948 matches
-
țărani, fie mici meșteșugari din mahalalele orașelor și târgurilor: abagii, cojocari, curelari, tăbăcari, croitori, zăbunari, condoragii, băcani, zidari, ișlicari, bărbieri, dulgheri, lăcătu și etc. Aceștia sunt urmați de micii slujbași din administra ția statului, la fel de săraci: toată armata de polcovnici, postelnici, armași și armășei, logofeți, vistieri, căpitani, stegari, ceuși etc. Micii boiernași și negustorii sunt de asemenea bine re prezentați în conflictele păstrate în condicile de la Mitro polie. Mult mai puțin numeroși sunt marii boieri, dar nu pentru că ei nu divorțează
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tale“, „jăluiesc milei și bunătății Sfinției Tale“, „Prea Sfinte Părinte Mitropolit, Cu plecată jalbă jăluiesc Sfinției Tale“, „Prea Sfinte Părinte, Cu lacrimi fierbinți jă luiesc milostivirii Prea Sfinții Tale“. Ea se încheie în același stil: „robul măriei tale Răducan Titean postelnic de la Titu, județul Dâmbovița“, „roaba mării tale Ruxandra de aici, fiica răposatului Negoiță logofăt al treilea“. Întrecele două se află declarația orală transpusă în scris și stilizată ici și colo de către scrib. În ce măsură cuvintele jeluitorului trec în jalba scrisă? În ce măsură
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
două sate sunt chemate să depună mărturie. soțul aduce 14 martori, soția are numai zece. Cine sunt aceștia? Din Potlogi se prezintă următorii martori: cinci mici meșteșugari (Preda cojocar, Marin cizmar, Mincu cizmar, Necola boiangiu, Ioniță boiangiu), trei slujbași (Anghel postelnic, Anton postelnic, Ion Boteanu medelnicer), doi preoți (Cos tan din și Petre), patru a căror meserie nu este precizată, dar la trei dintre ei se precizează că sunt sârbi (Zane, Ștefan și Stanciu), probabil și ei mici meșteșugari. Ion, Preda
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sunt chemate să depună mărturie. soțul aduce 14 martori, soția are numai zece. Cine sunt aceștia? Din Potlogi se prezintă următorii martori: cinci mici meșteșugari (Preda cojocar, Marin cizmar, Mincu cizmar, Necola boiangiu, Ioniță boiangiu), trei slujbași (Anghel postelnic, Anton postelnic, Ion Boteanu medelnicer), doi preoți (Cos tan din și Petre), patru a căror meserie nu este precizată, dar la trei dintre ei se precizează că sunt sârbi (Zane, Ștefan și Stanciu), probabil și ei mici meșteșugari. Ion, Preda cojocar și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cele mai multe ori, singura persoană de încredere care să îndeplinească pas cu pas acest ritual lung și costisitor se dovedește a fi soțul sau soția. Bălașa, pe patul de moarte și în chinurile facerii, nu se gândește decât la soțul ei, postelnicul Sandu Vărzaru, plecat cu treburi prin țară. Aceasta i-a promis că-i va aduce „haine de la București și ișlic“, iar femeia așteaptă, dar treburi urgente și drumul greu se pare că l-au reținut pe Sandu. Cu limbă de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
1731, în mahalaua Brezoianu era zar vă mare. Marele boier Costandin Brezoianu, vel ar maș, dorea să divorțeze. Cei doi soți pro ve neau din marile familii boierești ale vremii. Costandin Brezoianu era fiul lui Pă traș co Brezoianu, mare postelnic, mare ban și mare vornic în vremea domnilor Constantin Brâncoveanu (1688-1714) și Ștefan Canta cu zino (1714-1716). As cen siu nea ful mi nan tă a acestui mic boier l-a îndreptățit să ducă o poli ti că matrimonială în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tor, ci și un bun păs tră tor al averii familiei, cum singură de clară: „că eu n-am vândut nici o moșie, nici nu sunt da toa re nimănui nici un ban“. Deși Pătrașco Brezoianu a ocupat dregătorii importante, de mare postelnic, mare vor nic, mare ban, timp de doi ani, între 1714 și 1716, vre mu ri le erau totuși destul de tul buri pentru acumularea de averi. Partizan al austriecilor, avea să sfârșească sub securea lui Nicolae Mavrocordat care i-a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dintre frații Brezoianu. Ma zi li rea domnului Ștefan Cantacuzino, hai ni rea Bă lă ce ni lor și politica dusă de tatăl său l-au ținut probabil ani buni în um umbră. La 1731 octom brie 11, Costandin era postelnic și va urca numai treptele micilor dregătorii, mare șe trar, mare pi tar și mare armaș. Dintre frați, doar Ștefan va ajunge la 1745 mare vornic de Târgoviște pentru o scurtă perioadă de timp. Fiera Brezoianu, ajuns mare vistier, nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
hra na copiilor pe 12 ani de zile. mitropolitul Neofit analizează cererea și gă sind-o dreaptă și cu cale, încearcă, în prima fază, să-i oblige pe cei doi soți să-și reia viața împreună, după care, nereușind, îi cere postelnicului Stroiescu să-i mai dea dum ne aei încă 410 taleri. soțul nu are banii și trebuie să-și ză lo geas că moșia Stro iești la că pi ta nul Alec sie și la egumenul Sofronie al mănăstirii Sărindar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
având posibilități largi de studii. Activitatea sa publicistică s-a lovit la început de opoziția tatălui său. Această opoziție reprezenta opoziția dintre vechea și noua generație, caracteristică mijlocului secolului al XIX lea. Între timp însă, opțiunea pentru istorie a fiului postelnicului Ilie Kogălniceanu fusese făcută și ea se datora în mare măsură tocmai studiilor pe care tatăl său avusese grijă să i le asigure. La zece ani Mihail Kogălniceanu a avut șansa de a-l avea ca îndrumător pe călugărul maramureșean
