524 matches
-
Ca urmare a expertizei tehnice efectuate, s-a constatat că biserica are nevoie de o amplă lucrare de consilidare, care va începe în curând. Fațada de vest a bisericii a fost mutilată în urma lucrărilor de renovare, adăugându-i-se un portic disproporționat din beton și niște scări care amintesc de interioarele palatelor țigănești. Arhitectura bisericii este sub formă de cruce greacă înscrisă, având ca elemente specifice două turnulețe dreptunghiulare mici care încadrează turla din față. În pisania din pridvorul bisericii se
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
la memoria larvara, ceea ce precumpănea era puternică rațiune geometrica a unor ambigue și mute prezente. Era vorba mai curând de un vizionarism care, plecând de la date obiective, recognoscibile - că monumentele din Foruri, care au supraviețuit timpului, relicvele de bazilici și porticuri, bucățile de zid cu colane ieșite în afara - reușea să propună o viziune diferită asupra ideii de cetate eternă. Acele opera se tranformau, ca prin miracol, într-un fel de pangiric al orașului, după modelul Panathenaikonului închinat de Aristide Atenei sau
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
de împărăteasa Elena a Bizanțului deasupra mormântului lui Iisus Hristos de la Ierusalim. Acest stil arhitectonic s-a răspândit de la Ierusalim în Occident, ajungând și în România. Biserica nu are dimensiuni mari. Intrarea se face prin partea de vest, printr-un portic alcătuit din patru coloane cu capitele ionice, deasupra acesteia ridicându-se o mică clopotniță. O serie de console susțin cornișa, acest stil întâlnindu-se și la alte case din Iași, cum ar fi Institutul "Notre Dame de Sion", care datează
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
fost renovate de episcopul Nifon Criveanu, în 1934, odată cu zidul de incintă de piatră, pe locul vechilor construcții din secolele XVII-XVIII. În prezent se mai păstrează doar un corp de plan dreptunghiular, cu un nivel, încăperi dispuse în filă și portic cu coloane din cărămidă. Acest corp, situat pe latura de nord-est a incintei, este astăzi vitrat. În chiliile Episcopiei au funcționat în anumite perioade Școala de cântăreți bisericești (1846-1859, 1892-1939) și Seminarul Eparhial (1851-1859, 1919-1931). La sud de clădirea bisericii
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
unele transformări în prima jumătate a secolului al XX-lea. Astfel, într-o primă fază, după cum vedem în unele imagini din acea vreme și din mărturiile consemnate în Condica acestei biserici, portalul de la intrarea principală a fost înlocuit cu un portic mai mare ce se vede și astăzi. S-a continuat cu schimbarea acoperișului și a celor două turle vechi din lemn cu unele din beton armat. Tot acum se construiesc cele două timpane pe laturile de nord și sud din
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
lor, devenind adevărați inovatori. La început, monumentele arhitectonice islamice (palate, moschei, mausolee, fortărețe) au fost influențate de stilul bizantin (de exemplu: Moscheea Omar din Ierusalim). Ulterior, s-a adoptat planul dreptunghiular al moscheilor, cu o mare curte interioară, încadrată de porticuri (de exemplu: moscheile Ibn-Tulun și Amru din Cairo). În secolele X - XII dimensiunile edificiilor cresc (exemple: El-Azhar și El-Akmar din Cairo). Remarcabile sunt monumentele arhitecturii maure din Spania (Marea Moschee din Córdoba, secolele VIII - X, Palatul Alhambra din Granada, secolele
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
parte a Macedoniei în 148 î.Hr. și au distrus puterea politică a orașului. Prosperitatea a continuat în principal datorită drumului roman "Via Egnatia" care a trecut prin apropierea orașului. Mai multe monumente din perioada romană rămân în Heraclea, inclusiv un portic, terme (băi), un amfiteatru și un număr de bazilici. Teatrul a fost o dată, capabil să găzduiască circa 3.000 de oameni. În perioada bizantină timpurie (sec IV-VI d.Hr.) Heraclea a fost un important centru episcopal. Unele dintre episcopii
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
Sinagoga Mare din Târgu Mureș a fost construită în stil eclectic. Ea are o turlă centrală mare (cu rozete pe toate laturile sale) și turle octogonale laterale având în vârf Steaua lui David. Intrarea în sinagogă are loc printr-un portic romanic cu trei arcuri separate prin coloane. Deasupra intrării se află o rozetă centrală de inspirație gotică, având la partea sa superioară un text cu litere ebraice din Vechiul Testament, din Cartea profetului Isaia: ""Casa mea va fi o casă de
Sinagoga Status Quo Ante din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/317004_a_318333]
-
