2,519 matches
-
pe primele două, mai ai obraz să vii acum și cu a treia!... - E bună, nu? îmi cere Deliu Petroiu părerea. - Firește, îi răspund, Moș Poveste nu se dezminte, e și el un ales om de duh!... Moș Poveste era porecla cu care se alesese Todoran, încă pe când mă mai aflam la facultate, grație sfătoșeniei lui și a vorbirii molcome, cu infime variații de tonalitate. În sine îmi spuneam însă că nu era deloc improbabil ca această anecdotă, cu jocul ei
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
țăranii din împrejurimi îl botezaseră „Lugubrul”. Ziua, când aveau treburi cu caii la castel (deoarece castelul, pentru a se autofinanța, beneficia de o potcovărieî nu spuneau „mă duc cu calul la castel”, ci spuneau „mă duc cu calul la Lugubru”, porecla fiind încetățenită multe verste împrejur. în altă ordine de idei, trebuie menționat faptul că, pentru a evita o cacofonie, castelul era de altminteri, cum și-au dat imediat seama călugării noștri, o superbă mărturie a goticului târziu. Și aici simțim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și alienantă și atunci o apărut o cocoașă, un loc dureros În care s-a adunat tot orgoliul unei individualități refulate vrînd să țîșnească afară ca un munte al trupului și să fie văzut. Așa s-a născut „Cocoșatul“. O poreclă la fel ca „Piticul“, ca „Pricopsitul“, ca „Gâdea“, ca „Ciungul“. O poreclă e de fapt o reclamă prin care produsul este recomandat scoțîndu-i-se În evidență calitatea specifică. Toți oamenii au nevoie de reclamă, e greu să trăiești fără reclamă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
care s-a adunat tot orgoliul unei individualități refulate vrînd să țîșnească afară ca un munte al trupului și să fie văzut. Așa s-a născut „Cocoșatul“. O poreclă la fel ca „Piticul“, ca „Pricopsitul“, ca „Gâdea“, ca „Ciungul“. O poreclă e de fapt o reclamă prin care produsul este recomandat scoțîndu-i-se În evidență calitatea specifică. Toți oamenii au nevoie de reclamă, e greu să trăiești fără reclamă, să știi că nu poți concura cu nimeni, că nu poți fi preferat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
În șa, cum Își pierde direcția, cum se oprește din douăzeci În douăzeci de metri și probabil că În mintea lor contrariată scapără ca din senin un cuvînt: biciclistul! Iată că după Îndelungi așteptări Nino și-a obținut semnul distinctiv, porecla, reclama. PÎnă acum noi doi nu eram pentru colocatarii noștri decît părinții celui mai mare balerin de la televizor, dar calificativul maxim nu era al nostru ci al lui. Acum, de cînd cu bicicleta, lui Nino i s-a conferit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pe el. Mi-a promis că va păstra tablourile lui Baár până la sfârșitul vieții mele. Mai nou, i se spunea Sfântul Bódog. Nu pentru că s-ar fi călugărit, ci s-a iscat o poveste, care s-a prescurtat într-o poreclă și care s-a lipit de el ca Fratele său de Iosif. „Sfinte Sisoie, ăsta mai trăiește?!“ exclamau oamenii zi de zi. Da, vestea se răspândea în fiecare dimineață ca focul. Lăptarul dădea de știre peste tot că nici în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
unor persoane din jur. în partea cealaltă a galeriei am văzut pe cineva care îmi părea al naibii de cunoscută. Harriet a făcut greșeala să facă cu mâna în direcția aia. —Bună, Baby, a strigat ea. Capetele s-au întors. Era o poreclă ridicolă și nepotrivită. Probabil din cauza asta și-a ales-o, pentru neconcordanța dintre ceea ce însemna - numele „Baby“ descriind ceva mic, rotund și drăgălaș - și ceea ce semnifica - Baby Thompson, o personalitate PR, o victimă a modei și o gânganie extraordinar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
alcătuiesc satul Slobozia) erau, la 1774, 30 de case, cu 23 birnici, făcându-se precizarea că au fost scutelnici. între cei 23 de birnici (capi de familie), înscriși cu prenumele și în loc de nume de familie s-a trecut fiul lui.., porecla, un defect fizic, funcția, originea etc., găsim pe Apostol Bejenar precum și pe Dumitru Funar care, cu siguranță, sunt veniți din Ardeal sau Bucovina. După venirea bejenarilor bucovineni (1784-1820), unele familii au fost așezate de boierul Ștefan Rosetti sau de urmașul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plecat: cășvănari, părhăușeni, chetroșeni, mai ales că erau grupați pe părți de sat, ținându-se la un locă toți cei veniți dintr-un sat. Din Părhăuți au venit: familiile Ignătescu care, fiind numeroși, a fost nevoie să fie deosebiți după poreclă; o parte erau Ignătescu (Cercel), altă parte erau Ignătescu (Chifan), alții erau Ignătescu (Brad); Pintilescu, Vraciu și Boghian. Din Todirești este familia Tabarcea sau, cel puțin așa se susține, alte familii venite chiar și dup 1820, sunt chiar din alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
