866 matches
-
de postav de la Buhuși (1885), care avea să devină una dintre cele mai moderne din țară. Beneficiarii postavului și stofelor produse aici au fost atât clienți interni (civili și militari), cât și externi. În Bacău, cea mai veche fabrică de postav a fost cea construită în anul 1890 de N. Carol Moga. La scurt timp a fost construită de către Leon și Moritz Gross, o altă fabrică de țesătorie și postavuri. La începutul secolului al XX-lea au mai fost construite în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
militari), cât și externi. În Bacău, cea mai veche fabrică de postav a fost cea construită în anul 1890 de N. Carol Moga. La scurt timp a fost construită de către Leon și Moritz Gross, o altă fabrică de țesătorie și postavuri. La începutul secolului al XX-lea au mai fost construite în Bacău fabrica de postav Singher (1908), precum și fabrica de casânci și panglici „Gloria” - Leon Grad (1913). Aceasta din urmă a ajuns să fie în perioada interbelică cea mai importantă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
construită în anul 1890 de N. Carol Moga. La scurt timp a fost construită de către Leon și Moritz Gross, o altă fabrică de țesătorie și postavuri. La începutul secolului al XX-lea au mai fost construite în Bacău fabrica de postav Singher (1908), precum și fabrica de casânci și panglici „Gloria” - Leon Grad (1913). Aceasta din urmă a ajuns să fie în perioada interbelică cea mai importantă fabrică din țară în această branșă. Dintre unitățile industriale înființate în Bacău de membri ai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
extractivă românească, acordând mai puține avantaje întreprinderilor ce apelau, cu precădere, la materiile prime din import. Deloc întâmplător, în această perioadă s-au construit, printre altele, trei fabrici de pielărie (dou) în anul 1906 și una în 1912), fabrica de postav deținută de Manase Gross (1912), fabrica de casânci „Gloria” (1913) și fabrica de mașini, turnătorie fontă și metale (1916). În încercarea noastră de a recompune harta etnică a industriei locale, așa cum aceasta era profilată în primele dou) decenii ale secolului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
internaționale sunt relevante pentru aprecierea produselor realizate de industria băcăuană. Astfel, fabrica de pielărie S. Filderman a fost distinsă cu medalii de aur la Expoziția Universală de la Paris (1900) și la Expoziția Generală a României (1906), iar produsele fabricii de postav S. Max Singher au primit aceeași distincție la Expoziția Internațională de la Paris (1911). Urmărind istoricul dezvoltării economice a orașului Bacău în intervalul 1918-1938, se pot distinge trei perioade: cea dintâi, până la manifestarea primelor semne ale regresului (1927/1928) - când au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
activitatea industrială a orașului Bacău avea să cunoască o evoluție ascendentă, ilustrată prin extinderea fabricii de pielărie S. Filderman (1922-1923)- faptul s-a datorat incendiului din noaptea de 29/30 august 1922 -, prin mărirea capacității de producție a fabricii de postav Singher, „prin reorganizarea întreprinderilor de cherestea - Bicazul, Kendler, Lemncom -, a celor de morărit (Filderman și Calmanovici), a celor textile (Isvoranu), precum și a noilor tăbăcării și a fabricii de încălțăminate”. În anumite cazuri, creșterile de capital social înregistrate de societățile băcăuane
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să-și sporească acest capital de la 4,8 milioane în anul 1918 la 12 milioane în anul 1920. În intervalul 1919-1930, creșterea producției industriale a orașului Bacău este ilustrată și prin înființarea de noi fabrici, dintre care amintim: fabrica de postav „A. Isvoranu” (1919), fabrica de încălțăminte „C. Iordănescu” (1919), turnătoria specială și atelierul mecanic „V. Andreescu” (1920), fabrica de mezeluri D. Pascal (1920), fabrica de casânci (broboade înflorate) și tricotaje „Camelia” (1923), fabrica de panglici și șireturi „Sield” (1924), fabricile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Isvoranu” (1919), fabrica de încălțăminte „C. Iordănescu” (1919), turnătoria specială și atelierul mecanic „V. Andreescu” (1920), fabrica de mezeluri D. Pascal (1920), fabrica de casânci (broboade înflorate) și tricotaje „Camelia” (1923), fabrica de panglici și șireturi „Sield” (1924), fabricile de postav (1928) și încălțăminte (1930) din cadrul Întreprinderilor „Filderman” ș.a. Marea majoritate a acestor întreprinderi au fost utilate, modernizate și extinse în intervalul 1918-1923. A fost și cazul întreprinderii metalurgice „A. Davidovici”, care a jucat până în deceniul al patrulea al secolului XX
