2,752 matches
-
cafenele McCafé în țară, aducând astfel mai aproape de consumatori un meniu specializat și cafele de calitate, într-un decor primitor, adecvat oricărei întâlniri. Atât prin spațiul special creat în cadrul restaurantelor McDonald’s, cât și prin servirea elegantă, în căni de porțelan și prin oferta unică de deserturi, cafenelele McCafé fac din fiecare experiență McDonald’s una cu adevărat specială. În evoluția sa, McDonald’s urmează un principiu simplu, bazat pe ascultarea dorințelor clienților: ei sunt cei care ne dictează încotro trebuie
Surpriză la Delfinariul din Constanța by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/50747_a_52072]
-
un mare șal./ Ai cărui franjuri pulsează iubitor./ Încălzesc aerul de iarnă./ Și mă păzesc, distrugând, două câte două, pachețelele de infern./ Cele mai umane părți rămase aici, în afară de franjuri, sunt/ cele trei/ citrice, care stau pe o farfurie de porțelan./ Animalele de companie sunt plecate la serviciu./ Fotografiile cu țărmuri însorite s-au ocupat noaptea cu studiul/ Vedelor, dar/ spre dimineață au trecut în cealaltă dimensiune.” Ce altceva e aceasta, dacă nu poezie? Și ce altceva sunt cei patru debutanți
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
Acestui Orient atoateîncăpător, où tout est pris à la légère, i se opune celălalt, îndepărtat, Orientul subtilităților și al unei cruzimi care nu lasă urme la vedere, fiind ceva mai perseverentă și mai organizată decât mâniile Orientului dintâi. Rondelurile de porțelan sunt scoase, cu aerul lor de neterminat și, cu toate astea, de foarte complet, din această lume a exceselor proporționate, dacă se poate spune așa. O rețetă la care Macedonski însuși a râvnit, însă nu întotdeauna cu folos. Postmodernismul revine
Orientalism by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5079_a_6404]
-
de suferință, fumul trabucului enorm pe care Tito i-l pufăie în nas. Acum, de această deschidere profita locuitorii de la frontiera, din ambele părți. În loc de arătura și sârmă ghimpată, au parte de liberă trecere pentru mic trafic. Românii duc sticlărie, porțelanuri, nuci și, înainte de toate, miraculosul gerovital; se întorc cu electrocasnice, covoare sintetice, „fâșuri”, cămăși de nylon și, negreșit, Vegeta și țigări Vikend. Cum criză de alimente încă nu s-a năpustit, sârbii duc de la noi roți de cașcaval, rude - cum
Isus și Tito by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5511_a_6836]
-
a explicat Valentin Ceaușescu. După decesul fraților săi, Zoia și Nicu, Valentin a devenit unicul moștenitor al cuplului dictatorial Elena și Nicolae Ceaușescu. Printre obiectele recuperate de el se numără: 42 de picturi de pânză și carton, gravuri, obiecte din porțelan și obiecte din argint. O parte din bunurile Zoiei Ceaușescu au fost moștenite de soțul său, Mircea Oprean. Bărbatul vrea să-i fie restituite și să fie și despăgubit de către Ministerul Public. Asta pentru că multe dintre hainele cuplului au fost
Valentin Ceaușescu a recuperat bunurile familiei by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35839_a_37164]
-
se salvează, pentru scurtă vreme, o viață de artizanat, un decor de-o minuție orientală, sunt duse de o apă mică. Nu le distruge, dar nici nu le imprimă mișcarea tumultoasă a înfăptuirilor care schimbă lumea. Sunt niște amintiri de porțelan, mărturisind o neputință decorativă. O tristețe programatică, susținută de mici curenți de atmosferă, care nu-i clintesc nici o silabă. Edificând un liliput al elanurilor neîmplinite, al pornirilor reținute, al ambițiilor temperate melancolic. După un episod de poezie angajată, aceste constatări
Simplificări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3606_a_4931]
-
Din cositor se făceau obiecte de veselă și jucării dar și vitralii sau sicrie și, evident, obiecte de artă decorativă. La sfârșitul sec. al XVIII-lea se dezvoltă însă producția manufacturieră și semiindustrială, apare sticla. Producția de sticlă și de porțelan face să decadă, inevitabil, cea de cositor. Obiectele din sticlă și porțelan sunt mai ieftine, mai ușor de folosit, sunt moderne; iar cele din cositor vor dispărea - atât obiectele, cât și breslele și meșterii - într-un interval de circa 20
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
sau sicrie și, evident, obiecte de artă decorativă. La sfârșitul sec. al XVIII-lea se dezvoltă însă producția manufacturieră și semiindustrială, apare sticla. Producția de sticlă și de porțelan face să decadă, inevitabil, cea de cositor. Obiectele din sticlă și porțelan sunt mai ieftine, mai ușor de folosit, sunt moderne; iar cele din cositor vor dispărea - atât obiectele, cât și breslele și meșterii - într-un interval de circa 20 de ani. Meșteșugul ca atare nu va mai reînvia. Există însă o
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
