93,928 matches
-
Dar dacă deputații nu mai pot de grija tricolorului pe Casa Parlamentului nu puteau pune mînă de la mînă în vederea realizării acestui costisitor scop patriotic? Nu de alta, dar nu i-a obligat nimeni să se mute în fosta Casă a Poporului ctitorită de N. Ceaușescu. Iar deputații vor tricolor pe Casa Parlamentului în timp ce pîinea se scumpește, iar prețul gigacaloriei, aflăm din ROMÂNIA LIBERĂ a crescut cu aproape 155.000 de lei. Dar se compară niște amărîte de scumpiri cu bucuria românilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
de oaie va fi folosit tot mai mult la iluminatul cu opaițe. În ziua de 22 august a.c., Poliția română și-a dovedit încă o dată vigilența, dacă mai era nevoie, în prinderea unor infractori periculoși pentru economia națională și bunăstarea poporului. Astfel după o urmărire ca în filme, a fost anihilată o rețea, de fapt o familie de tip „vai de Cosa Nostra”, care furase câțiva știuleți de porumb într-o căruță. După focuri de avertisment trase cu armamentul din dotare
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
stă în dogmă și în caracter, este biserica. Însă chiar dacă ar avea slobod și la statuie, ea nu prea este disponibilă acum doar pentru hălci de veșnicie fiindcă tocmai se ocupă intensiv cu veșnicia întreagă, adicătelea cu Casa Ortodoxă a Poporului, pe numele ei Catedrala Mîntuirii Neamului. Dar și în condițiile acestea biserica este, în felul ei, prezentă și pe lîngă statui; pentru că acolo unde pune comanditarul gradul, trupețul solda, primăria spațiul și sculptorul botul, soborul pune busuiocul și livrează imponderabil
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
soborul pune busuiocul și livrează imponderabil norișori de tămîie. Născut militar și creștin, după cum arată sondajele, sponsor și deținător de spații publice, după cum se poate observa la fața locului, românul se trezește acum o biată făptură (oarecum animată) în mijlocul unui popor implacabil de statui. În aceste condiții, Comisia pentru Artă Monumentală a Ministerului Culturii e un fel de școală de retorică unde se țin discursuri, se emit păreri și se contabilizează tot felul de supărări și scrisori, pline de indicații și
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
cât de cât demn, stăteam cu prietenul meu, psihologul Haralampy, în fața televizorului și, printre șuvoaiele de transpirație, încercam să legăm o discuție. Bineînțeles că ne bălăceam într-o logică absolut compromițătoare pentru sănătoasa noastră origine daco-romană și tradiționala istețime a poporului român. Era seară, escadrilele de țânțari atacau în picaj, câinii târlei din spatele blocului erau repartizați pe alei, scări și balcoane și, normal, nici unul nu era mulțumit, astfel că se încinsese o dispută sub formă de lătrături de parcă ar fi început
Regi, regine și căldură... by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13581_a_14906]
-
a și-o consolida în exterior, prin înscenarea unei imagini „democratice”, geniul Carpaților a montat două mituri: cel al „patriei primejduite” și cel al „complotului malefic”, care putea fi al străinătății perfide și agresive, dar și al intelectualilor „rupți de popor”, „vînduți”. A luat naștere, ne amintim cu toții, un patriotism de operetă, anacronic, bizuit pe retorica pașoptistă, un „rococo național” pe care destui creatori l-au acceptat poate că din impulsuri ale subconștientului etnic, primejduit dinspre Est, mai mult ca sigur
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
este, prin firea lucrurilor, restrictivă. Ea reține parte din documentele care pot contribui la cunoașterea, în mare, a vieții poetului român. Starea lui de efervescență, de inițiative și înfăptuiri în domeniul creației, pe diverse planuri, ca factor de coeziune între popoare și de mobilizare a românilor prin activitatea sa de publicist, mereu în inima palpitândă a redacțiilor. Enumerarea a urmărit să pună în lumină aprecierea de care s-a bucurat Aron Cotruș, oriunde în altă parte decât în țara lui. Construindu
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
poeziilor și prozelor intrate atunci în manuale și asimilate ca unică ofertă, cu sau fără plăcere, în vremea copilăriei și adolescenței multora dintre noi, sînt mai vinovați decît factorii puterii din acele vremuri de actuala stare de spirit bolnavă a poporului român. De ce supraviețuiesc efectele literaturii propagandistice dincolo de limitele regimului care a născut-o, care e sursa energiei ei negative?”. Supraviețuiesc, între altele, și pentru că paradigmele literaturii politic orientate, fie că s-a numit „literatură proletară”, „literatură militantă”, „realism socialist”, „umanism
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