învățătorul Gheorghe Postoi. Ici și acolo, pelagra mai făcea victime la jumătatea secolului XX, mai mult din nepăsarea, neștiința și sărăcia unora. Din satul Slobozia - Filipeni, a fost prinsă de această boală, ieșită din consumul porumbului stricat, unul numit după poreclă Ghimici, care avea mâinile cu crăpături vinete și cu umflături și se trata cu miere de albine amestecată cu hrean. Îmi amintescă bine cazul consăteanului meu, deoarece mi-a povestit ceva ce nu era de povestit atunci, iar în istoria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Nourescu a venit fără să și se asigure transportul și a slujit în anii războiului 1916-1918 și după război, iar după el a venit popa Teodor Lăzescu de la Roman, căsătorit cu o fată din Fruntești, căruia oamenii i-au scosă porecla „Papuc”, dar nu a stat mult, era departe de oraș și a plecat la Gârleni, pe linia ferată Bacău - Piatra Neamț. După o scurtă slujire a preotului Gh. Ilie, rudă de-a lui Gheorghe Romedea, vine ca preot tânăr Ion Păvăluță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se achita tributul către Poarta Otomană. Autorii recensământului arată și greutățile întâmpinate în înscrierea populației birnice și a scutiților, deoarece mulți aveau același nume, înscrierea făcându-se cu numele de botez și, în loc de numele de familie, s-a pusă porecla, ocupația, un defect sau numele de botez urmat de numele tatălui. Pentru zona noastră de interes, recensământul reflectă modificările sociale și demografice: dispariția satului de răzeși Filipeni, transformarea lui în sat de clăcași i, în același timp, apariția satului SloboziaFilipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe care le publica sub pseudonimul Rodolfo Pitón. În raporturile personale, don Anacleto era un bărbat afabil și Încîntător, Însă În public se simțea obligat să Întruchipeze rolul de rapsod și afecta un mod de a vorbi care Îi atrăsese porecla „Gongorinul“. În dimineața cu pricina, profesorul avea fața purpurie de tulburare și mai că-i tremurau mîinile, În care Își ținea bastonul de fildeș. Ne-am uitat la el tuspatru, intrigați. — Don Anacleto, ce s-a Întîmplat? Întrebă tata. — A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
-și plece capul și să îngenuncheze. Nu se știe cine a fost cel care, în departamentul oficial al cifrării, a hotărât să-i acorde comisarului grotescul nume conspirativ de papagal-de-mare, fără îndoială, trebuie să fi fost vreun dușman personal, întrucât porecla cea mai justă și meritată ar fi cea de alehin, marele maestru de șah, din nefericire retras din categoria celor vii. Îndoiala ivită se risipi ca fumul și o certitudine solidă îi luă locul. A se observa cu ce sublimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
meserii. Copiii sunt cuminți. Îi iubesc mult și cred că și ei mă iubesc. Mulți îmi aduc mici daruri, un ou, nuci, o bucățică de slănină. Mă simt împăcată cu ei, și mai uit puțin de singurătatea mea. Tristețe (este porecla pe care i-am dat-o gazdei mele, procurorul) mă așteaptă în fiecare zi, când mă întorc acasă. Se plimbă prin parc, mă salută. Îi răspund la salut și îi zâmbesc. E un om singur, bătrân și rece. Soția lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
curenți la picioare, să iasă din dușumele radiații, că iradierea nu se vede, doar te îmbolnăvești, te face praf!!! — Păi, nu degeaba vă spune domnul Cruella, am auzit eu... — Să-mi zică. Era mai bine să nu știe Maestrul de porecla asta dată de studenții lui, dar nu s-a putut, a aflat, că ăsta află tot. Zice că le-am amintit și de filmul cu pricina, ăla cu dalmațienii și Glenn Close, dar și de o carte românească, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pramatie care ar fuma țigări ieftine? — Bănuiesc că nu, admise ea. Cum te cheamă? — Plato. — Plato. Ți se potrivește. Ei, bine, Plato, poți să mă săruți dacă vrei. Nu te ascunzi după deget, nu-i așa? N-ai auzit de poreclele pe care le au pentru BdM? „Liga Saltelelor Germane“? „Bunuri de consum pentru bărbații germani“? Își puse brațele după gâtul meu și execută o varietate de expresii cochete, pe care probabil le exersase în fața oglinzii de la măsuța ei de toaletă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