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Gheorghițanu (1911) și Pascal Dumitru (1920); fabrică de petrol/rafinării (2) - B. Blüm & Fiii (1891) și Mendel Brill (1914; ambele se aflau la ieșirea din Bacău spre Mărgineni); fabrici de plapume (2) - Solomon Marcusohn și I. Z. Aringer; fabrici de postav (3) - A. Isvoranu (1921), Gross Manase & Fii (1881) și S. Singher (1908); fabrici de produse chimice (4) - frații Brüll, Gheorghe Florescu, „Saturn”A. Adelstein (1922; Șerbănești) și „Unirea”Mendel Brüll, Leon Zeilicovici; fabrică de săpun - I. Horky; fabrici de perii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
48 de falimente și 18 cereri de concordate. Totuși, chiar și în aceste condiții, în orașul Bacău au continuat să funcționeze în această perioadă, cu numeroase întreruperi, „patru mari fabrici de pielărie, patru ateliere de tăbăcărie, trei mari fabrici de postav și filatură, dou) mori sistematice, dou) fabrici de cherestea, o fabrică de produse chimice, șase ateliere de lumânări, săpun, unsori, patru fabrici de cartoane, dou) fabrici de mezeluri, patru ateliere de turnătorie și reparații mecanice, șase fabrici de casânci, trei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
numai pe baza unor recomandări. În topul preferințelor erau femeile mai în vârstă, tinerele absolvente întâmpinând numeroase dificultăți și rețineri, legate, printre altele, și de așa-numitele „garanții morale”. Numeroasele unități industriale din localitate - în special fabricile de tricotaj, de postav, de basmale și casânci, precum și cea de panglici și șireturi - au constituit importante debușeuri pentru forța de muncă feminină. Acolo unde inițiativa privată a fost dublată de o solidă pregătire profesională - obținută fie în țară, fie în străinătate - băcăuancele au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
zi, de lucru, acceptate eventual la vizite, în vreme ce fracul, tăiat drept la talie, în față, și continuat în spate de cozi ce coborau până la genunchi, era rezervat ținutei de gală, de seară, pentru dineuri, spectacole și baluri”. Pantalonii erau din postav, de nuanțe, în general, mai deschise decât jacheta sau redingota. Dungile din față și spate de la pantaloni au devenit o obișnuință abia spre sfârșitul primului deceniu al secolului XX, majoritatea bărbaților preferând, în absența presei de călcat, să poarte în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
corset, mai lung și mai elastic. Tot acum se impune taiorul, compus dintr-o fustă lungă, o jachetă - de regulă, din aceeași stofă - și o bluză cu gulerul mulat pe gât. Garderoba băcăuancelor era completată cu rochii de cașmir, mătase, postav sau dog - cu sau fără broderii, fuste de stofă, manteluri de mătase - largi în partea posterioară, prinse la baza gâtului și lăsate liber în jos, cu unul sau mai multe pliuri -, jachete de blană sau de vară, gulere și manșoane
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au spus că recruții sosiți în grabă la începutul anului 1917 pe meleagurile noastre cu trenul sau pe jos, aveau „echipamentul” cu care plecaseră în grabă de acasă adică: sumane, căciuli de miel (mai noi sau mai ponosite), nădragi din postav sau ițari, precum și nelipsitele opinci din piele de porc. Cei culeși de prin orașe, aveau bocanci, ghete sau pantofi. Năprasnica iarnă a anului 1917, cu geruri de până la -250 și viscole interminabile și tăioase, a completat în mod nefericit un
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
export cu suma de 21 de dolari adică, la cursul anului 1989, cu 386 de lei. Confecțiile nu-și realizaseră planul tot datorită restanțelor înregistrate de alte întreprinderi precum: „Țesătura” Iași, „Textila” Pitești, „Aurora” București, „Carpatex” Brașov și Întreprinderea de postav Azuga. Explicația acestei lipse de ritmicitate în livrare poate fi explicată prin faptul că toate aceste „unități socialiste” erau și ele, la rândul lor, angrenate în stufoase planuri la export or, pe atunci, prioritatea priorităților era exportul fără de care Ceaușescu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
țară, de vreo 15 ani, și mai înalt decît oricare dintre noi. Avea părul tăiat drept pe frunte, ca un țîrcovnic de sat, un aer de băiat cuminte și foarte fîstîcit. Cu toate că nu era prea lat în spete, surtucul de postav verde, cu nasturi negri, îl strîngea pesemne pe la subsuori și lăsa să se vadă prin deschizătura răsfrîntă a mînecii niște încheieturi roșii, deprinse să fie goale. Pulpele, în ciorapi albaștri, îi ieșeau din niște pantaloni gălbui, întinși prea tare de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fusese realizată la nunta părinților mei. Am recunoscut în rândul din față pe bunicul fanaragiu, căci prea semăna tata cu el. Avea părul înspicat cu alb, dat peste cap. Purta musteață tunsă scurt și era îmbrăcat într-un surtuc de postav gros, cu mâini mari, butucănoase și cu degete scurte și groase, așezate pe genunchi; pantaloni tot din stofă groasă, cel puțin așa mi se părea, și în picioare bocanci mari, butucănoși. Lângă el, țiganca, iar la picioarele ei, un băiețel
