1,013 matches
-
adversari ai regelui Franței în conflictul dintre acesta și rivalul său englez. Castilia, Navarra, Aragone, Portugalia, Scoția, Neapole, comitatul de Savoia, regatul Ciprului se pronunță în favoarea papei de la Avignon. Milanul, Florența, Polonia, Ungaria, Flandra, Sfîntul Imperiu aleg împreună cu Anglia partidul pontifului roman. Conflictul avea să dureze mai mult de patruzeci de ani. Pentru a-1 înfrînge pe cel pe care îl consideră un uzurpator, fiecare dintre cele două tabere încearcă mai întîi metoda forței. Ludovic de Anjou, fratele regelui Franței, și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-lea se pregătește o expediție împotriva regiunii Provence care nu va mai avea loc, în timp ce ducele de Lancaster intervine în Castilia, în 1386, cu dublul scop de a-și cere drepturile de moștenitor dar și pentru a-1 susține pe pontiful roman. Pentru că nici una din aceste acțiuni nu a reușit, se recurge, tot fără succes, la proceduri de împăcare. O soluție ar fi fost să nu se desemneze un succesor aceluia dintre papi care ar fi decedat primul. Dar, cînd Urban
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de interdicție. În Franța, chiar în interiorul Universității din Paris, nu există o unanimitate în privința legitimității unuia sau altuia dintre papi. Doar Universitatea din Toulouse și din Orleans, ca și unele provincii ca Normandia și Provence sînt în întregime de partea pontifului roman. Îngrijorat de această situație, guvernul regal proclamă, prin ordonanța din 1398, că Biserica franceză nu recunoaște decît autoritatea spirituală a lui Benedict al XIII-lea; aceasta înseamnă "sustragerea de la supunere", care permite regelui să dispună de beneficiile și taxele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de la supunere", care permite regelui să dispună de beneficiile și taxele ecleziastice. Nici această ordonanță, nici revolta populației locale, nici atacul contra palatului papal pus la cale de un șef de bandă plătit de regele Franței, nu îl fac pe pontiful de la Avignon să cedeze. Începutul unei rezolvări a situației va veni de la Universitatea din Paris. Începînd din 1394, aceasta sugerează să se recunoască un sinod care, dacă nu ar ajunge la o înțelegere, ar rezolva problema recurgînd la o ultimă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-i aducă acesteia ceva prestigiu, Sigismund acceptă cu condiția ca papa să convoace un nou sinod. Acesta își deschide ședința la Constanz, în 1414, și durează aproape patru ani. Sinodul reușește, nu fără opoziție, să-i destituie pe cei trei pontifi și să-1 aleagă în locul lor pe Odon Colonna, care se va numi Martin al V-lea. Criza pare rezolvată și se întărește poziția celor care plasează sinodul deasupra papei. Înainte de a-1 alege pe Martin al V-lea, părinții sinodali
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
reacționează destituindu-1 pe Eugeniu al IV-lea și înlocuindu-l cu un con-tra-papă: contele de Savoia (Nicolae al V-lea). Această nouă schismă sfîrșește cu victoria papalității și eșecul tentativei de democrație sinodală în sînul Bisericii. Repus în toate drepturile, pontiful roman Eugeniu al V-lea folosește o parte importantă din resursele Bisericii pentru reconstrucția Statului pontifical și pentru înfrumusețarea Romei. Pînă la sfîrșitul Evului Mediu nu se va mai pune problema convocării vreunui sinod general. Papalitatea, care apare tot mai
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
impozite și reduc posibilitățile de a cere ajutor Romei. Conflictul durează pînă în 1472. Regresul autorității pămîntești a Sfîntului Scaun în fața puterii crescînde a statelor este dublat de repunerea în discuție a autorității sale spirituale. Ereziile, fondate pe criticarea comportării pontifilor, tind spre constituirea unor veritabile Biserici independente. Cea mai gravă dintre aceste erezii apare în Anglia, în jurul unui universitar de la Oxford, John Wyclif, care, în cursul diferitelor negocieri financiare dintre regele Angliei și Sfintul Scaun, a susținut drepturile regelui. Preconizînd
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Cu mare greutate, Grigore al XI-lea reușește să readucă papalitatea în Italia, în 1377. Marea schismă a Bisericii care urmează prelungește anarhia. Aceasta dă puterilor străine, prinților și orașelor italiene, ocazia de a interveni în favoarea unuia sau altuia dintre pontifi, în schimbul unei protecții nu mai puțin periculoase pentru papalitate. Dacă la sfîrșitul secolului al XV-lea aceasta reușește să capete forma unei mdnarhii centralizate, autoritatea asupra propriilor state rămîne nesigură. Decăderea statului pontifical este evidentă. Chiar dacă este mai puțin afectat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
