1,576 matches
-
de leagăn pentru bunici, Tata, Pomul vieții, Abecedarul, Ion Vodă cel Cumplit). Cultul vieții autentice are ca pandant cultul valorilor clasice, al tradiției. Materializat în poetica baladescă a lui M., acest cult a determinat numeroase luări de atitudine polemice împotriva postmoderniștilor. Tradiția - Mihai Eminescu („zeul poeziei noastre, poate chiar Dumnezeul ei”), Ion Creangă („sublimul povestitor”), cărora le-a dedicat plachete aparte (Măria sa, Poetul, Năzdrăvanul Creangă, „Moșul...”, ambele din 1992), Alexie Mateevici („părintele limbii noastre”) - i-a impus o viziune asupra lumii
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
manifestat inițial cu poeme de fluență simbolistă, incluse într-o scriere de tip mozaic, Jurnal de vacanță (1983). O culegere mult mai consistentă este Homer avea dreptate (2002), în care priveliști, reverii, reflecții fugare sunt adnotate subtil antifrastic, în spirit postmodernist. Între preocupările scriitoarei se află și literatura pentru copii. SCRIERI: „Literatorul”, București, 1968; Trecuta vârstă a Julietei, București, 1969; Domnișoara cu miozotis, București, 1970; Insula, București, 1971; Reviste literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, București, 1972; Realismul în literatura
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
această lume fără Dumnezeu, În care nu mai putem fi decât ființe scindate, dar trebuie să ne gospodărim această scindare. Aș spune că e o schimbare de atitudine față de propria interioritate, fragmentaritate, sursă de suferință pentru modernist, administrată pragmatic de postmodernistul care caută soluții pentru propriile fracturi. Oricum, ideea era că, poate, ar trebui mai multă atenție la distincția aceasta, pentru a vedea momentul În care apare subiectul multiplu. Eu cred că apare mult mai devreme decât În postmodernism. Ștefan Borbély
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de ele, dar totuși Încep. Ei, În cartea asta probabil că sunt 80-90% lucruri care sunt luate de la alții și un pic de tot deja există niște mize care sunt numai ale lui, cu precizarea că mie, din perspectiva spectatorului postmodernist, textul mi se pare Îngrozitor de fragil și mă Întreb Încă o dată dacă publicul va avea capacitatea să suporte fragilitatea acestui text Încercând să vadă ce vrea el să spună sau dacă publicul va concedia, din start, acest text pentru că Horea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
eșecul filosofiei, mai ales În fenomenologia franceză din ultimele decenii, ca să nu mai vorbesc despre cel poststructuralist, de la Foucault și Derrida Încoace. Și În același timp, dintr-o observație la care n-am putut renunța În toată perioada mea de postmodernist (cum bine zicea Cornel Vâlcu) și care este plenaritatea sau forța experienței estetice. Pornind de aici, cartea mea Încearcă să construiască o teorie care, firește, nu mai poate fi una strict filosofică, deși ea, mimetic cel puțin, vrea să fie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
contemporane. Ov. S. Crohmălniceanu, Gheorghe Grigurcu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Cărtărescu răspund întrebărilor lansate de colocviul Fenomenul arghezian (2,4/1990) despre posteritatea critică a poetului, despre o eventuală criză de receptare sau evaluare, despre influența operei argheziene asupra poeticii postmoderniste. În decembrie 1991, la rubrica sa permanentă „Departe-Aproape”, Mircea Zaciu afirmă că opera lui Mircea Eliade se află la o răspântie a receptării. „Răspântia Eliade”, sintagma lansată de articol, circulă cu repeziciune și în numerele ulterioare revista deschide, într-un
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
semnele textualizării moderne. Participant activ la renașterea basarabeană, a îmbrățișat și formula mesianică, a scris și poezii sociologizante pe temele zilei, dar în Ambasadorul Atlantidei (1996), unde domină umoarea neagră, sarcastică, lirica sa adoptă o turnură existențialistă, valorificând strategiile mitopoetice postmoderniste. SCRIERI: Zilele, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1977; Baciul mieilor chirilici, Chișinău, 1981; Lut ars, Chișinău, 1984; Darul vorbirii, Chișinău, 1985; Noițele, Chișinău, 1985; Ambasadorul Atlantidei, Iași, 1996; Două imperii, Chișinău, 1998; Helenice, Chișinău, 1998; Cetățile Albe, București, 1998; A fi
HADARCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
la porțile Orientului - în mod neașteptat, un roman. O supratemă a memoriei epice adună și împletește abil firele - la alți autori disparate - ale fabulației, metaliteraturii, istoriografiei, actualității politice și livrescului în textura uneia dintre puținele cărți optzeciste care validează cotitura postmodernistă târzie și mai curând anemică a literaturii române. Două lucruri sunt cu adevărat notabile în acest roman, imposibil de povestit sau de rezumat. Mai întâi regia repertoriului cultural exploatat și tehnica impecabilă a punerii sale în scenă. (O artă similară
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
scară largă a intertextualității: trimiterile la poezia lui Paul Valéry sau Ezra Pound, Ion Barbu sau Gellu Naum sunt ușor de recunoscut. Emul al lui Stéphane Mallarmé în realizarea unei poetici cristalografice, L. poate fi citit și ca un autor postmodernist, dispus să experimenteze toate tehnicile spre a le nega în final, pentru care poezia se reduce la actul textualizării, cum remarcă Marin Mincu, în timp ce Gheorghe Grigurcu consideră poezia lui o abordare validă a lirismului în miezul său programatic, iar Eugen
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
