45,800 matches
-
toamna anului 2000, am ajuns la Veneția, nu căutând clișee pitorești, ci, îmi îngădui să cred, ca inițiată a lagunei. Ca tot călătorul, o parte din deplasările mele au avut loc cu vaporeto-ul, unul dintre trasee fiind acela care leagă portul Veneției de insula Giudecca. Or, portul venețian este exact ceea ce poate fi un port, astăzi, fiind dominat de nave de toate calibrele, ape uleioase și macarale de descărcare. Cum Veneția este Veneția, în portul ei se aflau și luxoase nave
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
Veneția, nu căutând clișee pitorești, ci, îmi îngădui să cred, ca inițiată a lagunei. Ca tot călătorul, o parte din deplasările mele au avut loc cu vaporeto-ul, unul dintre trasee fiind acela care leagă portul Veneției de insula Giudecca. Or, portul venețian este exact ceea ce poate fi un port, astăzi, fiind dominat de nave de toate calibrele, ape uleioase și macarale de descărcare. Cum Veneția este Veneția, în portul ei se aflau și luxoase nave de vilegiatură, prilejuind croaziere în Creta
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
să cred, ca inițiată a lagunei. Ca tot călătorul, o parte din deplasările mele au avut loc cu vaporeto-ul, unul dintre trasee fiind acela care leagă portul Veneției de insula Giudecca. Or, portul venețian este exact ceea ce poate fi un port, astăzi, fiind dominat de nave de toate calibrele, ape uleioase și macarale de descărcare. Cum Veneția este Veneția, în portul ei se aflau și luxoase nave de vilegiatură, prilejuind croaziere în Creta ori Egipt. Pe lângă acestea, navele de marfă erau
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
dintre trasee fiind acela care leagă portul Veneției de insula Giudecca. Or, portul venețian este exact ceea ce poate fi un port, astăzi, fiind dominat de nave de toate calibrele, ape uleioase și macarale de descărcare. Cum Veneția este Veneția, în portul ei se aflau și luxoase nave de vilegiatură, prilejuind croaziere în Creta ori Egipt. Pe lângă acestea, navele de marfă erau fade și sărăcăcioase, dar nici una nu era atât de scorojită precum o navă părăsită lângă doc, unde, parcă, însăși viața
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
pasionată de generații și mode, cancanuri de ultimă oră, teme în vogă. Iar această agitație și iuțime de moment o fac să fie iritant-sonoră, dar nu consistentă. Precum vorbele fără fapte. Iar acum mă întorc la nava Aiud, părăsită în portul Veneției. Cultura română nu este ruginită, dar ce folos dacă ea zace, ieșită parcă din uz, nepusă în valoare și obscurizată. Cultura română este chiar nava Aiud, eșuată din cauza unui echipaj incapabil să construiască o direcție universală, carcasă plutitoare care
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
vorbea o engleză clară, ca la Oxford - fusese intrarea în război. Era un englez get-beget, naturalizat american. Ca orice englez, discutând despre intrarea Statelor Unite în război, după atacul perfid de la Pearl Harbour (perfid, zic eu, Charles nu rostise decât numele portului) ras în câteva ceasuri de aviația japoneză; -...așadar, discutând cu Charles, deslușisem un ton al lui special, o ezitare abia schițată, când trebuia să spună ceva neplăcut. O reținere. Nimic din accentul bătăios al celor ce narează patetic faptele de
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
semnificativ e faptul că Andersen ajunge pe teritoriul românesc dinspre Orient înspre Occident, după călătoria pe Bosfor și apoi pe Marea Neagră. Cu alte cuvinte, porțile Orientului se închid în urmă atunci cînd vasul mult încercat pe marea argonauților acostează în portul Constanța. Ce găsește aici nu e foarte măgulitor pentru noi, un oraș devastat în urmă cu treizeci de ani care încă nu și-a revenit, case cu acoperișul aproape de pămînt pe care le vizitează ca pe niște curiozități, în totul
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
moderne... Apoi și podul formidabil, elastic, fără nici un pilon, lung de vreo trei kilometri, un arc de oțel sclipind în bătaia soarelui și denumit Poarta de Aur, Golden Gate. El leagă cele două capete ale strîmtorii în care se află portul imens în stare să adăpostească toate flotele lumii, - deschiderea spre nemărginirea oceanului Pacific... Peste Poarta de aur se poate ajunge pe țărmul celălalt pe care se află o adevărată grădină botanică în aer liber cu arbori sequoia exotici, unii avînd
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
durmit în pături cu perini de puf și n-au să uite niciodată c-ai durmit în șura lor... Tu nu știi să șezi la masa lor, nici să mânânci cu lingura lor, nici nu știi să te îmbraci în portul lor, nici să vorbești în limba lor". Cele două categorii sociale sînt, de fapt, două lumi polare. Și nici un liant, chiar cel incandescent erotic, nu le poate apropia. În alcătuirile rurale, ca acelea înfățișate de Slavici, cu moravuri și rînduieli