condamnă cămătăria, creditul se răspîndește din plin și împrumutul cu dobîndă devine o practică curentă. Profund stînjenită de această evoluție a situației, Biserica va condamna cu severitate împrumutul cu dobîndă sau îl va accepta în funcție de situație, de persoane sau de pontifi. Această practică, intrată în obicei, este mai mult decît comerțul propriu-zis, sursa averii "negustorilor". Capabili să facă să circule sume considerabile și să ofere suveranilor sumele de care ei au nevoie, uneori în locuri aflate departe de teritoriile de unde își
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a realizărilor secolului al XV-lea (căutarea Frumosului, reflectarea spiritului divin prin ordine și armonie) și să călăuzească spectatorul în contemplația armoniei divine și în aprofundarea semnificației sale. Încă de la începutul secolului al XV-lea, prin curățenie și prin frumusețe, pontifii au vrutvsă facă din Orașul Etern capitala universului: astfel, Sixt al IV-lea apelează la artiștii toscani cei mai cunoscuți pentru a decora capela (Sixtină) pe care tocmai o construiește la Vatican. Dar Roma cunoaște epoca sa de aur prin
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pe călugări: beție, jafuri, concubinaj și gustul pentru profit sînt lucruri frecvente. Episcopii sînt mai puțin preocupați de diecezele lor decît de acumularea de funcții și de profituri. Cît despre Curia romană, aceasta se străduiește să exploateze bisericile locale în timp ce pontifii își aranjează familiile (Alexandru al VI-lea Borgia), se războiesc (Iulius al II-lea) sau devin constructori (Leon al X-lea). Lipsurile Bisericii se observă mai des în indiferența ei față de îndatoririle pastorale, în formarea preoților, față de evanghelizare și față de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
stabilitatea continentului. Odată ambițiile lui Carol Quintul date la iveală, Anglia adoptă față de Habsburgi o atitudine cu atît mai ostilă cu cît problema religioasă adaugă noi motivații. S-a văzut că Henric al VIII-lea, catolic intransigent, salutat de suveranul pontif cu titlul de "apărător al credinței", a fost obligat din motive personale să se despartă de Roma. Totuși, este o falsă schismă și o falsă reformă, pentru că esența dogmei și a ritualului catolic este păstrată. Nu există deci nimic care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Fontainebleau, papa nu cedează nici amenințărilor, nici încercărilor împăratului de a-1 corupe. Pentru a ieși din impas și a reuși să-și impună hotărî-rile, Napoleon convoacă un sinod național la Notre-Dame din Paris (iunie-august 1811). Dar episcopii apără drepturile pontifului. Această luptă fără ieșire are consecințe cu atît mai numeroase cu cît bula de excomunicare se răspîndește. Pînă atunci devotați celui ce a realizat concordatul, catolicii încep de acum să plece urechea la propaganda regalistă. În Italia și în Belgia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și N. Iorga: Giovanni Soranzo, Les Tartars et le Saint-Siège d’après un livre recent, în „Revue historique du Sud-Est Européen” anul IX, nr. 1-3 (1932), p. 82-96), cu o imensitate de informații culese de misionarii catolici trimiși de către marele pontif. O scurtă descriere a marii invazii tătare, din 1241, cu informații referitoare la români, care merită amintită, este aceea făcută de Cheshire Harold, The great Tartar invasion of Europa, publicat în „The Slavonic Review”, vol. IV, nr. 13, Londra, 1926
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
urmări pe împricinați pentru a le răpi din libertate și a-i supune unui regim inchizitorial, au compromis planurile Vaticanului relativ la cumani și a spulberat și ideea creștinării tătarilor și catolicizării românilor prin reînființarea Episcopiei de Milcov, exprimată de Marele Pontif în octombrie 1279, pentru mult timp. Ele aveau să aibă urmări pentru Ungaria și Transilvania chiar pe plan politic, ca o consecință și a încălcării ținuturilor românești dintre Carpați și Nistru, supuse tătarilor. Nu imediat, însă, căci frământările din sânul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în fiecare an (adică începând din 1334) uneori chiar de mai multe ori, să ia parte la oaste și să conducă sau să trimită mai mulți luptători decât aceia pe care mijloacele bisericii pot să-i susțină”. Ei cereau Marelui Pontif să fie scutiți de oaste. Dar cruda realitate nu permitea așa ceva, în acele timpuri. În urma explicațiilor primite de la Buda, papa Benedict al XII-lea, fără a face cea mai mică aluzie la scutirile clericilor, adresa în 17 mai 1339 un
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