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
având posibilități largi de studii. Activitatea sa publicistică s-a lovit la început de opoziția tatălui său. Această opoziție reprezenta opoziția dintre vechea și noua generație, caracteristică mijlocului secolului al XIX lea. Între timp însă, opțiunea pentru istorie a fiului postelnicului Ilie Kogălniceanu fusese făcută și ea se datora în mare măsură tocmai studiilor pe care tatăl său avusese grijă să i le asigure. La zece ani Mihail Kogălniceanu a avut șansa de a-l avea ca îndrumător pe călugărul maramureșean
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Lăuntru recomanda Epitropiei Casei Apelor "să fie îngăduitoare pân la primăvara viitoare, când, fără sminteală, se va regularisi o asemenea lucrare"22. Sminteală a fost, totuși, de vreme ce după aproape un an, la 2 octombrie 1845 domnitorul Mihail Sturdza încuviința cererea postelnicului Mihăiță Mihalache, ispravnicul ținutului Iași, de a prelua în arendă plantarea unei suprafețe de 13 fălci la "obârșia apelor" (din care, șapte la Aron Vodă și șase la Șapte Oameni) cu pomi "cu frunza lată [...] precum nuci și tei, care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
înceapă, motiv pentru care un nou ofertant în persoana paharnicului Ioan Balomir își anunța public, la 13 martie 1846, disponibilitatea de a materializa proiectul de la "obârșia izvoarelor"24. Oferta a fost însă respinsă, sub cuvânt că exista deja un executant (postelnicul Mihalache) angajat cu efectuarea lucrărilor. Cum nici condițiile contractului încheiat de Epitropia ieșeană cu fabrica de la Iacobeni n-au fost respectate întru totul de executant, în pofida deselor și costisitoarelor călătorii efectuate într-acolo, care l-au sustras pe Mihalic de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lor transportează sarea, s-ar putea economisi cu folos însemnător pentru agricultura sau economia patriei"20. Raționamentele sale, chiar dacă n-au ispitit imediat pe vreun întreprinzător 21, vor fi fost avute în vedere de antreprenorul de atunci al salinelor moldave, postelnicul Constantin Ciocan, care, achiziționând din străinătate un remorcher și opt șlepuri, a deschis în primăvara anului 1858 seria curselor de transport al sării pe Siret, însă numai de la Călieni și Vadul Roșca până la Galați 22. Restul drumului, respectiv distanța între
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mic. În plus, transporturile pe apă erau parțial sustrase caracterului nesigur și periodic al cărăușiei dependente de proprietarul de moșie, de starea timpului, a drumurilor ș.a. În pofida unor asemenea avantaje, transportul organizat al sării pe apă inaugurat în Moldova de postelnicul Constantin Ciocan nu a luat amploarea așteptată, menținându-se și în cursul următorilor ani la limitele inițiale. Pentru ambarcațiunile utilizate în asemenea transporturi, Siretul era navigabil de la vărsare doar până la Călieni și Vadu Roșca, unde antreprenorul își avea magazii de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1876, p. 3. 14 Georg Ludwig Harting, Lehrbuch für Förster und die es werden wollen, Wien, s.a. 15 Rudolph Feistmantel, Forst-Wissenschaft, Wien, 1835. 16 Johann George Leiböck, Die Forst-Wirtschaft, Leipzig, 1836. 17 Sau Chirilu, moșie aflată pe atunci în proprietatea postelnicului Alecu Balș (Catagrafia fiscală a Moldovei din anul 1831, editată de Corneliu Istrati, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2009, p. 82). 18 Provincii ale fostului Imperiu Habsburgic, situate la granița dintre Austria și Slovenia. 19 Pentru informații suplimentare, vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din acest roman scris, potrivit aceluiași Manolescu, "sub semnul discreției aristocratice" (2000: 76), sunt încă șovăielnice, naratorul fiind, previzibil, omniscient, însă acesta face uz de prerogativele sale într-un mod ostentativ, aproape supărător atunci când ni-l introduce în scenă pe postelnicul George, bătrânul și nevrednicul soț al Elenei. Efectele ar fi fost augmentate dacă intruziunile auctoriale ar fi fost, proprțional, reduse: "Ca toți oamenii ignorinți și slabi de judecată, postelnicul era superstițios. El credea în stafie, în strigoi, în iele, în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mod ostentativ, aproape supărător atunci când ni-l introduce în scenă pe postelnicul George, bătrânul și nevrednicul soț al Elenei. Efectele ar fi fost augmentate dacă intruziunile auctoriale ar fi fost, proprțional, reduse: "Ca toți oamenii ignorinți și slabi de judecată, postelnicul era superstițios. El credea în stafie, în strigoi, în iele, în zburători, în fermece". Izolat, peste noapte, într-o cameră dintr-o casă pretins bântuită, postelnicul are halucinații generate de umbrele nocturne și crede că privirea îi deslușește contururile înspăimântătoare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
auctoriale ar fi fost, proprțional, reduse: "Ca toți oamenii ignorinți și slabi de judecată, postelnicul era superstițios. El credea în stafie, în strigoi, în iele, în zburători, în fermece". Izolat, peste noapte, într-o cameră dintr-o casă pretins bântuită, postelnicul are halucinații generate de umbrele nocturne și crede că privirea îi deslușește contururile înspăimântătoare ale unei fantome: Stafia se apropia de pat, întinse mâinile, postelnicul se credea perdut. El simte mișcările mînicii ei...". Din păcate, alternanța timpurilor verbale (imperfect vs.