au redeschis interesul pentru modelele oferite de arta Greciei antice, artă care în câteva decenii devine un ideal. Acesta mișcare, denumită ulterior neoclasicism, se continuă până la începutul secolului al XIX-lea. Fațadele și zidurile tuturor clădirilor vor fi ornate cu porticuri, colonade în stil grecesc. Roma devine centrul culturii neoclasice. Liderul acestui curent în Italia este Antonio Canova. În scurt timp, curentul ia amploare, răspândindu-se și în Anglia, Germania, Danemarca. Lucrări celebre: Tezeu și Minotaurul, Perseu și capul Meduzei, În
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
cunoscut sub numele de "stânjenul lui Știrbei vodă". "Stânjenul lui Șerban vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). Pentru a păstra neschimbată în timp mărimea stânjenului stabilită de domnie, acesta a fost folosit la dimensionarea coloanelor din porticul Mănăstirii Cotroceni, ctitoria domnitorului. În măsură modernă "stânjenul lui Șerban vodă" păstrat la Mănăstirea Cotroceni avea 1,962 m. Stânjenul lui Șerban vodă a fost cel mai adesea folosit, până la introducerea sistemului metric. "Stânjenul lui Constantin vodă" a fost stabilit
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
găsește în "Königsplatz" și este o clădire de prestigiu în stil neoclasic. Promotorul construcției edificiului a fost viitorul rege Ludovic I, care voia să dea o nouă sistematizare orașului-capitală, îndeosebi pieței publice - "Königsplatz" - care se năștea în fața palatului său regal. Porticul a fost realizat în stil ionic, iar fațada cuprinde 18 nișe care conțin opere originale. Muzeul a fost inaugurat în anul1830. Edificiul muzeului a suferit distrugeri importante în cursul celui de-al Doilea Război Mondial; a fost redeschis publicului în
Gliptoteca de la München () [Corola-website/Science/319782_a_321111]
-
I-ul cel Mare. Cel din urmă a reclădit-o cu măreție deși instituția Senatului nu mai avea decât un rol decorativ în viața politică. Tot spre latura de răsărit, adică spre Marea Marmara, piața "Augusteum" era ornamentată de un portic de marmură albă cu șase coloane. Pe latura de apus a pieței , dinspre oraș, se afla Capela Sfântului Constantin, loc în care împăratul primea supunerea inamicilor prizonieri, așezându-le piciorul pe cap, după un obicei oriental. Latura nordică a forului
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
sau Paștele. Patul cu masă al împăratului se găsea pe o poziție mai înaltă, pe o estradă cu trei trepte, având aranjate în dreapta și stânga câte alte nouă mese cu pat pentru invitați. Tricliniumul era precedat de o curte cu portic, "Tribunalul celor nouăsprezece paturi". Acolo împăratul proclama de la înălțimea "heliacon"-ului, o terasă înaltă, deciziile legislative pe timpul unor ceremonii numite "silentia". La mijlocul sec. Al 10-lea (949), Luitprand, episcop de Cremona, a descris luxul prodigios al ospețelor servite în veselă
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
4, 20 m lungime și 1,20 lățime) din fragmente îne 8-9 culori, așezate în pătrate, romburi, dreptunghiuri, reprezentând animale (urs, monstru marin, lup) sau elemente florale. La ele se adaugă însă un palat abațial, o capelă, un refectoriu masiv, portic cu colonade, clădiri gospodărești anexe, turnul-fântână, instalații porturale și docuri, amprenta unei bărci din secolul al XII-lea. In 2007 au fost trasate 16 secțiuni, două la sud de biserică, trei pe latura estică a claustrului, trei la vest de
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
un mormânt pentru trupul lui muritor, Irina își pregătea un azil pentru bătrânețe, lângă mânăstirea Fecioarei. Aici se retrăsese după moartea soțului ei. Atunci importanța locuinței pe care și o pregătise împărăteasa crescu. Era un adevărat palat, cu curți întinse, porticuri, mai multe instalații de băi, o biserică specială, consacrată sfântului Dumitru.Irina veni să se instaleze aici întovărășită de o suită numeroasă de servitori și de femei. Ea dădu de asemenea ospitalitate fiicei sale preferate, ana Comnena, care ocupă un
Irina Ducas () [Corola-website/Science/315014_a_316343]
-
dintre "aediles" (funcționari responsabili pentru clădirile și festivalurile de la Roma), străzile au fost reparate și canalizările au fost curățate și renovate. Agrippa și-a făcut cunoscut mandatul, prin extinderea și restaurarea Cloaca Maxima, canalizarea principală din Roma, construirea de terme, porticuri și grădini. Opera sa principală este "De aquaeductu", în două cărți, un raport oficial pentru împărat cu privire la starea apeductelor de la Roma. Aceasta prezintă o istorie și o descriere a alimentării cu apă de la Roma, inclusiv legile referitoare la utilizarea și
Frontinus () [Corola-website/Science/320148_a_321477]
-
ce au arhivolte în arc frânt și s-au construit contraforții care sprijină pereții bisericii. Într-o cu totul altă etapă s-a alipit sacristia pe latura nordică a corului, pentru ca în anul 1838 să fie adăugat portalul nordic cu portic. Fortificația este construită din piatră de râu și de carieră, înaltă de 6 metri și este prevăzută cu două rânduri de metereze. De asemenea se pot vedea urmele unui drum de strajă în consolă. Intrarea se face prin vest, pe sub
