1,462 matches
-
cu brațul stâng, a salutat ștrengărește cu dreapta și s-a prezentat cu formula învățată la școală: "Buna ziua! Sunt sergentul major Nicolae de la Serviciul Circulație al Municipiului București, vă rog să-mi prezentați actele la control!" S-a deschis portiera și fata care era la volan a coborât rușinată, dar zâmbitoare, cu privirea în pământ: - Bună ziua! Știți...am forțat puțin pe galben pentru că... - Ați intrat pe roșu plin, domnișoară, nu încercați să motivați o încălcare a prevederilor legale. - Domnule... agent
ISPITA (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355428_a_356757]
-
sănătate, fluturându-și brațul cu un gest elegant menit să înlăture o strângere de mănă tovărășească așa cum obișnuiam după ședințele de demult... Da, asta era grija ce-l frământa pe domnul Grigore zi și noapte, de nu mai încăpea pe portiera limuzinei negre. Grija zilei de mâine! Regret că nu am putut, din motive umanitare și de teama „gorilei” însoțitoare, să-i stric ziua aceea. Trebuia să-i povestesc despre Legea lustrației. Că trebuie să existe și să funcționeze. Că a
CU GÂNDUL LA ZIUA DE MÂINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356963_a_358292]
-
care o femeie între două vârste, destul de modest îmbrăcată, se apropia de mașină. - Ia i de aici până intrăm în casă și să vii să ți vorbesc, i s a adresat bărbatul, fără să o salute, după care a deschis portiera și s a răstit la fată: - Aștepți să te iau de mână, toanto? Hai mai repede! Iuliana a coborât după ce a mai stat un moment pentru a se hotărî dacă să ia ori nu rucsacul cu ea. A întins mâna
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
toanto? Hai mai repede! Iuliana a coborât după ce a mai stat un moment pentru a se hotărî dacă să ia ori nu rucsacul cu ea. A întins mâna în ultima clipă și l a apucat strâns, târându l peste pragul portierei. Atâta doar că a văzut și el. I l a smuls din mână și l a aruncat în mașină. - Ești nebună sau crezi că te afli în concediu, toanta dracu'? Ce faci cu el? - Am, am...am acolo caietele de
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
a atras atenția o ma �și �nă staționată, cu motorul în funcțiune. I se părea că a mai văzut‑o de vreo două sau trei ori și încerca să‑și amintească în ce împrejurări. Era lângă marginea bordurii și avea portierele de pe dreapta întredeschise. Iuliana și‑a încetinit și mai mult mersul și a privit contrariată către interiorul mașinii, atât cât se putea vedea, fără să se apropie. Nu era nimeni în mașină. Când se afla exact în dreptul ușii din spate
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
mână i s‑a așezat pe gură și alta pe cap și, cu o forță pe care ea nu a putut‑o învinge, au obligat‑o să‑și îndoaie trunchiul. A văzut pantoful negru, bărbătesc, de pe un picior ce deschidea larg portiera și imediat a fost împinsă și trântită cu brutalitate pe canapea. Fruntea și nasul au frecat puternic husa aspră și urât mirositoare în care s‑au înfundat, presând‑o. Piciorul drept, rămas cu glezna pe pragul ușii și cu genunchiul
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
voce bărbătească, apăsată, plină de răutate, aproape de urechea ei, a articulat câteva cuvinte de amenințare: - O vorbă dacă scoți, ești moartă, nenorocito! Paralizată de frică, a simțit doar cum i se smulge telefonul din mână și, parcă în același timp, portiera închizându‑se cu putere. Nici nu și‑a dat seama că, imediat, autoturismul a pornit în mare viteză... * Nu tot atât de repede și‑a revenit Iuliana. A deschis ochii după câteva minute, speriată și năucă, s‑a ridicat și a încercat
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
lăsat pe o parte în lungul canapelei, fără să dea jos rucsacul ce încă stătea fixat pe spatele ei. Realizase deja pericolul situației în care se afla și gândea cum să scape. A căutat cu privirea clanțele interioa �re ale portierei și sistemul de siguranță. Nu a reușit să înțeleagă mare lucru, dar a întins piciorul încet, cu mare teamă, dar cu hotărâre, către mânerul ce părea că ar deschide ușa. S‑a ghemuit atentă, puțin câte puțin, pregătindu‑se să
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
ce i s‑a întipărit în memorie. În rest, era haos în capul ei. Lovitura aceea peste ochi o zdruncinase destul de rău. După circa o jumătate de oră, potrivit calculului ei, mașina s‑a oprit. Omul de la volan a deschis portiera, i‑a arătat cuțitul, l‑a răsucit de câteva ori amenințător aproa �pe de ochii ei, în timp ce o privea cu satisfacție răutăcioasă, rânjind. Apoi a coborât, trântind cu putere ușa mașinii. A deschis cu îndemâ �nare o poartă mare ce
