1,120 matches
-
poet și scriitor de limbă franceză, tipărind în anii ’80 șase volume de versuri și în 1991, unul de proză memorialistică foarte specială, poematic-filosofică, Diotima. În 1983 cunoscutul editor de poezie Guy Chambelland îi dedică un număr al revistei sale „Pont de l’épée”. De-a lungul anilor ’90 îi apar, în limba în care a început să scrie și la care nu a renunțat niciodată, câteva cărți fundamentale: Această pierdere (1992), apoi versiunea românească a primului volum din Diotima (1997
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
să trimită trupele să‑i ucidă, când soția inițiatorului, singura care‑și păstrase spiritul sănătos, s‑a prezentat în fața guvernatorului reușind să‑l facă să‑și schimbe părerea. A doua istorioară (IV, 19) are, de asemenea, protagonist un harismatic, de la Pont. Ca și confratele său sirian, acesta avea obiceiul de a interpreta Scripturile în manieră proprie, la limita tradiției ecleziastice. Avea adesea vedenii nocturne prin care era anunțat de iminența sfârșitului lumii ca și de venirea lui Cristos (în termen de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
desfășoară la Histria, în secolul al V-lea î.Hr., și aduce în pagină credințe religioase, scene de sacrificii închinate zeilor, întâmplări din viața olarilor, reprezentări de teatru popular, prin care se încearcă reconstituirea vieții de zi cu zi pe țărmurile Pontului Euxin. Erudit de mare clasă, frământat de ambiția construcțiilor ciclopice, ceea ce dezvăluie afinități cu Dimitrie Cantemir, I. Heliade-Rădulescu, B. P. Hasdeu, S. este totodată un subtil analist și un rafinat stilist. La Ion Marin Sadoveanu, pentru întâia oară, romanul nu
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
cu alte persoane care au trecut printr-o experiență similară poate fi foarte benefic pentru dumneavoastră. Există mai multe căi de a schimba informații cu alți pacienți. În aceste întrevederi de suport, cei mai mulți simt că pot vorbi deschis, își împărtășesc „ponturi”, adică se simt în largul lor. Veți constata că vă veți simți confortabil discutând despre boala și tratamentul dumneavoastră, relațiile cu prietenii și familia, speranțele și temerile pentru viitor. În țara noastră, din păcate, nu funcționează organizat veritabile servicii de
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
Pașii, București, 1973; Cicoarea, București, 1977; Nufărul alb, București, 1982; Urmașii lui Euclid, București, 1986; Chemarea țărmului la Aquileia, Brașov, 1993; Tatăl și fiul, Chișinău, 1995; Dealul Melcilor- Snail’s Hill, ed. bilingva, tr. Corina Bugeanu, București, 1998; Povestiri de la Pontul Euxin, Brașov, 2002; Telescop pe Dealul Melcilor, Brașov, 2003. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii, pref. edit., Brașov, 1993 (în colaborare cu Arina Petrovici). Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „O parte din continent”, GL, 1968, 40; Mircea Iorgulescu, „Denișa”, RL, 1970, 36; Voicu
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]
-
linia Goga - Cotruș. Comentatorii l-au definit ca un neotradiționalist, fascinat în primul rând de lumea satului, recuperată într-o succesiune de tablouri descriptiv-decorative. Poetul derulează priveliști de iarnă, culese de la țară, unde, în decembrie, „irozii încep a ura”, din Pontul Euxin, unde „austrul vânăt risipește foi / din Tristele proscrisului Ovidiu”, comunică bucurii stârnite de luna mai, care pune „tumori de ametiste și granate, / pirogravuri de fosfor în cais”, celebrează „toamna românească” („Ard frunze vechi și-un mal de mirodenii / în
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