Biserica fortificată din Țapu () [Corola-website/Science/320812_a_322141]
-
antice. Aici, în fața poporului adunat, regele (la spartani) se prezenta, purtând sceptrul și făcea cunoscute hotărârile pe care le luase împreună cu nobilii. Poporul aclama cu ovații, sau, dacă nu era de acord, se exprima prin tăcere. Piața era împodobită cu portice, cu clădiri civile ori religioase. La atenieni, adunarea poporului în agora se ținea de trei ori pe lună, dimineața. Toți cetățenii erau datori să fie prezenți la întrunire. Cine venea târziu pierdea dreptul la indemnizație. Orice cetățean avea dreptul să
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
dintre cele mai reușite piese ale arhitecturii turce. Adevărata spălare rituală se face, însă, la niște robinete de pe latura de sud a curții. Curtea are ziduri foarte înalte și latura de 39 de metri. Este înconjurată spre interior de un portic cu 24 de cupole scunde, sprijine pe coloane zvelte și unite prin arcuri. Spre exterior zidurile curții interioare sunt impresionante prin înălțime și masivitate. La nivelul de jos zidurile curții sunt străpunse de ferestre cu grilaje. Deasupra sunt practicate imitații
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
colinei, la mică distanță, spre apus de Forul lui Augustus (Augusteum, sau Augusteion), pe axa peninsulei. Se afla totodată în imediata apropiere și în exteriorul zidurilor vechiului Byzantion. Forumul avea o formă circulară și era înconjurat pe două părți de porticuri și două abside. La răsărit și la apus avea spre suprafața pieței se deschideau două porți monumentale. În centrul forumului se înălța coloana, având în preajmă o mare fântână decorată cu basoreliefuri de inspirație creștină. La o extremitate a fântânii
Coloana lui Constantin () [Corola-website/Science/321454_a_322783]
-
de pe urma pământului cultivabil ca și în celelalte orașe, ci de pe urma comerțului și a navigației. Așadar palatele lor se adaptau atât funcției de locuință, cât și celei de sediu al afacerilor pe mare. Caracteristicile principale ale acestor palate erau arcada și porticul de la parter, destinate încărcării și descărcării mărfurilor. Porticul ducea în sala festivă (destinată afacerilor și decorată cu armuri), avea magazii de o parte și de alta și o bucătărie în capăt. În curte se găsea fântâna și o scară externă
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
ci de pe urma comerțului și a navigației. Așadar palatele lor se adaptau atât funcției de locuință, cât și celei de sediu al afacerilor pe mare. Caracteristicile principale ale acestor palate erau arcada și porticul de la parter, destinate încărcării și descărcării mărfurilor. Porticul ducea în sala festivă (destinată afacerilor și decorată cu armuri), avea magazii de o parte și de alta și o bucătărie în capăt. În curte se găsea fântâna și o scară externă care ducea spre etajele superioare. De o parte
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
și ironie, el se aseamănă cu Giorgio De Chirico. În 1996 a primit, împreună cu compozitorul Ennio Morricone, Premiul "Città di Roma", pentru cartea "Roma Nostra". Plecând de la date obiective ușor de recunoscut, ca monumentele din Foruri, relicvele de bazilici și porticuri, bucățile de zid, De Luca a reușit să propună o viziune diferită asupra ideii de cetate eternă. Expoziția sa de la Camera Deputaților, Italia (Roma), din 1995, a atras puternic atenția Din acest moment este publicată în numeroase magazine și albume
Augusto De Luca () [Corola-website/Science/324480_a_325809]
-
vara lui 2011, că va păstra Hala Matache pe amplasament, o va renova și o va integra în circuitul cultural și turistic al capitalei. Soluția "Arhitecților Voluntari" a fost acceptată, aceea de a trece cu trotuarul noului bulevard pe sub un portic existent la parterul halei. Hala a fost însă lăsată să se degradeze grav în continuare (după ce era într-o stare structurală perfectă și funcțională în anul 2010) și s-a permis de către poliție distrugerea ei sistematică prin recuperatorii de materiale
Hala Matache Măcelaru () [Corola-website/Science/324488_a_325817]
-
pe partea de vest a turnului, regăsindu-se un bazorelief ce-l înfățișează pe Sfântul Ioan și Isus în scena botezului, Ioan având pe el o haină mițoasă. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, portalul a fost mascat cu un portic de protejare a sculpturilor, fapt ce duce și la diminuarea calității expunerii lor. Cele două nave laterale ale bisericii au fost demolate în anul 1794. Biserica avea pe vremuri scări interioare la zidurile din partea de sud și de nord, scări
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]