e aceea a slăbiciunii. În locul frumuseții, Lovinescu se va ocupa de creionarea unor corpuri fragile, plăpânde, nedezvoltate, adesea mutilate, puse în efigie prin „micime”. În cazul lui Bebs Delavrancea vorbește de „fărâma vie a fetei”, de chipul de „păpușă de porțelan” cu „cârlionți sălbatici” ori, altădată, de „toată mica ei făptură” și „zulufii păpușii”; Sorana Gurian e „copilul plăpând” „miniaturala ei ființă”, „micul ei trup mutilat, la toată gingășia făpturii ei”, ajungând la formularea „problema literaturii fetiței plăpânde”; pentru Lucia Demetrius
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
Eul mereu întârziat E ziua bună care unește cu infinitul. E sărbătoarea mare și foarte veche. E orașul și vânturi deasupra. E o privire din ochi în ochi, drept înăuntrul visului. Este eul, eul eclozându-se pe sine însuși, care, învârtind porțelanul moștenit, sculptând un homunculus din drojdie de cafea, oferind turte dulci idolilor, așa cum se cheamă duhurile, se cheamă astă-seară pe sine însuși. Este eul, eul eclozându-se pe sine însuși, care citind cu voce tare scrisorile tale invers, ascultând voci din
Trei poeți estonieni by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/3634_a_4959]
-
patru labe de fiecare dată când îi curățam podeaua în loc să folosim un mop. Una dintre ele lua o cârpă și încerca să ne ajute, dar mai mult ne încurca. Una dintre ele ne oferea prânzuri complicate în farfurii elegante de porțelan și insista să ne așezăm la masă cu ea, deși noi voiam să ne vedem de treabă. Una dintre ele stătea în cămașă de noapte până la prânz. Mai multe dintre ele aveau dureri de cap. Multe erau triste. Majoritatea beau
JULIE OTSUKA Buddha din podul casei by Casiana Ioniță () [Corola-journal/Journalistic/3401_a_4726]
-
să le ducă lipsa. O furculiță de argint. O solniță. O înghițitură de coniac, din când în când. O ceașcă de ceai frumoasă, cu trandafiri, pe care trebuia neapărat să o avem. O farfurioară frumoasă cu trandafiri. O vază de porțelan care avea aceeași nuanță de verde ca statuia din jad a lui Buddha pe care o avea mama. Îmi plac lucrurile frumoase, asta e. Niște monede care erau pe masă de câteva zile. Altele ne abțineam, deși eram tentate, și
JULIE OTSUKA Buddha din podul casei by Casiana Ioniță () [Corola-journal/Journalistic/3401_a_4726]
-
s-a așternut din nou asupra casei. Hai să vedem, i-a spus părintele, pierdut în presimțiri funeste. Au constatat că bustul lui Hugo în bronz masiv fusese dizlocat de pe consola unde locuia de ani de zile, iar vaza din porțelan de Sèvres, la care ținea atât de mult Coleta, zăcea în țăndări pe covorul persian. Treaba cu vaza era într-adevăr terifiantă. Părintele Diniță a refuzat să comenteze cele ce văzuse. Era vizibil tulburat. I-a spus că trebuie să
Tablouri dintr-o expoziție by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Journalistic/2940_a_4265]
-
diferențiezi. Țesutul vieții. Durerea și stînjeneala tratamentului, evidenta lui ineficiență, plictiseala, frustrarea sexuală și de distracții, cele trei asistente tinere, bătrînele nebune și senile, vag auzite, niciodată văzute, fantasmagorii din lumea exterioară, cămăruia plictisitoare, patul gol, scaunul verde, cîinele-lup de porțelan care urcă treptele verzi, prea puțin radio, ceasul de argint cu inscripție agățat pe perete, mesele neapetisante, rutina, făcutul patului, peticul urît de grădină văzut pe fereastră, cînd și cînd lumina aurie (Claude) sus pe cer. Vizitele părinților, retragerea promptă
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
le-a zis, înainte ca fiecare dintre ei să se întoarcă la treburile sale. Înăuntru domnea un aer de provizorat pe care cu toții încercau să-l alunge. La bucătărie, Eutimia dădea ordine mai multor servitoare prinse cu despachetatul veselei din porțelan, aluminiu și sticlă. Covoarele au fost întinse fără întârziere, la fel la ferestre draperiile grele, din mătase de Damasc, fiecare inel de prindere își găsea suportul, unele mese erau acoperite cu broderii dantelate și nu puțini dintre ei se întrebau
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
coregrafie excepțională parcă de balet rus mixat cu Matrix, cu un decor fastuos îmbrăcat în pulberi de lumină aurie că într-un tablou impresionist, cu excepționale clarobscururi care scot în evidență portrete învăluite într-o liniște hieratica, cu figurile de porțelan pictat ale femeilor, ca niște măști de teatru Kabuki, si chipurile de o cruzime abstractă ale bărbaților, cu străzi luminate de un reflector invizibil desenând un spot în mijlocul obscurității generale, totul învelit într-o perdea de ploaie, cu o gesticulație
Kung Fu și estetism by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3230_a_4555]
-