Verzweiflung, „Neue Zürcher Zeitung”, 1998, 13 octombrie; Christian Ecker, Es klappert die Mühle, „Berliner Zeitung”, 1998, 17-18 octombrie; Jürgen Verdofsky, Heute ist Freiheit, „Frankfurter Rundschau”, 1998, 28 octombrie; Klaus Walter, Odysseus im Rollstuhl, „Die Welt”, 1998, 31 octombrie; Mircea Anghelescu, „Pont des Arts”, „Curentul”, 1998, 6 noiembrie; Christian Schulz, Träume mischen sich ein, „Südwestpresse” (Ulm), 1998, 11 decembrie; Nicolae Bârna, Țepeneag. Introducere într-o lume de hârtie, București, 1998; Marian Victor Buciu, Țepeneag între onirism, textualism, postmodernism, Craiova, 1998; Cosma, Romanul
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
a amenda fondul inventarului clasic. Bunăoară, Miron Costin, care învățase la iezuiți, a nutrit o admirație statornică pentru scriitorii Antichității; este adevărat că nu îi trece cu vederea lui Ovidiu compunerea unor „verșuri necuviincioase”, cauză - crede el - a exilului la Pontul Euxin, dar este departe de a face mare caz de lucrul acesta. Antichitatea pătrunde în aria culturală românească după ce fusese „implicată” cu creștinismul. Asimilarea de tip nonconflictual pe care circumstanțele o asigură lămurește conviețuirea în cultura noastră a elementelor laice
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
Bogza, Despre moartea lui Ilarie Voronca, „Revista literară”, 1947, 8; Luc Decaunes, Ilarie Voronca ou l’Ami des hommes, „Cahiers France-Roumanie”, 1948; Jean Rousselot, „Poèmes choisis”, „Europe”, 1956, august-septembrie; Denys-Paul Bouloc, Ilarie Voronca, Paris, 1961; Homages à Ilarie Voronca, „Le Pont de l’Épée”, 1965, 27; Manolescu, Metamorfozele, 48-50; Ilarie Voronca, ALR, 518-531; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 172-191; Sașa Pană, Ilarie Voronca - amintiri, „Albina”, 1970, 43; Caraion, Duelul, 236-247; Piru, Varia, II, 365-368; Sașa Pană, Născut în ’02
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
o valoare simbolică. „Leș produits naturels jouent alors le rôle intermédiaire entre le psychisme et la nature, et l’acte créateur est réduit au chois de ces éléments investis désormais d’une valeur humaine. Parmi eux, leș fossiles jettent le pont entre le minéral dont ils șont constitués et l’animal dont ils șont l’empreinte, la trace c’està-dire l’image.” (Otte 1996, p. 79-80). De atunci, descoperiri similare așa de vechi nu prea s-au mai făcut, poate cu excepția
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
pietrei de-a fi înger” (Livada plânse galbena privire). Motivul central al lirismului de natură vizionară al lui S. este, firește, cel al exilului, iar figura simbolică tutelară e aceea a lui Ovidiu: „Exilul ai să-l porți amar în Pont / Sfielnic ți-o prezic ultima oară...” (Ovidiul). Și, asemenea ilustrului său predecesor - care, silit să trăiască printre barbarii Sciției, își clamează, odată cu nefericirea, revolta și superioritatea trufașă -, poetul își transpune mândria ascendenței în spirit vituperant, în versuri pătrunse, de astă
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
în capitolul referitor la microhidronimie (VI) dar, chiar de pe acum, fără o analiză specială, se poate constata o frecvență mare a denumirilor latine, pentru multe din aceste hidronime. III Marea Neagră și două insule ale sale De la Pontos Axenos la Marea Neagră. Pontul Euxin apare în literatura greacă veche a secolului VIII î.e.n., știrile privindu-l înmulțindu-se o dată cu începuturile coloniilor grecești din Pontul stâng (vestic), adică din secolul VII î.e.n. În secolul V î.e.n., Herodot, marele geograf, istoric și etnograf, care vizitează
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
