artizanal; - mari crescători de oi. PODENI. - m. arh. pop. -case țărănești tradiționale; - vatră folcorică; - elemente de port popular. PONOARELE. - m.arh. - biserica din lemn „Sf. Nicolae” (aprox. 1763); - m. arh. - biserica veche ridicată de călugărul Nicodim (sec. XIV); - m.m. monument Închinat eroilor din 1913 și 1916-1919 din satul Gărdăneasa; - m. arh. pop. - 7 mori de lemn și case țărănești; - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m. arh. pop. - 7 mori de lemn și case țărănești; - m. n. - podul natural format din prăbușirea parțială a unei peșetri (61 m lungime și 12 m lățime); - m. n. - rezervația „Pădurea de Liliac” (20 ha); - m. n. - carstul de la Ponoarele - peșteră; - complexul carstic de la Ponoarele, unic În țară și În Europa; - m. n. lacurile carstice: Zătonul Mare și Zătonul Mic; - festival folcloric interjudețean În prima duminică din mai „Sărbătoarea Liliacului”; - ansamblu de dansuri laureat; - vatră folclorică; - elemente de port popular
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de lemn și case țărănești; - m. n. - podul natural format din prăbușirea parțială a unei peșetri (61 m lungime și 12 m lățime); - m. n. - rezervația „Pădurea de Liliac” (20 ha); - m. n. - carstul de la Ponoarele - peșteră; - complexul carstic de la Ponoarele, unic În țară și În Europa; - m. n. lacurile carstice: Zătonul Mare și Zătonul Mic; - festival folcloric interjudețean În prima duminică din mai „Sărbătoarea Liliacului”; - ansamblu de dansuri laureat; - vatră folclorică; - elemente de port popular și centru artizanal. - condiții optime
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Angela Alupei canotaj - 2 vâsle, categ. ușoară, Georgeta Andrunache, Viorica Susanu canotaj - dublu rame, Rodica Florea, Viorica Susanu, Aurica Bărăscu, Ioana Papuc, Liliana Gafencu, Elisabeta Lipă, Georgeta Andrunache, Doina Ignat, Elena Georgescu canotaj - 8+1, Monica Roșu gimnastică - sărituri, Cătălina Ponor gimnastică - bârnă, sol, Cătălina Ponor, Monica Roșu, Daniela Sofronie, Oana Ban, Alexandra Eremia, Silvia Stroescu gimnastică - echipe, Camelia Potec natație - 200m liber. Argint: Daniela Sofronie gimnastică - sol, Marius Urzică gimnastică - cal cu mânere, Marian Oprea atletism - triplusalt, Marian Drăgulescu gimnastică
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
categ. ușoară, Georgeta Andrunache, Viorica Susanu canotaj - dublu rame, Rodica Florea, Viorica Susanu, Aurica Bărăscu, Ioana Papuc, Liliana Gafencu, Elisabeta Lipă, Georgeta Andrunache, Doina Ignat, Elena Georgescu canotaj - 8+1, Monica Roșu gimnastică - sărituri, Cătălina Ponor gimnastică - bârnă, sol, Cătălina Ponor, Monica Roșu, Daniela Sofronie, Oana Ban, Alexandra Eremia, Silvia Stroescu gimnastică - echipe, Camelia Potec natație - 200m liber. Argint: Daniela Sofronie gimnastică - sol, Marius Urzică gimnastică - cal cu mânere, Marian Oprea atletism - triplusalt, Marian Drăgulescu gimnastică - sol, Ionela Târlea-Manolache atletism - 400mg
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
miștocar, subtil, deșănțat, crinamitard, într-o ortografie fantezistă, buclucașă, dezlănțuită-n invențiuni zgubilitice, de nestăpânit copil bătrân, flămând de mura împarșivită mustos în rugul verde-al frunzăloaicelor lobate reavăn, poftiicios la miezul galb al zarnacadelelor zimțate, răzlețite-n plăpumi și ponoare, râvnitor să râdă strașnic, bubuitor, demiurgic, din foale, din încăperile inimii, din sângele ficatului și-al splinei, din rinichii pișorcoși, din mațul minților nălucindu-i genial pampuște duioase, crudele, virginale... pe urmele voioase, bine întipărite în memorie, ale lui Rabelais
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
și se află la granița cu Pădurea Oroftiana. Poiana lui Manuș-mic teren arabil situat între Pâdurea Șindilita și Pușcașu. Poiana lui Vraghie-poiană situată în mijlocul pădurii Floroi. Numele vine de la fostul ajutor de pădurar care își avea casa în această poiană. Ponoare (La Ponoare)-teren accidentat cu multe surpări de pământ situat la vest de satul Baranca. Este situat pe malul drept al râului Prut și parțial este acoperit cu pădure. Numele îi vine de la ponor care înseamnă scobitură naturală în pământ
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