se mândrească la Roma că au izbutit să catolicizeze „o parte din neamul cel mare al valahilor ce trăiesc pe la hotarele Hungariei dinspre Tătari”. Un Andrei de Spoleto a prins atmosfera grea în care se făcea prozelitismul și dezvăluia Marelui Pontif, că succesul în propovăduirea catolicismului ar fi asigurat, numai dacă s-ar trimite la Răsărit de Carpați misionari, care să știe limba acestui popor simplu. Reacția nu a întârziat însă să vină. Murind Lațcu, în 1374 și neavând urmaș de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a ideii remarcabile, dl Breban rămâne un autodidactat. În afară de a scrie proză, nu știe nimic altceva. Și nici nu dorește să învețe. Ar mai fi ceva la care se pricepe - să pontifieze. Din nefericire pentru dl Breban, numai de așa ceva - pontifi de mucava - nu duce lipsă Parisul. Reîntoarcerea era inevitabilă. Amici, colegi, ca să nu mai vorbesc de foști camarazi de Comitet Central, au fost probabil mai suprinși chiar de reîntoarcerea dlui Breban decât de criticarea Tezelor din iulie. După revenire, viața
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
sf. botez; - faptele de îndurare creștinească, cum sunt pomenile făcute săracilor, vizitarea bolnavilor, sunt un mijloc de ispășire a păcatelor proprii și ale altora, sunt un mijloc de a atrage milostivirile cerurilor asupra lor; - mărturisirea credinței lui Hristos, supunerea față de Pontiful Roman, de Episcopul diecezan și de parohul propriu încadrează pe membrii Ordinului în adevărata Biserică a lui Hristos, îi înrolează în acea armată atât de solid închegată a cărei izbândă e sigură, căci Hristos e în fruntea ei și precum
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Întâlnirea, își amintește scriitoarea, fusese destul de hazlie, constituind fără îndoială sursa de inspirație pentru o scenă din filmul Entrée des artistes al lui Marc Allégret. Ascunsă după o perdea de catifea roșie, Dominique privește cum tatăl său, grav ca un pontif, îl întâmpină pe Louis Jouvet, îl copleșește cu laude, apoi rămâne înmărmurit la auzul "veștii celei bune". În ciuda admirației pe care și-o mărturisea pentru marele actor, refuzul său a fost unul categoric și definitiv. Tatăl lui Dominique nu putea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Grație volumului Al doilea sex, a fost parcursă o nouă etapă în ceea ce privește liberalizarea moravurilor și emanciparea femeilor. Impulsul imprimat de Simone de Beauvoir este cu atât mai percutant cu cât este susținut de filozofiile lui Sartre, Camus și Merleau-Ponty, noii pontifi ai gândirii din Saint-Germain-des-Prés. Clopotnița abației medievale, atât de puternică odinioară, devenise acum locul de întâlnire al gânditorilor existențialiști și atei, care exercită o mare influență intelectuală asupra societății. Or, ce altceva este existențialismul, dacă nu, ca o reacție la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în cadrul unei arii geografice mediteraneene, unitatea, bazată pe realizarea unei entități politice și culturale este fără îndoială mai mult un mit decît o realitate. Pînă la urnă, dincolo de fărîmițarea feudală apoi națională, acest vis a fost continuat cu obstinație de pontifii romani în jurul ideii creștine, de Carol cel Mare și de Otto stimulați de țelul reinstaurării autorității imperiale și de Carol Quintul care urmărea apărarea catolicismului roman. Victoria statelor naționale din secolul XVI-lea pare să pună capăt acestor idealuri. De
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
să apară și le-a îmbunătățit de-a lungul veacurilor. III. Ca organism, Biserica reprezintă azi, plecând de la originile sale supranaturale, o forță neînvinsă în unitatea ierarhiei, în luminozitatea învățăturii sale aplicate împrejurărilor actuale, în prestigiul tot mai ridicat al pontifilor săi minunați. „În întunericul ce învăluie o lume răzvrătită la învățăturile Sfintei Evanghelii - observa [revista] Civiltà Cattolica - ba chiar când se îndeasă aceste tenebre, o credință creștină corectă ne sugerează să credem că Dumnezeu nu pierde lumea, ci o mântuiește
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Adăugați Bibliei incalculabilul patrimoniu doctrinal, teologic, filozofic, polemic, apologetic, literar, al sfinților Părinți, Învățători ai Bisericii, Apologeți ai Bisericii Catolice, al maeștrilor gândirii din toate veacurile, al poeților care s-au inspirat din credința sa; adăugați splendidele Enciclice ale Suveranilor Pontifi și vedeți dacă mai există vreo instituție care se poate compara cu ea. Și, în ciuda a toate, am permis să ni se impună vocea pretențioasă, dar și ridicolă, a acelor gânditori care, fără nici o reținere, au pus întreaga știință de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de la Leon al XIII-lea (1878-1903) până la actualul papă Pius al XII-lea (1939-1958). Ne permitem să reproducem fragmentele înălțătoare și luminoase ale Mesajelor papei Pius al XII-lea, atât de recente încât nici un preot nu le poate ignora - unde Pontiful reclamă deschis: 1. demnitatea personalității umane în fața invadării sufocante a puterii de stat; 2. dreptul fiecărei națiuni, oricât de mică, la libertate și independență; 3. necesitatea unei distribuiri echitabile între popoare a bunurilor dăruite de Creator; 4. legitimitatea aspirațiilor clasei
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]