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
vărul măriei sale, Toma, fiul răposatului Matei Cantacuzino. Marele stolnic Constantin Cantacuzino și marele spătar Mihai rămăseseră în București ca să pregătească primirea la Curte a trimisului împărătesc. Rumen la față, cu barba îngrijit tunsă, domnul era elegant îmbrăcat cu mantie din postav albastru având cusută la margini blană de hermină alb strălucitoare. Mantia se revărsa bogată peste crupa calului, prinsă fiind la gât de o agrafă de argint cu rubine șlefuite rotund. De o parte și de alta pe piept erau prinse
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu l-a putut primi. Ținuta beizadelei era impecabilă. Avea un caftan din stofă subțire de cașmir, de culoarea aurului vechi, brodat cu mătase neagră cafenie, puțin mai scurt decât impunea moda orientală, lăsând să se vadă șalvarii strâmți din postav negru și condurii de mătase albă țesută cu fir de aur și cusuți cu mărgele de chihlimbar de diferite nuanțe. Își aduce aminte Selin cum l-a luat pe Ștefan de o parte și i a spus că el trebuia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i bage fără discernământ în mlaștina de la Țânțăroasa, ca să moară înnămoliți? Toată noaptea i a văzut în vis, eleganți, cu pălăriile lor albe cu pene de struț și de păun agitate de vântul dimineții, cu tunicile din cel mai fin postav de Damasc, încălțați cu cizme de piele galbene sau roșii, dând asalt la iatagan prin înșelătoarele smârcuri în care s-au scufundat până la gât, fără să moară și nici să iasă, cu ochii dilatați de groază privind cum trag în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o aprinse. Odăița văruită se lumină, umbra lui apărea, imensă și cenușie, pe zidul opus mesei pe care era așezat sfeșnicul. Ștefan o privi, zâmbi și căută grăbit în bocceaua care sta pe jos. Scoase un pachet învelit într-un postav lung pe care îl desfășură ca să scoată la iveală trei cărți. Doamne, ce viață mai ducem și noi, gândi el, uite trebuie să țin socoteala la trei călindare, cel turcesc, cel ortodox și cel al lumii din Apus. Deschise cărțile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
medicului grec era uitat de aproape toți boierii. Pe sală cei trei prinți discutau despre arăturile de primăvară și despre semănatul orzului pe moșiile moștenite în indiviziune, când pe nesimțite se apropie de ei un cafegiu încălțat cu târlici din postav galben tălpăluiți cu blană neagră de miel, se înclină abia, abia și șopti răsărind în convorbirea celor trei fără să-și ceară permisiune în vreun fel. — Poruncă de la doamna să veniți în iatacul măriei sale. A spus că pe nesimțite, unul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
șoptit un tânăr unui boier bătrân. — Ei, da, de-ar fi doar asta. Ce ați zice de cafele și narghilele? întrebă prințul Constantin. — Să vie, se bucurară mai multe voci. Peste puțin timp își făcură apariția cafegii în târlici de postav galben, cu pași de pisică, ducând pe tăvițe cu jeratic ibricele de aramă din care se înălța aburul aromat. Măsuțe joase rotunde și ovale se iviră ca din pământ și iute se umplură cu felegene din porțelan aurit și chesele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că între cele două fenomene, electric și chimic, trebuie să existe o legatură. La începutul anului 1800, Volta a inventat pila în coloană. Primele pile erau alcătuite din câteva discuri de cupru și zinc despărțite între ele prin discuri de postav îmbibate cu apă sărată. Intensitatea fenomenelor observate devenea spectaculoasă, surprinzându-l chiar și pe Volta și urma să atragă atenția lumii întregi. Prima comunicare a descoperirii sale a fost facută într-o scrisoare adresată în martie 1800 lui Sir Joseph
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
țară, a fost lăsat pe mâna unor misiți intriganți, a câtorva negustori puțin scrupuloși care, după ce au supt frumoase câștiguri, au falsificat sămânța. Acest comerț se află în pragul ruinei astăzi. Să mai amintim o manufactură de lumânări stearice, de postavuri grosolane, tăbăcării și nu mai rămâne nimic de adăugat. Țăranii își fac ei înșiși încălțămintea, hamurile, vestele îmblănite, căciulile din piei neprelucrate; soțiile lor fac câteva pânze pentru gospodărie și pâslă pentru hainele masculine: oricât de imperfecte le sunt războaiele
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]