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
de noi, se mai afla încă o coadă, paralelă. Dar câtă deosebire... Cei din coada de alături, paralelă cu noi, păreau că fac parte dintr-o cu totul altă rasă de oameni. Nu numai înfățișările, atitudinea, dar până și îmbrăcămintea, portul în general. Femeile îndeosebi erau de o eleganță izbitoare. Îngrijite, cochete, fardate, coafate, cu niște pantofi cu tocuri înalte cum rar de vedeai chiar la Londra, sau la Paris. O boare de parfum părea că vine dinspre ele, învăluindu-te
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
o altă trăsătură socotită specifică evreului, aceea care îl înfățișează exuberant pilos (păr, barbă și perciunii rituali). Evreul galițian, ajuns în principatele române, întruchipa aceste trăsături și Kogălniceanu, în 1860, într-o circulară trimisă rabinilor din Moldova aprecia că acest port polonez este o cauză a prejudecăților naționale și al glumelor usturătoare ce se manifestă în țară. În obiceiul iudeofobilor zgîlțîirea evreului de barbă și perciuni nu era, totuși, un simplu amuzament. Dar, aici, nu era vorba de o simplă trăsătură
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
și ceapă" specifică evreului, de care atîta s-a bătut monedă în literatura folclorică și cultă, e un clișeu negativ, ca atîtea altele. După cum clișeul despre evreica frumoasă și elegantă este un alt clișeu al imaginarului colectiv. Cît privește clișeul port și stigmat vestimentar, de acesta, pentru a sublinia deosebirea evreului, este legată și obligatoria, o vreme, purtare a stelei galbene în chip de stigmat și la noi în vara lui 1941. Dar aceste stigmate vestimentare erau frecvente în Evul Mediu
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
lui în 1991, sub direcția energicului și entuziastului Michel Demopoulos care, împreună cu Dimitri Eipides, directorul secțiunii paralele ,, Noi orizonturi", trudesc să mențină flacăra interesului pentru cinema în Balcani. Dincolo de densitatea programului, originalitatea manifestării este conferită de ambianță - sediul plasat docurile portului ingenios modernizate, vizionările la alte elegante săli implicînd traversarea unui oraș ce știe să se bucure de toamna tîrzie la malul Mării Egee, într-o superbisimă cinetică picturală ce se constituie în preambul al proiecțiilor propriu-zise, al tuturor evenimentelor festivalului. Cum
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
viziteze Arhanghelsk, unde se construiau, ce-i drept primitiv, vase, lucrînd alături de matrozi și meșteri. La 18 ani țarul se socoti dator să învețe cum se clădește și cum se conduce un astfel de vas. Pentru asta trebuia să obțină porturi la Marea Baltică sau la Marea Neagră. Mai întîi făcu slujbă de simplu tunar într-un regiment de artilerie. Începu, apoi, construirea Petrogradului, un ținut mlăștinos, pentru înălțarea căruia se jertfiră peste două sute de mii de oameni. Dar rezultatul fu pe măsură
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
în Europa, dintre care nouă luni petrecu în Olanda și trei în Anglia. A fost, această călătorie, una de instruire, chiar de studiu practic. Aceasta va folosi eficient la întemeierea industriei ruse, la reorganizarea armatei și la consolidarea Petersburgului, ca port fortificat la Marea Baltică. Setea țarului de cunoaștere, la cei 25 de ani ai săi, era imensă și atotfolositoare. Se instruia pe sine pentru a putea, apoi, transforma Rusia. În Olanda, lucră, ca muncitor pe șantierele navale, învățînd o meserie de
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
patronul de azi ar fi păstrat numele, ar fi întreținut focul poveștilor locului, misterul, ar fi fost cu atît mai inspirat. Fără să țină timpul pe loc, cu orice preț. Apropo. Nici vapoare nu mai sînt la Brăila. Cît despre port, nici nu poate fi vorba! Ceaușescu locuiește într-un garaj Comuna Malovăț. Zilele noastre, anul 2001. O știu, e în drum spre Turnu-Severin. Echipa televiziunii - România 1 - mai curînd a emisiunii Cu ochii'n patru ajunge și acolo. Nu degeaba
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
lucru care nu-l onorează în chip deosebit. În altă parte, își restrînge setul de argumente academice la eleganta sintagmă "abjecțiile inevitabilului Gh. Grigurcu". Pentru a reveni la întrebarea dumneavoastră, nu pot decît a-mi reitera admirația pe care o port unor M. Sadoveanu și G. Călinescu, coloane de susținere ale literaturii noastre naționale, o dată cu încredințarea că nimeni și nimic nu-i va putea "dărîma". Imaginația furibundă a unor "paznici ai templului" scornește acest pericol și răspîndește panică din motive ce
