2,303 matches
-
Mizeria istoricismului. București: Editura All. Portes, Alejandro. 1973. The factorial Structure of Modernity: Empirical Replications and a Critique, în American Journal of Sociology, vol 79, 1, pp. 13-44. Poznanski, Kazimierz. 1999. Teoria comparativă a tranziției: recesiune și redresare în economiile postcomuniste, în Polis, 4. Predescu, Sorin, Vlad. 2002. Reprezentarea socială a democrației la tinerii din România și Iugoslavia, în Neculau, Adrian (coord.). Noi și Europa. Iași: Editura Polirom. Putnam, Robert D. 1993. Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy. Princeton
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Ziólkowski, Marek. 1998. Despre pluralitatea prezentului (între tradiție, moștenire a socialismului, modernitate, postmodernitate), în Neculau, Adrian și Ferréol, Gilles. Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Zulean, Marian. 1996. Emergența elitei antreprenoriale în societatea românească postcomunistă. O explorare. în Revista de Cercetări Sociale, 2, pp. 3-16. Zweynert, Joachim și Goldschmidt, Nils. 2005. The Two Transitions in Central and Eastern Europe and the Relation Between Path Dependent and Politically Implemented Institutional Change, HWWA Discussion Paper 314, Hamburg
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
păcate, nu există estimări ale profiturilor individuale ale educației pentru România. Le putem presupune doar pe baza calculelor referitoare la țări cu o situație economică și socială similară țării noastre. Toate cifrele indică rate de revenire mai mici în țările postcomuniste din Europa Centrală și de Est în comparație cu mediile internaționale. Estimări pentru Ungaria corespunzătoare anului 1993 indică rate private de revenire pentru învățământul secundar de doar 8,2% și de 13,4% pentru ciclul superior. Sunt poate mai clare comparațiile realizate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ales pe filiera influenței americane și preponderent cu finanțarea Fundației Rockefeller, fără de care, de exemplu, Institutul de Igienă din București poate nu exista, fiindcă pe studii asupra igienei populației din România americanii au plătit mai mult decât noi. În tranziția postcomunistă, Soros a jucat un rol asemănător În privința științelor sociale, grav avariate de comunism. Au introdus instituția agenților sanitari, care veghea la păstrarea igienei localităților și a alimentației, au insistat asupra unei politici profilactice În domeniul medicinei. Subsecția Femenină Biopolitică a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unei elite a puterii, ale unei elite de poziție și ale uneia de funcție. Și, după cum această distincție este luată în considerare sau nu, putem fi înclinați să diagnosticăm destul de diferit capacitatea de adaptare a elitelor comuniste în cursul deceniului postcomunist. Dacă ne centrăm atenția asupra partizanilor necondiționați ai regimurilor de tip sovietic instalați la putere în Europa Centrală și Orientală după cel de-al doilea război mondial, putem fi tentați să aderăm la teza circulației elitelor. Dacă, în schimb, examinăm
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de i.i. din literatura de specialitate. Următoarea secțiune conține un studiu de caz menit să ilustreze îmbinarea tipurilor de i.i. în efectuarea unei analize instituționale. Acesta este o sumă a factorilor concurenți în cazul dezvoltării partidelor în România postcomunistă. Subiectul a fost ales datorită funcțiilor partidelor de a agrega și reprezenta interese și de a transpune în politici publice preferințele alegătorilor. Astfel, cazul este relevant prin prisma conexiunilor ce pot fi realizate între cadrul analitic propus și dezvoltarea socială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a se asigura însă, neapărat, eficiență. Extinderea ideii de mimetism de la organizații la spectrul instituțional a fost realizată de Claus Offe (1992) într-un articol despre design instituțional și tranziții democratice. Astfel, el a observat că aranjamentele instituționale din statele postcomuniste reprezintă copii ale sistemelor vestice care au avut succes. Offe menționează că există avantaje în a menționa copierea în locul creării propriu-zise: responsabilitate redusă, absența percepției că designerul își impune propriul punct de vedere, legitimitate sporită a instituției (Offe, 1992, p.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
activistului occidental, așa cum reiese și din paragrafele de mai sus. La rândul său, Howard (2003) arată că persoanele care s-au abținut să participe la uniunile de comuniști sau de tineri comuniști au rate de participare scăzute și în perioada postcomunistă. Participare cetățenească și dezvoltare în România Literatura internațională dedicată participării în diversele ei fațete a stabilit handicapul fostelor țări comuniste în ceea ce priveste resursele de activism (Howard, 2003; Uslaner și Bădescu, 2004). Mai mult, participarea este considerată în primul rând