denumirilor latine, pentru multe din aceste hidronime. III Marea Neagră și două insule ale sale De la Pontos Axenos la Marea Neagră. Pontul Euxin apare în literatura greacă veche a secolului VIII î.e.n., știrile privindu-l înmulțindu-se o dată cu începuturile coloniilor grecești din Pontul stâng (vestic), adică din secolul VII î.e.n. În secolul V î.e.n., Herodot, marele geograf, istoric și etnograf, care vizitează vestul și nord-vestul Pontului Euxin, descrie populațiile și geografia acestei zone cu hidrografia sa, incluzând litoralul și Dunărea Inferioară cu afluenții
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
literatura greacă veche a secolului VIII î.e.n., știrile privindu-l înmulțindu-se o dată cu începuturile coloniilor grecești din Pontul stâng (vestic), adică din secolul VII î.e.n. În secolul V î.e.n., Herodot, marele geograf, istoric și etnograf, care vizitează vestul și nord-vestul Pontului Euxin, descrie populațiile și geografia acestei zone cu hidrografia sa, incluzând litoralul și Dunărea Inferioară cu afluenții săi. El îi prezintă pe geto-dacii de pe acest fluviu și pe sciții de pe Bug. Cu spiritul său analitic, căutând explicații pentru constatările sale
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
prezintă pe geto-dacii de pe acest fluviu și pe sciții de pe Bug. Cu spiritul său analitic, căutând explicații pentru constatările sale, în secolul IV î.e.n. Aristotel 14, în lucrarea "Probleme" (XXIII.6), se întreabă: "De ce este mai albă apa mării din Pont decât cea din Egeea?" Și își răspunde: "Oare din cauza refracției luminii din mare în aer? În jurul Pontului aerul este dens, alb strălucitor, așa încît și suprafața mării apare la fel. Cel din marea Egee este albastru, curat până în depărtare și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pentru constatările sale, în secolul IV î.e.n. Aristotel 14, în lucrarea "Probleme" (XXIII.6), se întreabă: "De ce este mai albă apa mării din Pont decât cea din Egeea?" Și își răspunde: "Oare din cauza refracției luminii din mare în aer? În jurul Pontului aerul este dens, alb strălucitor, așa încît și suprafața mării apare la fel. Cel din marea Egee este albastru, curat până în depărtare și, în chipul acesta, marea care reflectă lumina apare astfel. Sau, poate pentru că lacurile sunt mai albe decât
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
dens, alb strălucitor, așa încît și suprafața mării apare la fel. Cel din marea Egee este albastru, curat până în depărtare și, în chipul acesta, marea care reflectă lumina apare astfel. Sau, poate pentru că lacurile sunt mai albe decât marea, iar Pontul are înfățișarea de lac, din pricină că se varsă în el multe fluvii?" Iar în "Istoria animalelor" (VIII.12) descrie delfinii din Pont și păsările migratoare din delta Istrului, dintre care unele iernează în Egipt. În secolele III-II î.e.n., Polibiu, în "Istoriile
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în chipul acesta, marea care reflectă lumina apare astfel. Sau, poate pentru că lacurile sunt mai albe decât marea, iar Pontul are înfățișarea de lac, din pricină că se varsă în el multe fluvii?" Iar în "Istoria animalelor" (VIII.12) descrie delfinii din Pont și păsările migratoare din delta Istrului, dintre care unele iernează în Egipt. În secolele III-II î.e.n., Polibiu, în "Istoriile" (IV.41.1.2), descrie resursele pentru comerț ale Pontului stâng, precum și pericolul pentru navigație pe care îl constituie cordonul litoral
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
multe fluvii?" Iar în "Istoria animalelor" (VIII.12) descrie delfinii din Pont și păsările migratoare din delta Istrului, dintre care unele iernează în Egipt. În secolele III-II î.e.n., Polibiu, în "Istoriile" (IV.41.1.2), descrie resursele pentru comerț ale Pontului stâng, precum și pericolul pentru navigație pe care îl constituie cordonul litoral format de bara de nisip a deltei, datorată aluviunilor purtate aduse de fluviu. Geograful Strabon (sec. I î.e.n. - I e.n.), în "Geografia" (I.3.4), reia problema îndulcirii apei