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
cu putere ușa mașinii. A deschis cu îndemâ �nare o poartă mare ce părea a fi din metal forjat, s‑a întors la mașină, a intrat și a pornit motorul. Nu observase că Iuliana a încercat în timpul acela să deschidă portierele. Erau blocate. Afară era întuneric, dar nu a aprins farurile. A condus autoturismul în curtea împrejmuită în beton și metal, numai cu lămpile de poziție aprinse. Imediat după ce mașina a depășit linia gardului a oprit și a coborât din nou
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
urcând forțat circa 15‑20 de metri peste barele de fier‑beton ce traversau învelișul drumului amenajat special, până în fața unei case. După ce a oprit motorul și a stins toate lămpile, a acționat frâna de mână, a coborât, a deschis portiera din spate‑dreapta, a prins fata de încheietura mâinii și a tras‑o afară cu brutalitate. Cu cuțitul în mână, aproape că a târât‑o în casa ce părea pustie în întunericul de pe platou. A acționat comutatorul și lumina slabă
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
apoi... Ne oprim în parc ori în centru și ne plimbăm... Alege tu! - În parc? Mai sunt debarcaderul și bărcile? Dacă ești de acord...., acolo aș dori... - Mergem. Este în drumul nostru și destul de aproape, răspunse el vesel, deschizându-i portiera. Umbrele lungi ale copacilor făceau ca seara să se instaureze mai repede pe alei, dar era plăcut. Aerul curat și mirosul proaspăt al florilor și straturilor de iarbă ce străjuiau majoritatea aleilor provocaseră la plimbare mulți oameni. Erau de toate
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
luat hotărârea s-o iau pe centura orașului în care se afla penitenciarul-spital. Conduceam încet, relaxat. Femeia stătea pe marginea drumului și-mi făcu un semn chiar înainte de a ajunge mașina la ea, zâmbindu-mi complice. Am oprit, am deschis portiera din dreapta și i-am făcut semn să urce. Nu a stat pe gânduri. Se așeză pe scaun picior peste picior (purta o fustă scurtă care lăsa la vedere coapsele puternic bronzate, precum și chiloțeii tanga rozalii de pe ea). - Ce zici de
EXAGERAREA SENTIMENTELOR ÎN DRAGOSTE DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII (SAU CE NU-I BINE SĂ FACI ÎN AMOR) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370037_a_371366]
-
că începe să devină din ce in ce mai neîncăpătoare casă. Familia s-a mărit în ultimii șase ani, iar Criști și Ioana s-au hotărât să apeleze la o societate imobiliară, ca să-și caute o nouă locuința. - Maria, grăbește-te!, strigă Ioana deschizând portiera și având grijă să nu-l scape pe Tudor din brațe. O copilă bălaie, cu niște ochi albaștri imenși, ieși în fugă cu păpușă în brațe. - Nu plecați fără mine! Criști zâmbi așezându-se cât mai confortabil la volan. Maria
O APARITIE INEXPLICABILA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368109_a_369438]
-
fiica îngroziți. Micuța avea o privire stranie, niște ochi roșii și un glas inuman. Ioana ieși precipitat din mașină, apoi o urmă și Criști. Cu o prezență de spirit mult mai bună decât cea a soției sale, Criști deschise repede portiera din spate și o scoase pe brațe pe Maria care între timp leșinase. În amețeala generală, mașina se puse în mișcare singură. Porni pe drum cu viteză din ce in ce mai mare, depărtându-se de familia care rămăsese în mijlocul șoselei. Un tunet urma
O APARITIE INEXPLICABILA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368109_a_369438]
-
că doamna ducea deja în mână, cu desăvârșită grație, o pungă cu ouă. O conduse la mașină, iar ea făcu oauuu, la vederea Didinei, ceea ce îl umplu de mândrie, puse punga cu ouă pe bancheta din spate și, galant, deschise portiera larg admirând cum se poate urca o femeie frumoasă într-o mașină la fel. Cel mai posibil din întâmplare, doamna R, în timp ce urca în mașină, îi atinse ușor cu fundul partea din față a pantalonilor. Aceștia reacționară imediat, iar inima
COMPLOTUL GOSPODINELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362705_a_364034]
-
paporniță ceva mai încăpă- toare decât renumita Casă a Poporului. Foarte degajată, gheonoaia deschise portbagajul cu o mișcare energică a foarte generosului ei fund, aruncă curcanul și papornița înăuntru, buși capota, cel mai probabil peste ficatul domnului T, își deschise portiera din spate și se prăvăli pe banchetă. Scrâșnetul ouălor făcut scrob nu se auzi. Nici icnetul de durere al domnului T dar nici umbra rău prevestitoare din frumoșii ochi albaștri ai doamnei R. Se auzea doar sporovăiala Ciumei Negre despre