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de a lua în considerare toți factorii care pot influența negativ activitatea umană. Din acest punct de vedere, societățile contemporane se confruntă cu numeroase categorii de r., unele dintre ele de factură recentă: r. ecologice, tehnologice, militare sau politice. Societățile postcomuniste în special au fost și încă mai sunt sunt supuse r. asociate cu tranziția. Situația este accentuată de contextul actual al globalizării, care face ca un eveniment să poată afecta cu repeziciune țări sau organizații aflate la antipozi. Pe de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Pop Sfârșitul regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est și transformările către democrație și economia de piață sunt larg percepute ca o provocare pentru dezbaterile teoretice actuale din științele sociale. În linii mari, aceste teorii admit faptul că transformările postcomuniste au însemnat o reorganizare și realiniere instituțională care a dus la o separare mai clară între economie și sfera politică. Diverse categorii de teorii, liberale, neoinstuționalist-liberale și reflexive, elaborate în științele economice și politice, au conceptualizat însă diferit natura acestei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
defineau și criteriile după care regimurile democratice puteau fi considerate drept consolidate, în funcție de nivelul de dezvoltare a societății civile, a statului de drept și a eficienței administrației publice (Linz și Stepan, 1996, pp. 6-15). Această conceptualizare a schimbării în societățile postcomuniste, ca simplă și neproblematică tranziție către democrație și economia de piață, ca o resetare voluntară și spontană a principiilor de coordonare din economie și politică, deși foarte influentă la începutul anilor ’90, când a inspirat diverse programe de „terapie de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
societăților dezvoltate contemporane și deși există o anumită afinitate între capitalism și democrație (Friedman, 1962; Hayek, 1944), teoriile liberale presupun, mai degrabă decât demonstrează sau explică, aceste legături sau afinități și, ca atare, rămân un ghid inadecvat pentru înțelegerea transformărilor postcomuniste, a căror caracteristică centrală este tocmai această reașezare a raporturilor dintre economie și politică. Teorii neoinstituționaliste Științele economice evoluționiste și studiul neoinstituționalist al politicii modifică presupozițiile despre comportamentul agenților sociali, individuali sau colectivi făcute de neoliberali. Pentru neoinstituționaliști, actorii sociali
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de implementarea și respectarea regulilor, conduc la o anumită stabilite a ordinii sociale, facilitează schimburile și managementul conflictelor (Coase, 1993; Murrell, 1991; North, 1990; Olson, 1992). Construind pe aceste presupoziții generale, științele economice evoluționiste au conceptualizat schimbare economică din țările postcomuniste ca un proces gradual în care, deși rezultatul final desirabil era același cu cel prescris de neoliberali, crearea condițiilor instituționale pentru apariția și funcționarea piețelor este considerată mai importantă și precede simpla schimbare a caracteristicilor mediului economic. Schimbarea instituțională cere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instituțiilor și o anumită distribuție a puterii între actori, ca și condițiile pentru succesul sau reușita democratizării și a reformei economie (Elster, 1996; Hellman, 1996). Ca și în concepția studiilor despre democrație, și pentru neoinstituționaliști, noile regimuri politice din statele postcomuniste sunt considerate drept democrații consolidate atunci când regulile jocului încetează să mai fie subiect de negociere fiind considerate ca de la sine înțelese, normale, naturale chiar. În termeni de proces, consolidarea a devenit un fapt când actorii politici respectă regulile create la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pentru delegarea puterii și autonomiei către instituțiile economie în sfera lor specifică, în vreme ce statul își păstrează autoritatea de garant de ultimă instanță al acestor instituții. În vreme ce aceste teorii neoinstituționaliste oferă o înțelegere mai nuanțată a schimbării de sistem în țările postcomuniste, conceptualizarea oferită de ele asupra punctului de pornire și al obiectivului transformărilor rămâne totuși insuficientă. La fel ca în teoriile neoliberale, și neoinstituționaliștii preiau fără să examineze și naturalizează instituțiile majore ale capitalismului și, prin urmare, marginalizează alte întrebări cruciale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
socialismului și capitalismului: formele mărfii ca atare, extinderea comodificării asupra puterii de muncă și modalitatea prin care acest proces este justificat deopotrivă în economie și în sfera politică, drept manifestare a libertății. Teorii reflexive Teoriile reflexive accentuează faptul că transformările postcomuniste implică nu numai o reorganizare instituțională, o separare instituțională mai adâncă între economie și politică, prin dezvoltarea infrastructurilor pieței, a sistemului bancar, redistribuirea drepturilor proprietății și a responsabilităților manageriale asupra firmelor și, în ultimă instanță, reconfigurarea rolului statului în economie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în societățile socialiste, mecanismul de coordonare economică este planul, iar acesta corespunde unei structuri sociale în care statul deține monopolul asupra mijloacelor de producție, schimburile economice fiind administrate direct și birocratic. Din acest punct de vedere, schimbarea sistemică în societățile postcomuniste este o schimbare în mecanismul de coordonare economică, de la plan la piață. Mai concret, întrebarea cu privire la natura acestei schimbări este o întrebare cu privire la măsura și forma în care forța de muncă, banii și pământul funcționau ca mărfuri în condițiile planului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