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
stâng, precum și pericolul pentru navigație pe care îl constituie cordonul litoral format de bara de nisip a deltei, datorată aluviunilor purtate aduse de fluviu. Geograful Strabon (sec. I î.e.n. - I e.n.), în "Geografia" (I.3.4), reia problema îndulcirii apei Pontului prin apa marilor fluvii ce primește, precum și pe cea a cordonului litoral. În prima jumătate a secolului I e.n., Pomponius Mela, în (De chorographia, I.19.102), dă o descriere amănunțită a Pontului și îi leagă de evoluția de numele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
I.3.4), reia problema îndulcirii apei Pontului prin apa marilor fluvii ce primește, precum și pe cea a cordonului litoral. În prima jumătate a secolului I e.n., Pomponius Mela, în (De chorographia, I.19.102), dă o descriere amănunțită a Pontului și îi leagă de evoluția de numele acestei mări: marea este puțin adâncă, furtunoasă, plină de neguri, cu puține porturi și fără să aibă în jurul ei un țărm lin și nisipos; ea este aproape de vânturile de miazănoapte și, nefiind adâncă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
vizitat-o, negustori, dar și pirați, pentru a înspăimînta și îndepărta pe noii veniți și concurenți. În "Istoria Naturală" (secolul I e.n.), Pliniu cel Bătrân dă o indicație clară asupra curentului litoral, coborând de la nord la sud, de-a lungul pontului stâng. Din însărcinarea Împăratului Hadrian, Arrian, guvernator al Bithyniei în secolul II e.n., efectuează și scrie un "Periplu al Pontului Euxin". O dată cu descrierea amănunțită a țărmurilor, dă și o pitorească prezentare a miticei insule Leuce - Insula Șerpilor, loc de naștere
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
I e.n.), Pliniu cel Bătrân dă o indicație clară asupra curentului litoral, coborând de la nord la sud, de-a lungul pontului stâng. Din însărcinarea Împăratului Hadrian, Arrian, guvernator al Bithyniei în secolul II e.n., efectuează și scrie un "Periplu al Pontului Euxin". O dată cu descrierea amănunțită a țărmurilor, dă și o pitorească prezentare a miticei insule Leuce - Insula Șerpilor, loc de naștere și de mormânt al tot atât de legendarului erou Ahile; insulă asupra căreia vom reveni. Tot în secolul II e.n., Ptolemeu dă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mormânt al tot atât de legendarului erou Ahile; insulă asupra căreia vom reveni. Tot în secolul II e.n., Ptolemeu dă în "Îndreptarul geografic" o primă cartografie în coordonate a Mării Negre, iar la finele secolului II - începutul secolului III, Claudius Aelianus descrie fauna Pontului și tehnica pescuitului (în "Despre animale"). Vom face acum un salt până la mijlocul evului mediu, pentru a întîlni unul dintre cele mai exacte portulane al Mării Negre - il Mar Nero -, întocmit între 1306-1323 de genovezul Marino Sanudo cel Bătrân. Este de-
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
veniți pe cursul său. O soluție pentru această dilemă ar putea să o dea tocmai luarea în considerare a unor caracteristici hidrografice ale acestui mare fluviu european, și mai ales ale paleohidrografiei sale. Grecii, ce l-au cunoscut venind din Pontul Euxin prin Delta sa și urcând prin cursul inferior dintre Porțile de Fier și vărsare, i-au consemnat acestui curs numele traco-dacic venind din indoeuropeanul sreu = acel ce curge, legat desigur de curgerea sa majestuoasă 52. Tot astfel, prima mențiune
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]