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în zburători, în fermece". Izolat, peste noapte, într-o cameră dintr-o casă pretins bântuită, postelnicul are halucinații generate de umbrele nocturne și crede că privirea îi deslușește contururile înspăimântătoare ale unei fantome: Stafia se apropia de pat, întinse mâinile, postelnicul se credea perdut. El simte mișcările mînicii ei...". Din păcate, alternanța timpurilor verbale (imperfect vs. prezent) derutează, efect contracarat, întrucâtva, de organizarea paratactică a frazei: "Mâna stafiii rădică plapoma după capul postelnicului; atinge fața lui; o răsfață; postelnicul nu mai
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fantome: Stafia se apropia de pat, întinse mâinile, postelnicul se credea perdut. El simte mișcările mînicii ei...". Din păcate, alternanța timpurilor verbale (imperfect vs. prezent) derutează, efect contracarat, întrucâtva, de organizarea paratactică a frazei: "Mâna stafiii rădică plapoma după capul postelnicului; atinge fața lui; o răsfață; postelnicul nu mai sufla...". (Anti)climaxul nu întârzie: Stafia se așeză pe pat lângă dânsul, postelnicul scoase un gemet. Un fulger aruncă lumină... Acum stafia începu să tremure. Ea văzuse fața postelnicului". Descoperirea are efecte
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
întinse mâinile, postelnicul se credea perdut. El simte mișcările mînicii ei...". Din păcate, alternanța timpurilor verbale (imperfect vs. prezent) derutează, efect contracarat, întrucâtva, de organizarea paratactică a frazei: "Mâna stafiii rădică plapoma după capul postelnicului; atinge fața lui; o răsfață; postelnicul nu mai sufla...". (Anti)climaxul nu întârzie: Stafia se așeză pe pat lângă dânsul, postelnicul scoase un gemet. Un fulger aruncă lumină... Acum stafia începu să tremure. Ea văzuse fața postelnicului". Descoperirea are efecte salutare pentru cel terorizat: "Ce va
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
verbale (imperfect vs. prezent) derutează, efect contracarat, întrucâtva, de organizarea paratactică a frazei: "Mâna stafiii rădică plapoma după capul postelnicului; atinge fața lui; o răsfață; postelnicul nu mai sufla...". (Anti)climaxul nu întârzie: Stafia se așeză pe pat lângă dânsul, postelnicul scoase un gemet. Un fulger aruncă lumină... Acum stafia începu să tremure. Ea văzuse fața postelnicului". Descoperirea are efecte salutare pentru cel terorizat: "Ce va face? se înșelase: nu era postelnicul acela ce căuta. Ea retrase mâna repede, se scoală
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
plapoma după capul postelnicului; atinge fața lui; o răsfață; postelnicul nu mai sufla...". (Anti)climaxul nu întârzie: Stafia se așeză pe pat lângă dânsul, postelnicul scoase un gemet. Un fulger aruncă lumină... Acum stafia începu să tremure. Ea văzuse fața postelnicului". Descoperirea are efecte salutare pentru cel terorizat: "Ce va face? se înșelase: nu era postelnicul acela ce căuta. Ea retrase mâna repede, se scoală, se depărtează; crede că postelnicul o preurmă; iese din cameră și se face nevăzută". În urma apariției
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu întârzie: Stafia se așeză pe pat lângă dânsul, postelnicul scoase un gemet. Un fulger aruncă lumină... Acum stafia începu să tremure. Ea văzuse fața postelnicului". Descoperirea are efecte salutare pentru cel terorizat: "Ce va face? se înșelase: nu era postelnicul acela ce căuta. Ea retrase mâna repede, se scoală, se depărtează; crede că postelnicul o preurmă; iese din cameră și se face nevăzută". În urma apariției, rămâne un brâu alb: devine clar pentru cititor (dar nu și pentru nefericitul George) că
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]