COMPLOTUL GOSPODINELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362705_a_364034]
-
R. Se auzea doar sporovăiala Ciumei Negre despre cum s-a tocmit ea cu hoții de țărani ca să ia ceapă la jumătate de preț. Peste alt sfert de oră care i se păru un mileniu, domnul T deschise, la fel de galant, portiera doamnei R care se ridică cu buzele făcute ață și se duse să-și recupereze ouăle. Primi însă doar constatarea destul de amuzată a Hidrei Păroase, precum că: - Io-ti-ti, na, că să sparseră ouălele ăștilea și curseră p-acilea
COMPLOTUL GOSPODINELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362705_a_364034]
-
cu grijă cheile în poșetă. Căută cu privirea pe alee o mașină care să aibă numărul de înmatriculare anunțat de doctorul Costin. Apropiindu-se de mașină, se pomeni că este rugată să urce. Dădu curs invitației. Deși i se deschisese portiera din față, se eschivă, așezându-se pe bancheta din spate. Spera să nu fie antrenată de către șofer în vreun dialog și să facă cine-știe-ce gafă, doar era cunoscută aplecarea șoferilor profesioniști pentru bavardage! Profită de tăcerea din mașină, de răcoarea
CAPITOLUL 16 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370097_a_371426]
-
trebuia, să se producă deflagrația. Coborî în grabă într-un echilibru precar, julindu-se în crengile și spinii arbuștilor. Ajunse într-un minut-două lângă autoturism. Văzu că șoferița era într-o poziție nefirească peste volan. Se declanșase airbagul. Trase de portieră s-o deschidă, dar constată că este blocată fiind turtită spre interior. Nu-și putea permite să verifice și ușa din dreapta, deoarece ar fi însemnat să se expună riscului în cazul în care mașina, și așa într-un echilibru îndoielnic
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
agățase. Luă o piatră și sparse geamul, căutând să nu accidenteze și mai mult tânăra cu cioburile ferestrei. Nu știa dacă mai era sau nu în viață. Își dezbrăcă repede bluza, o înfășură pe mână și curăță cioburile din rama portierei, apoi prinse fata de umeri și încercă să o scoată pe fereastră. Spera să nu aibă nimic la coloană, să nu-i facă mai mult rău decât bine. Era o tânără suplă, înaltă, îmbrăcată într-o ținută sport. Reuși să
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
nopți și mulțumită de aroma mistica a nopți,deschise ochii și privi în retrovizoare observând că misteriosul bărbat intra în motelul lângă care-și oprise Mustangul și simțind atracția irezistibila ce-o legase de el,coborî din Mustang și închise portiera cu piciorul apoi se grăbi și din câțiva pași străbătu parcarea și intră în recepția hotelului. -Bună seară zise Iulia încercând să pară calmă deși inima îi bătea nebunește,caut un barbat ce poartă o geaca neagră și duce pe
STRĂINUL de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352782_a_354111]
-
urbană,plină de zgomote și oameni. * * * Ajuns la destinație,șoferul opri taxiul lângă bordura iar Aurel coborî din taxiu și după ce o ajută pe Maria să coboare din taxiu,recupera rucsacul de pe bancheta din spate și plăti cursa apoi închise portiera.Și luându-și prietena de mână,o conduse spre blocul în care locuia.Urcară la etajul doi,deschise ușa apartamentului și intrară în micul hol luminat de o lustra frumos decorată. -Asta-i apartamentul meu și mă bucur că ești aici
REVEDERE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352781_a_354110]
-
și stropeau pietonii, fără ca șoferii să-și mai întoarcă privirea, pentru a-și vedea isprava făcută. Era pe înserat și toată lumea se grăbea. Un singur taxi, tras pe dreapta, la doi pași de o bancă de lemn vechi, stătea cu portiera din față deschisă. Își aștepta clientul de vreo zece minute și într-un sfârșit, apăru. - Mergi înainte! Comanda era făcută de un bărbat, care cândva fusese frumos, acum puțin albit, cu toate că mâinile îl arătau la vreo douăzeci și doi-trei de
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
pentru ultima oară, te poftesc să urci în trăsura mea!... Ea însă era fermă în întențiile ei: - Poți pleca singur, ce mai aștepti? Nu e nicio pagubă dacă nu mă plimb cu trăsura ta! Furios de-a binelea, Albert închisese portiera trăsurii, vizitiul struni hățurile și trăsura porni nebună pe caldarâmurile orașului. - Lasă, vă arăt eu vouă! fuseseră auzite ultimele cuvinte ale lui Albert. * Liniștindu-se cu greu în urma acestui episod foarte neplăcut, Alice simți din nou dorința de a fi
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]