INSULĂ tot răgeam arome-rune extrem de șoptit definit - infinit până ce extenuat fachir rugineam pe cuneiformele trestiilor cu unchiul TOM și mă trezeam în hărți de alzheimer troznind din crengi la o cantină catolică pentru cei fără locuință umpleam lapsusuri de porțelan cu paul celan plutind într-un sos de armuri răsfierte la computer de la etajele superioare unde din sărăcia lumiise preparau temperaturi de globalizare la focuri de arme și suflători în religii extrem de dezlegate la portofel în timp ce eu iar am inter
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
învățat cum să îmbrace o carte" - și-a spus Cristina în gînd, simțind un fel de paralizie. - Hai, nu mergem? - Pați era parcă ceva mai vioi și mai bine dispus și o privea cu simpatie. Cristina se simțea ca de porțelan și îi era frică să nu se facă țăndări dacă face un pas. - Ba da, a răspuns după o pauză, pe urmă a tras tare aer în piept și a făcut doi pași înainte călcînd cu grije, l-a luat
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
curată cînd respirația e scurtă și ochiul pe luciul asteroizilor plînge spațiul plin de veneții cheamă gondole din sînge scriam scormoneam la porțile unei scoici adormite în lîna de aur un flamingo de jar între fulgii vorbirii în castitatea de porțelan privirea botează încercările bărcilor de a ajunge în apele urcătoare în focul apos caravane de mucegai în oasele tale - crizanteme mișcate sub pete de sînge lupte se dau nopțile devin albe confesiuni tu ești purtat de raze în miezuri de
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
în sincope transformă inima în vîntul coagulat pe tipsii înflorite transformă scripeții durerii în curvia curcubeului și țipătul mărăcinelui în tuburi de orgă intru în singurătatea camuflată a memoriei orb în claie de fosfor acolo unde se creează un alt porțelan o ureche se ridică piramidală și mai departe în zona tăcerii unde ochi de copil sînt singurele sunete ramificații ale puterii captive nuanțele întunericului nuanțele dincolo de moartea biochimică prin deltele atomilor floare de lotus într-un sunet rotund îmi trimiteau
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
ce-i drept. Dar așez capacul pe mașina de scris, îi anin belciugul, cu sentimentul neliniștitor că m-am zăvorât și eu înăuntru. Interior cu vază japoneză Liniște, vă rog. În camera aceasta singuratecă au spart o prețioasă vază de porțelan oriental fin ca pânza de păianjen, dând în ea cu pumnii și călcând-o în picioare. Sub ochii mei se petrece minunea: vaza își adună singură cioburile și le lipește unul câte unul (în liniște și concentrare) cu o substanță
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
Celulele. Și-Arhaica Angoasă, Pe care Legile și Tații Burduhănoși n-au reușit Să-o cauterizeze. Pe urmă alta. Și alta. Pînă ce, liniștit, Te vei întoarce singur la Fericita Turmă. Armăsarul și păpușa Sus, pe dulap, un armăsar de porțelan S-a înălțat, sălbatic, pe-albastrele-i picioare De dinapoi. Și, într-o nesfîrșită încordare, Nechează, în tăcere, zadarnic, spre tavan. Alături, cu ochi negri, gură roșă, visătoare: Păpușa. Care-așteaptă, senină, uitîndu-se pe geam, Să vină în vacanță, ca-n fiecare an
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
fără antecedente, care-și ia, lejer, toate riscurile: al persoanei întîi și, pe deasupra, al amintirilor caligrafice și miresmate, fără zăgaz la ce numeam, devreme în anii de școală, ,expresii frumoase". Comparații migălite, riduri subțiri de peniță pe chipuri mate, din porțelan: ,Străzile se pierduseră în urma noastră, fără detalii, ca benzi albastre pe o hartă pe care știi că o ai, însă nu îi cauți niciodată legenda." Puse una lîngă alta, dintr-o grijă pentru stil vecină cu pedanteria, micile potriviri, privite
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
serios", de n-ar fi vocile care se-amestecă indefinit, de-ți trebuie ureche muzicală, nu glumă, să nu te pierzi în madrigalul lor. De n-ar fi un fel de-a vorbi, apăsat, cumva pocnit, ca zgomotul capetelor de porțelan, de la păpuși-copii, izbite de pereți. și-o bătrînețe care vine, nu ca la Balzac, cu ieșirea din viața socială. Ci așa ca la Proust. De îndată ce-ți dai seama că exiști, imediat cum mor cei care-ți spuneau ce
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
o voce tenebroasă, de fapt, un urlet: - Hei! Dragule... Vezi că e cineva la ușă! E vocea Coryntinei, amplificată de niște forțe ale răului, desigur. Să aprind lumina ? Nu, nici într-un caz. Rapid, fac un inventar: bijuterii, avem ? Nu. Porțelanuri? Un cap de bour cu un corn rupt și lipit cu ,super glue" de-un colț al micului ecran al MegaVijănului meu de Haralampy după vreo trei bărdace de trăscău; apoi: o legătură de pătrunjel, poza domnului Prim-ministru Tăriceanu
"Situația e sub control, stați liniștiți..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10712_a_12037]