se dovedeau mult mai riscante. Un exemplu perfect de limitare prin estetizare îl oferă ghicitoarea. Caracterizările tipice ale speciei sînt sau convenționale (privind presupusul său rol formativ, educativ, de exercițiu al inteligenței, ba chiar ca „expresii ale năzuinței neabătute a poporului spre lumină”), sau centrate asupra mecanismului metaforic. le populare au fost adesea elogiate pentru ingeniozitate și poeticitate în invenția metaforică; interesul pentru această latură semantică fiind exagerat în dauna altui mecanism, cel puțin la fel de important - și mult mai bogat în
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
ca revers o diminuare a libertății? În noua sa carte, The Future of Freedom: Illiberal Democracy at Home and Abroad (Ed. Norton, New York), Fareed Zakaria, redactor-șef la „Newsweek” răspunde afirmativ. După opinia lui, „guvernele alese care pretind că reprezintă poporul impietează frecvent asupra puterilor și drepturilor altor elemente ale societății”, precum justiția, presa, consiliile locale etc. Astfel, dacă Orientul Mijlociu sau China sînt împinse prea rapid spre democrație, se vor produce regimuri politice instabile și intolerante. Pentru Fareed Zakaria, o țară
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
admite fără echivoc c-am greșit participând la o tragedie planetară, clasa politică dominantă n-ar mai avea aplombul să ducă cu preșul pe cei îndreptățiți să-și recupereze proprietățile confiscate de comuniști. Problema României nu e sărăcia, ci reaua-credință. Poporul, excepțională masă de manevră în orice situații urât mirositoare, nici nu va pierde, nici nu va câștiga dacă cetățenii Israelului vor intra în posesia a ceea ce li se cuvine. Singurii care vor avea de suferit sunt activiștii comuniști și securiștii
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
se cuvine. Singurii care vor avea de suferit sunt activiștii comuniști și securiștii care s-au înghesuit să pună mâna pe proprietățile aflate în litigiu. Așa încât dl Iliescu ar face bine s-o lase mai moale cu dragostea sufocantă pentru popor, pentru că singurii români pe care-i protejează sunt cei din cartierele de lux ale orașelor și vecinii săi de cartier din binecunoscutul „perimetru roșu” al Bucureștilor. In numele unor astfel de interese ne aruncă președintele în situații intolerabile, și nu
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
și Mircea Zaciu în jurnalul lui. Cît despre Nicolae Ceaușescu, nu trebuia să fii nu știu ce potentat ca să-i poți telefona personal, el însuși n-o făcea pentru că moștenise această putere de la taică-su, ci pentru că luptase toată viața pentru drepturile poporului său și pentru că Ceaușescu, din motivul ăsta, îl respecta. Fiindcă, de exemplu, de ce trebuia Octavian Paler, care era redactor-șef de ziar, să-i dea lui, Adrian Păunescu, telefon? „Ce, eu eram mai redactor-șef de ziar decît el? Puteam
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
conceptului de națiune: "O comunitate de simțire, exprimată într-o limbă obștească, un sentiment de legătură între generații. Națiunea e o familie mai mare" ( N. Iorga). Încă din 1939, criticul vorbește despre vechimea noastră: Noi suntem geți latinizați, adică un popor străvechi din Europa și trebuie să cultivăm acele simboluri care ne amintesc străvechimea noastră", așa cum o fac francezii, italienii, germanii" ( "Mica soră latină"). Este greșit a invoca o tradiție de câteva sute de ani și a trata cu ironie frazele
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
legătură directă cu tema în discuție. Sensul clasicismului și Domina bona. Adevăratul patriotism G. Călinescu îl definește nu atât în demersuri teoretice, cât în afirmarea unei mari încrederi în literatura română, despre care vorbește cu efectivă mândrie. După ce desenează harta poporului român, a României Mari, prin creatorii ei cei mai semnificativi, unii, strălucite spirite tutelare ale nației, el încheie Prefața citată cu admirabila frază: "Și după toate, după o prea lungă desconsiderare de noi înșine, e timpul de a striga cu
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
în care se aduceau elogii nemăsurate Uniunii Sovietice stăpâna de facto a țării? După opinia mea, nu aveau ce căuta în antologie articole pur propagandistice în slujba P. C. R., precum: 1948, Res-publica, Săptămâna curățeniei, I. L. Caragiale împotriva șovinismului și cosmopolitismului, Patria poporului muncitor și încă altele. Sunt efectiv uluit de prezența într-un volum, consacrat culturii și națiunii române a dezamăgitorului encomion, intitulat Mareșalul Stalin, unde cel care a ucis vreo 20 de milioane de oameni, are în viziunea criticului-publicist "un profil
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
Distanțele se pierd în viziunea această romantică, viziune ce concentrează spațiul, creînd un univers de armonii nevăzute și simboluri. E relevat interesul special al lui Hașdeu pentru origini, pentru momentele aurorale restabilite pe coordonate abisale, între care obîrșiile dacice ale poporului român, pe o direcție pe care au mers Grigore Tocilescu, Nicolae Densusianu, Vasile Parvan, Lucian Blaga. Această atracție de factură romantică apare consubstantiata cu întoarcerea către rădăcinile dinaintea latinității care s-a manifestat în Franța și Spania în jurul anului 1900