află la granița cu Pădurea Oroftiana. Poiana lui Manuș-mic teren arabil situat între Pâdurea Șindilita și Pușcașu. Poiana lui Vraghie-poiană situată în mijlocul pădurii Floroi. Numele vine de la fostul ajutor de pădurar care își avea casa în această poiană. Ponoare (La Ponoare)-teren accidentat cu multe surpări de pământ situat la vest de satul Baranca. Este situat pe malul drept al râului Prut și parțial este acoperit cu pădure. Numele îi vine de la ponor care înseamnă scobitură naturală în pământ,rezultată din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
își avea casa în această poiană. Ponoare (La Ponoare)-teren accidentat cu multe surpări de pământ situat la vest de satul Baranca. Este situat pe malul drept al râului Prut și parțial este acoperit cu pădure. Numele îi vine de la ponor care înseamnă scobitură naturală în pământ,rezultată din deplasarea terenului la vale. Pontul Popii (Pământul Popii)-teren înclinat spre sud, situat mai la est de locul numit Cresneanu care se mărginește cu Iazul Calu Alb și care în trecut a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care trece prin centrul acestui mic cătun. Localnicii nu-și amintesc de acest nume. Ruptoare (La Ruptoare)-loc situat în vestul satului Baranca, unde Prutul venind de mai multe ori înfuriat a rupt de mai multe ori malul drept, dinspre Ponoare. Săliște-loc ușor înclinat spre sud, situat aproape de Dealul Morii. Pe locul respectiv se găsesc urme ale unui sat dispărut. Probabil este vorba despre fostul sat Mlenăuți care nu putem ști din ce motive a fost mutat mai înspre pădure. Slăbeni
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
noua lege funciară. Acest fapt a afectat negativ producția de struguri din zonă, dar și o parte din teritoriile pe care au fost amplasate culturile de viță -de - vie, antrenând alunecările de teren (pe pantele dealurilor Solovăț, Valea Odăii și Ponoare),deoarece plantațiile viti- pomicole au fost executate în cadrul unor măsuri antierozionale, prin amenajarea de terase și potcoave. Desființarea unor plantații viticole după 1989 a determinat ca, începând cu anul 1990, să apară suprafețe cultivate cu viță-de -vie în cadrul gospodăriilor producătorilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
are o anume poezie și, de această dată, fizicienii știu să o scrie: O D Ă Mihai Popescu, Virgil Spulber, Rodica Popescu Mica Spulber, Gaby Cristian, Ilie Cristian Gaby Poenaru E toamnă-n Ardeal, oierii-și adună, mioarele de prin ponoare Sub buza de munte, sub clarul de lună dîre prelungi, mișcătoare. Anii aleargă, toamnele-și scutură zilele toarse-n neștire Și veșnicia prinde-n buchetul lui Mișu cincizeci de fire. Iașu-i departe de Colibița, munții pe frați îi desparte, Că
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
kgr. brânză fapt constatat și de dl. ministru C. etc. etc. El însă tot nu era în clar, mai ales asupra expresiei "aferim cocoș belit". 26 Aug. Beiuș Primar: Ghiță Cozma. pas! pasă! ogradă vâșcă curte (reședința boierului) cergă hârtop ponor fărină beteag vintre fânaț În sat la Roșia este un om bătrân de 108 ani, care e-n toată firea și-n toate mințile. Am, zice el, unul din vremea mea, care-i cu trei ani mai mic decât mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu flori negre și roșii chenar. Nu te lăți, broască-n tău Că nu-i tău tăt a tău... a zăpsi. primariul, morariul. 30 August. Cefa. 1 Sept. Marghita. 2 Sept. Aleșd. cucoare iaca cănură mire genunchiu praf (de pușcă) ponor ponoare smidă (sihlă) gligar = mistreț 3 Septemvrie. Bratca. Strâmtoare, sărăcie și năcaz. 4 Sept. Ceheiu Rontău. fântână (în loc de puț) pepene (crastavete) ciunt mascur șese șepte șerpe (fioară) vițioasă (vition) pântece inimă (p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
flori negre și roșii chenar. Nu te lăți, broască-n tău Că nu-i tău tăt a tău... a zăpsi. primariul, morariul. 30 August. Cefa. 1 Sept. Marghita. 2 Sept. Aleșd. cucoare iaca cănură mire genunchiu praf (de pușcă) ponor ponoare smidă (sihlă) gligar = mistreț 3 Septemvrie. Bratca. Strâmtoare, sărăcie și năcaz. 4 Sept. Ceheiu Rontău. fântână (în loc de puț) pepene (crastavete) ciunt mascur șese șepte șerpe (fioară) vițioasă (vition) pântece inimă (p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale. șură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