din sânul bisericii catolice, ca instituție organizată, sau cu aluzie la alte instituții publice. . Roman pentru copii apărut în 1929, al cărui autor este scriitorul german Erich Kästner. . Numele a câtorva parcuri de distracție situate în mari orașe de pe Glob. . Porecla lui Joseph Süss Oppenheimer (1698-1738), bancher evreu din Stuttgart. La moartea protectorului său, ducele Karl Alexander de Württenberg, al cărui consilier în materie de finanțe era, a fost arestat la cererea numeroșilor săi dușmani și acuzat de numeroase lucruri, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
sportive. Luptătorii: Florin Ciorcilă, Ilie Burcea, Gheorghe Berceanu, frații Buha... Lucian și Jean, ș.a. Gimnaștii: Titi Păunescu, Petrică Mihăiuc, Adi Stoica, Mircea Gheorghiu (decedat la cutremur), Gabi Cailide... Ciobi Gal și câteodată chiar și tânărul Dan Grecu. Poloiștii, majoritatea purtau porecle: Ștefan Marica - alias Marțoi, Radu Lazăr-Lăzărică, Dinu Popescu-Dinte, Viorel Rus-Grasu, Dan Frâncu, Nic Firoiu, Vali Țăranu... Rugbistul poet Tudor George zis Ahoe. Boxerii erau cam duri... dar nu cu ceilalți sportivi: Frații Cuțov, Simion și Calistrat, Horst Stumpf, Cătă Niculescu
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
Într-o cameră denumită discret „oficiu”, dintr-o discotecă de cartier, Beșleaga Gigi - „Amorosu” discuta pe șoptite cu un individ scurt, lat, gras; fără a fi prorpiu-zis obez, individul era: îngrozitor de voinic și, cumva, voluminos. Lumea îl cunoștea după o poreclă care-l definea perfect: „Jean-Capabilul”. Iată dedesubturile afacerii: „Clădirea, mai cunoscută prin cartier sub denumirea de „pizderie”, era parțial ascunsă de-o iedera sălbatică.” Începe darea în vilag a adevăratelor afaceri necurate: „Bâțâind din toate balamalele, cele 12 nenorocite se
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
și din antologii, căci domni sa a fost și la Timișoara în 11 august 2006 când am lansat prima antologie SPIRALE VIEȚII. Despre această poetă s-a mai scris mult, eu având datoria să reamintesc doar că dumneaei are o poreclă dată tot de internauți; Bunicuța de la Rădășeni care la cei 86 ani ai domniei sale recită propriile poezii din memorie uimind de fiecare dată asistența. Am arătat printre altele cum își scria poeziile pe palme cu creionul chimic, și seara le
TREI ANTOLOGII CU PRIETENI PARTEA ÎNTÂI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362919_a_364248]
-
se pară astfel. Pe scurt vorbind, crezusem că a ști ce este folclorul înseamnă să ai ceva habar despre unele basme ori balade, despre câteva doine cu specificul lor, așa că ne-am înfățișat la primele cursuri ale lui Moș Poveste, poreclă ce Todoran și-o dobândise înainte de a păși noi pragul amfiteatrului unde obișnuia să-și țină cursul, cu inima ușoară și cu convingerea că îndeplineam o formalitate. Ce surpriză, însă! Când au început să ne zboare pe lângă urechi termeni ca
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
lăsați vitele la leghelit (păscut) că vin cătanele la pușcălit (exerciții de tragere) și pă care-o nimerește, statul nu felelește (răspunde)!!!”. Nu-l pot uita, și nici nu vreau, pe profesorul de educație fizică, Mircea Bolcaș, poreclit (toți aveam porecle!) „Bengheu" care înseamnă „pântece” pe ardelenește, și care mai târziu s-a metamorfozat întru totul cu aceasta poreclă... încât a devenit un tot unitar cu apelativul simpaticului domn. Toată lumea îl cunoștea sub denumire „Domn’ Bengheu”. Inclusiv elevii! Prietenii când îl
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
statul nu felelește (răspunde)!!!”. Nu-l pot uita, și nici nu vreau, pe profesorul de educație fizică, Mircea Bolcaș, poreclit (toți aveam porecle!) „Bengheu" care înseamnă „pântece” pe ardelenește, și care mai târziu s-a metamorfozat întru totul cu aceasta poreclă... încât a devenit un tot unitar cu apelativul simpaticului domn. Toată lumea îl cunoștea sub denumire „Domn’ Bengheu”. Inclusiv elevii! Prietenii când îl întâlneau pe strada îl salutau cu formula „Foaie verde lipideu, să trăiască domn’ Bengheu!”. Profesorul Mircea „Bengheu” Bolcaș
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
Dar, câtă dezamăgire!..În fața altarului Trecutului nostru, acolo unde trebuia să fie sacralitatea luminoasă, de unde să primim energia continuității prin furtuna necruțătorului Timp, niște slujitori ai Istoriei noastre se bălăcăreau ca la ușa cortului, aruncându-și în față jigniri și porecle. Unii, care se considerau „istorici specialiști”, îi porecleau pe ceilalți, spunându-le „dacologi protocroniști” și „dacomani”. Iar aceștia din urmă le strigau „specialiștilor”: „trădători și falsificatori de istorie”. Era o hărmălaie de nedescris. Am încercat să descifrez ceva din cearta
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]