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
își va oferi serviciile. În Dicționar, însă, o mică omisiune: nici o trimitere la principala operă din timpul comunismului a maestrului: Mitrea Cocor. O pudicitate căreia îi corespunde, bunăoară, la tema Emil Cioran, trecerea cu vederea a repetat vitriolantelor rânduri despre poporul român, în favoarea singurului paragraf din scrierile acestuia, evocând nostalgic locurile copilăriei. În acest punct, e de relevat că o atenție binevenită s-a acordat în Dicționar scriitorilor exilului, evident cu operele lor în limba română. Și aici nasc nedumeriri asupra
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
au primit acolo, datorită unor intelectuali evrei, Iosifescu, Eugen Skileru, care mi-au făcut mult bine, m-au ocrotit. Pentru că, atunci când fusesem exclus din partid, spusesem, despre cultură, că nu poate să fie politizată, ea este universală și a tuturor popoarelor. Or asta mirosea a troțkism, și eu știam foarte bine. Așa că evreii aceștia de bună calitate m-au luat drept troțkist și m-au ocrotit. La Editura de Stat eram un fel de sclav, stilizam traduceri: Iluzii pierdute, Anna Karenina
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
unic. Parcurgându-l, noi, care, din păcate, i-am fost contemporani, prin efectele lui, ne dăm încă o dată seama de absurdul orwellian în care am trăit 45 de ani, de greaua sentință de condamnare la care am fost supuși ca popor, intrați în robia comunismului, sentință extinsă deopotrivă asupra spiritualității, a culturii ce trebuia să fie "modelată" după tiparele cuceritorului, transformată pri mistificările cele mai grosolane și mai ales interzisă, dacă nu sortită pieirii. Este epoca inchizitorială în care se ard
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
marilor familii și ale marilor intelectuali, în care se pun sub șapte lacăte actele noastre de identitate națională, documente și studii fundamentale, ce ar fi urmat în continuare să ne apere drepturile istorice, să ne înfățișeze în fața lumii ca un popor european, cu o cultură ce ajunsese în interbelic să fie pe multe paliere, sincronă. Dar instaurarea comunismului după 1945 ne-a întrerupt mersul ascendent, ba ne-a împins cu numeroase decenii în urmă, impunându-ne o gândire simplist-primitivă, menită să
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
statut au parte Iuliu Maniu și Ion Mihalache, șefii P.N.Ț., înscriși pe aceeași listă, alături de Corneliu Zelea Codreanu. Cartea-ucaz pune la index orice amintește de pluralism politic, de adevărul istoric ( Basarabia, Transilvania, Tratatul de la Trianon), de specificul și tradițiile poporului român ( S. Mehedinți, Le pays et le peuple roumain, G. Dem. Teodorescu, Vasilca, Plugușorul, Orații de nuntă), de românii din alte țări, ca cei din Valea Timocului, de religie, de biserică, de regalitate etc. Victor Frunză constată în același timp
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
maturitate, înclină balanța în favoarea elanului etic, fără însă să renunțe de tot la acel "plaisir du texte", la virtuozitatea estetică bună conducătoare de performantă frumusețe gratuită. Meditația stoicului prevalează însă: "Orgolii, vanități n-avui/ Decât să scriu ceva nervos/ Pentru poporul cel de jos/ În spiritul simțirii lui / Ca roțile Ardealului/ Și-apoi s-ajung un mort frumos." Umilitatea și smerenia reperelor estetice și morale se însoțesc inevitabil cu calea adevărului și libertății, fie și cu prețul vieții, de vreme ce: "Nici vremurile
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
face egal cu bronzații din Burkina Faso și-i vom covârși pe bălanii din Lichtenstein... Când eternii cârtitori nu se mai termină odată cu ei vor obiecta că nimic nu s-a schimbat, nici măcar timpul acordat reclamelor sau că, pe lângă taxele de pe popor, radioul, televiziunea vor primi mai departe fonduri de la buget, va trebui, este de datoria noastră să subliniem, că aspectul cel mai important al chestiunii îl reprezintă dreptul în sine cucerit de către noii și învigorații contribuabili. Și că suntem doar în fața
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
de lectură. De câteva minute, „veteranii" începuseră să cam vocifereze: că e nădușeală ( nu e, pentru că, miraculos, aerul condiționat funcționează impecabil), că de ce nu vin mașinile mai des, că sigur șoferii beau la capăt de linie, că primăria fură banii poporului... Treptat, una din femei, cu evidente calități de „lider informal", preia mesajul bătrânilor din picioare (cei de pe scaune nu zic nimic, se uită pe geamuri, mimând interesul, la muncitorii sprijiniți în lopeți) și articulează, limpede și sonor (o ajută, ce
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]