consolidarea statului socialist al acestei clase n-ar ținti clar întărirea și îmbunătățirea situației clasei muncitoare, ași socoti că viața mea e lipsită de sens." (pp. 526) Poetul Din furtună Și mânie Tu detună Apă vie La izvoare Argintii Din ponoare Spre câmpii * Visuri line Fulgi alene Să-nsenine A noastre gene; Dă-ne nouă Versuri vii Ca o rouă Inimii. * Libertatea Și dreptatea Sprintene Alinte-ne Zilele Tuturor Munca, fie Bucurie, Cânt și spor. [JURNAL DE CĂLĂTORIE]*1 15 Mai 1954
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mărginim să precizăm că a colaborat la această publicație permanent, aproape în fiecare număr, până la încetarea apariției (1944). Un alt învățător strălucit, Vasile Tomegea, lăudând activitatea lui Gheorghe Rădășanu scria că "a reușit ca dintr-un sat cu râpi și ponoare să facă un sat de grădini și gospodării frumoase"76, iar Grigore Sturzu, tot cu o remarcabilă activitate, preciza: "Dacă vestitului sat pomicol Rădășeni i-au trebuit generații întregi ca să ajungă azi o grădină imensă de pomi roditori, apoi satului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
socialiste în înaintarea ei spre comunism.“ („Patriotismul socialist, revoluționar, parte inseparabilă a operei de construcție socialistă, a formării omului nou“, Era socialistă, 10 aprilie 1988) PETRESCU Florin Chemarea Glasului Patriei de la Pankov (nota V. I.) „Nu-ți mai spun nimic ponoare, lanuri unde pâinea coace, glasul tânăr de tractoare, bătrâneștile cerdace? Nu-ți tresare oare-n sânge, cu acorduri lungi și vii, coarda dorului ce plânge sub arcuș de pribegii? Ai lăsat țara desculță, înglodată-n umilință, cu pestelcă sărăcuță și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dea lungul văii însoțită de un firicel de apă cristalină ce se oprește într-o baltă mlăștinoasă. Drumul șerpuia în continuare pe lângă mlaștină, la capătul cărei se încrucișa cu calea ferată, care urcă dinspre platoul de exploatare a cărbunelui, Ponor. În acel punct de încrucișare a celor două drumuri, adică cel de fier și cel de piatră, a fost un mic lac cu apă curată și peștișori, înconjurat de mesteceni, iar calea ferată despărțea foarte frumos mlaștina de lac, exact
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de stația de încărcare a cărbunelui sosit pe calea aerului, cu funicularul, de la puțul cinci Unteriș. Din acel mic lac pornea un firicel de apă care continua să însoțească drumul de piatră ce avea ca destinație platoul de exploatare minieră Ponor. Mina de cărbuni se găsea la poalele dealului stâncos Tâlva Zânei cunoscut în grai local Tilfasinna, care era cel mai înalt vârf din munții ce înconjurau localitatea Steierdorf-Anina, locul despre care circulau diverse povești și legende, povestite seara la culcare
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cu drumul Oraviței, străjuit de cantonul feroviar Răuț, de unde trenurile forestiere își urmează cursul prin Livada Mare, Brădet și mai departe spre stația terminus Anina. De acolo, din Anina, trenurile plecau în sens invers cu vagoanele goale spre stația Ponor și Crivina printr-un defileu de poveste, prin cheile Plopa până la stația terminus din capătul opus Ponyazka. În 1890 construcțiile vilelor erau în toi. Acestea vor primi nume ca: vila Dora, vila Eva ,vila Elisabeta, vila Mică etc. Vila Dora
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
încrucișare de drumuri era un punct strategic. De acolo puteai urmări tot ce se deplasa în cele patru direcții, spre centru, spre stațiune, spre Oravița și în Colonia Cehă, din care drumul continua spre colonia de case de pe platoul minier Ponor. Mina Ponor Drumul spre stațiune era un drum de piatră în pantă care trecea prin fața vilei Dora sau dr.Huschith după care panta dispare până ajungi pe platoul stațiunii climaterice. Revenind pe platoul pe care a fost construită stațiunea climaterică
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
drumuri era un punct strategic. De acolo puteai urmări tot ce se deplasa în cele patru direcții, spre centru, spre stațiune, spre Oravița și în Colonia Cehă, din care drumul continua spre colonia de case de pe platoul minier Ponor. Mina Ponor Drumul spre stațiune era un drum de piatră în pantă care trecea prin fața vilei Dora sau dr.Huschith după care panta dispare până ajungi pe platoul stațiunii climaterice. Revenind pe platoul pe care a fost construită stațiunea climaterică, aceasta a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]