economice, care pot fi folosite creativ în designul strategiilor de restructurare. Reconstruirea spațiului politic Teoriile reflexive propun, de asemenea, o serie de observații și contribuții care pot conduce la o mai bună înțelegere a rolului statului în procesele de transformare postcomunistă și a naturii procesului de schimbare ca redefinire, reconstruire a sferei politice. Evident, statul a avut un rol important în construirea noilor instituții, deopotrivă în economie și în politică, de la elaborarea cadrului pentru exercitarea dreptului de vot și organizare politică
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
caracterul „capitalismului politic”, în care deținători de capital politic, cu acces la centrele de putere în stat, ar fi avut posibilitatea de a transforma imediat acest capital într-unul economic, și invers, au fost larg dezbătute în literatura dedicată transformărilor postcomuniste. O asemenea evoluție ar duce la plasarea în periferie a țărilor din ECE și la subminarea oricăror șanse de construire a unor forme de capitalism bazate pe reguli transparente și (relativ) corect implementate (Baltasiu, 2003; Brucan, 1996; Hankiss, 1990; Lessenich
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
independenței sferei economice. În termenii acestei conceptualizări, economiile planificate, subordonate partidului-stat în socialism au reprezentat un caz istoric în care aspectul de interdependență a fost accentuat până la dispariția autonomiei dintre cele două sfere. Din acest motiv, unele analize ale transformărilor postcomuniste pleacă de la premisa că eșecul regimurilor comuniste și abandonarea sistemului ca atare s-au datorat unor cauze nonsistemice, întâmplătoare (Thom, 1996; Elster, Offe și Preuss, 1998). Schimbări în condițiile generale, precum răspândirea percepției că modelele economice și politice ale țărilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
concrete de caz, bazate pe sociologia economică și pe o înțelegere a politicului care include procese de reprezentare simbolică. Astfel, schimbările din țările foste comuniste din ECE au, deopotrivă, o dimensiune sistemică și una instituțională. Apariția piețelor și reinserarea statelor postcomuniste în economia mondială sunt însoțite de o schimbare în forma pe care o ia comodificarea forței de muncă, a pământului și a banilor. Înlocuirea rolului conducător al partidului comunist cu libertatea formală creează spații mai complexe de intermediere a raporturilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rol important a revenit Consiliului Europei, organizația interstatală de referință pe continentul european. Pentru a dobândi calitatea de stat membru al Consiliului Europei, fostele state socialiste au implementat o serie de reforme în administrație și justiție. Instalarea unor noi guverne postcomuniste în 1989 și 1990 în fostele state satelit ale Uniunii Sovietice, iar după 1991 și în noile state apărute ca urmare a destrămării URSS, în special în Rusia și în statele baltice, a oferit prilejul unei ferestre de oportunitate pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
oferit prilejul unei ferestre de oportunitate pentru lansarea unor vaste programe de reformă a sistemului economic. Formularea acestor prime programe, care conțin elementele centrale ale strategiei tranziției în plan economic, a început în Polonia, primul stat în care un guvern postcomunist a ajuns la putere prin alegeri libere. Noul guvern a format o comisie prezidată de Leszek Balcerowicz, ministru de Finanțe și vicepremier pe probleme economice, din care mai făceau parte renumitul economist occidental Jeffrey Sachs, recomandat de George Soros, precum și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Perreira, 2001). Sfârșitul tranziției și intrarea în posttranziție Tranziția, ca proces istoric de schimbare socială, se circumscrie unei perioade de timp. Începutul tranziției este ușor de plasat pentru statele din ECE în decursul anului 1989, începând cu instalarea primului guvern postcomunist în Polonia, în septembrie, și Revoluția română din decembrie. Sfârșitul tranziției este dificil de stabilit cu precizie. În lipsa unui indicator global al schimbărilor sociale, se poate vorbi de coexistența unor elemente ale posttranziției, în extindere și consolidare, și a unor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
and Religious Belief in Post-communist Societies”, în Journal for Scientific Study of Religion, vol. 36 (2), pp. 289-296. Gheorghe, Manuela, 2004, Religie și schimbare socială în România, Editura Fundației Axis, Iași. Gheorghiu, Elena Iulia, 2003, „Religiozitate și creștinism în România postcomunistă”, în Sociologie Românească, nr. 3, pp. 102-121. Gillet, Olivier, 2001, Religie si naționalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Române sub religmul comunist, Compania Altfel, București. Halman, Loek, Draulans, Veerle, 2004, „Religious beliefs and practices in contemporary Europe”, în Arts, Wil, Halman, Loek
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]