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
torentele de brutalități sîngeroase din produsele ecraniste ale începuturilor. În atmosfera tenebroasă a unei mici insule izolate din nord-estul înfrigurat al Canadei (acțiunea se petrece la mijlocul secolului XIX), doi bărbați beți-morți îl ucid pe un al treilea, mai mare în port, furioși că nu se pot înțelege dacă el e "gros ou gras". Cu crima gratuită comisă în stare de semiconștiență, se intră însă pe făgașul transformării unui fapt divers într-o elaborare narativă și imagistică prin care realizatorii se răscumpără
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
mostră din Visări budiste: "Mai îți aduci aminte ce falnic tu, condorul,/ Îți părăseai cuibarul acoperit, de stînci?/ Deodată întinzîndu-ți aripa îți luai zborul,/ Iar eu, rotind deasupra genunilor adînci,/ Cu penele zbîrlite îmi așteptam odorul." Sau din Corăbiile din port plecat-au cîte una: "Corăbiile din port plecat-au cîte una/ Și nu s-au mai întors, deși pe valuri luna/ În urmă zugrăvesc lungi pîrtii argintate/ Ca și cum ar fi vrut în depărtări s-arate/ O clipă încă drumul care
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
aminte ce falnic tu, condorul,/ Îți părăseai cuibarul acoperit, de stînci?/ Deodată întinzîndu-ți aripa îți luai zborul,/ Iar eu, rotind deasupra genunilor adînci,/ Cu penele zbîrlite îmi așteptam odorul." Sau din Corăbiile din port plecat-au cîte una: "Corăbiile din port plecat-au cîte una/ Și nu s-au mai întors, deși pe valuri luna/ În urmă zugrăvesc lungi pîrtii argintate/ Ca și cum ar fi vrut în depărtări s-arate/ O clipă încă drumul care pierea pe mări". Și tot așa pe
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
consideră, în cartea sa, drept poartă spre Orient și se lasă impresionat mult de crîngul din Pesta și muzică populară maghiară cîntată de lăutari țigani. Pentru el Orșova e locul de popas de unde începe Orientul. ("Un haos de națiuni și porturi, de obiceiuri și graiuri, cum numai Orientul poate da la iveală. Căci Orientul aici începe, o reprezentare care se desprinde din foarte felurite impresii. ("M-am întins pe pămînt pentru a gusta tihna orientala și m-a desfătat din plin
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
un francez care îl însoțea în călătorie îl roagă să-l învețe un cuvînt turcesc, naratorul îi recomandă cuvîntul bacșiș ("un cuvînt pe care îl veți auzi în orice clipă în Orient"). De la Orșova, a plecat cu același vapor spre portul Giurgiu ("Giurgiu, ținta călătoriei mele, se află aproape de Rusciuc. Era încă noapte cînd am ajuns".) Hanul (hotelul) din Giurgiu era, bineînțeles, mizerabil. Dar află că, mai departe, în Moldova și Valachia, aceste insttutii de maximă utilitate lipsesc cu totul, călătorii
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
Celan ("Fugă macabră"): "Moartea e-un meșter german, albaștri i-s ochii"... Și contextul autohton, o Românie în care se pun bazele legislației rasiale (epoca "să facem o țară ca soarele sfînt de pe cer")... Faptele: la 12 decembrie 1941, din portul Constantă a plecat spre Palestina vasul Strumă (sub pavilion panamez). După patru zile, vasul a ancorat în Bosfor. Pasagerii nu sînt lăsați să coboare. Nu au vize. Nici pentru Turcia, dar nici pentru Palestina. Drept care Marea Britanie interzice și debarcarea (teoretică
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
Națiunilor). În plus, pasagerii Strumei aparțin unei țări cu care Marea Britanie era în război. Drept care, sintetizează comentariul, "interesele politice majore calcă în picioare interesele individuale ale oamenilor care vor să se salveze"... Vasul intra în carantină și e blocat în port. Negocierile sterile dintre Ankara, Londra și Ierusalim prelungesc staționarea Strumei în Bosfor, vreme de nouă săptămîni. În seara de 23 februarie, autoritățile turcești dau ordin că vasul (care avea motorul stricat) să fie remorcat înapoi în Marea Neagră. În dimineața zilei
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
demonice). Iar suratele Sentei - torcătoarele - care beau cafeluțe într-un decor ce aduce cu un hall de bancă, îmbrăcate toate în negru în același stil retro dar mai sărăcăcios induc o atmosferă îndoielnică, părînd mai degrabă a fi prostituatele din port decît acele "fromme Kinder" (copile evlavioase) care își așteaptă logodnicii marinari. Printre ele, în contrast marcat, se mișcă un personaj mut (grațioasă, Teodora Jani) fetița în alb. Sufletul curat al Sentei? Un alter ego pur? Să fie Senta o femeie
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]