descriere etică, cel puțin ca posibilitate. Intervenția etnografului sau a sociologului se datorează faptului că, în mod obișnuit, clasificările, tipizările, „teoriile” emice nu sunt explicite. Ele trebuie deduse, construite din fragmente de cunoaștere emică de către analistul cultural și social. (Mișcarea postmodernistă în antropologie mizează aproape în exclusivitate pe faptul că raportul de cercetare al unui etnolog este în fapt un text scris pe baza realității lui personale, este retorica lui, lumea lui, și nu a oamenilor la care se referă.) În
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
încorporeze într-o manieră cât mai articulată dimensiuni, factori și variabile ce țin de individ, mediu familial, comunitate și macrosocial (Nicholas, 2005). Se regăsesc aici, desigur, dezideratele expuse anterior, ale contextualismului și ale „familiei-sistem social mai larg”. • Terapii etichetate ca postmoderniste (vezi, pe larg, Goldenberg și Goldenberg, 1996), care pun în centru construirea împreună, pacient-terapeut, a unor soluții imediate, lăsând loc, pentru viitor, unei diversități decizionale, accentuându-se faptul că nu există ab initio o rezolvare infailibilă. În cadrul acestei orientări s-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aparține. Debutând la nici douăzeci de ani, afirmat la începutul anilor ’80, R. întruchipează - se poate spune - opusul spiritului optzecist. Nicidecum ludic, cultivând, cu intermitențe, (auto)ironia, dar într-o cheie cu totul diferită de cea canonic optzecistă, de loc postmodernist, poet reflexiv, învederând o miză filosofică, preocupat de transcendență și de problemele etice, el pare să fi fost - în generația sa - ultimul modernist, dar un modernist profund, autentic, neafectat de mode. Investigarea rosturilor ultime, aproximate și captate în textura cotidianului
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
a modernității un timp pentru a medita la multiplele probleme ale erei moderne. Gândirea postmodernă este fundamentul intelectual al protestelor și experimentelor anilor ’60, care au Încercat să dărâme vechi limite care constrângeau spiritul uman și să probeze noi realități. Postmoderniștii s-au Întrebat cum a ajuns lumea să fie prinsă Într-o incantație funebră. Care au fost motivele care au dus la lansarea bombelor atomice asupra orașelor japoneze Nagasaki și Hiroshima, la lagărele morții naziste În Europa, la cele de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-și piarda spiritul ludic Înnăscut și să devină robotizată, făcând din munca necontenită Însuși sensul existenței sale? Când și de ce a devenit materialismul un substitut pentru idealism, iar consumul excesiv s-a metamorfozat dintr-un termen negativ Într-unul pozitiv? Postmoderniștii au privit modernitatea Însăși drept vinovat. Au dat vina În cazul multor probleme ale lumii pe ceea ce ei considerau a fi supozițiile prea rigide care stau la baza gândirii moderne. Iluminismul European, cu a sa viziune a progresului material nelimitat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rigide care stau la baza gândirii moderne. Iluminismul European, cu a sa viziune a progresului material nelimitat, a fost foarte criticat; de același tratament au avut parte și capitalismul de piață, socialismul de stat și ideologia statului-națiune. Modernitatea, argumentau gânditorii postmoderniști, este profund eronată În Însăși esența sa. În special noțiunile de realitate obiectivă care poate fi cunoscută, progres liniar ireversibil și perfecționare umană erau concepute prea rigid, sufereau de prejudecăți istorice și nu luau În considerare alte perspective și puncte
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
condiției umane și sfârșitului istoriei. Noua generație de studioși se temea de metanarațiunile atotcuprinzătoare și viziunile utopice care Încercau să creeze o imagine unificată a comportamentului uman. Fixând omenirea Într-o „singură manieră corectă” de a gândi despre lume, argumentează postmoderniștii, gândirea modernă a neglijat alte puncte de vedere și a devenit intolerantă față de orice fel de idei contrare. Cei aflați la putere - capitaliști sau socialiști, conservatori sau liberali - continuă să folosească aceste metanarațiuni pentru a ține populațiile sub control, argumentează
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
gândirea modernă a neglijat alte puncte de vedere și a devenit intolerantă față de orice fel de idei contrare. Cei aflați la putere - capitaliști sau socialiști, conservatori sau liberali - continuă să folosească aceste metanarațiuni pentru a ține populațiile sub control, argumentează postmoderniștii. Gândirea modernă, spun criticii ei, a fost folosită atât pentru a justifica aventurile coloniale din toată lumea, cât și pentru a ține popoarele divizate și În condiție de servitudine față de cei puternici. Generația anilor ’60 s-a revoltat Împotriva naturii sufocante
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și În condiție de servitudine față de cei puternici. Generația anilor ’60 s-a revoltat Împotriva naturii sufocante a acestor viziuni grandioase și a ideilor utopice despre maniera În care oamenii ar trebui să se comporte și să acționeze În lume. Postmoderniștii au asigurat raționalizarea În vederea acestei revolte, argumentând că nu există o perspectivă unică, ci tot atâtea perspective asupra lumii câte experiențe umane individuale. Sociologia postmodernă pune accent pe pluralism și tolerarea diferitelor puncte de vedere care alcătuiesc totalitatea experienței umane
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
asigurat raționalizarea În vederea acestei revolte, argumentând că nu există o perspectivă unică, ci tot atâtea perspective asupra lumii câte experiențe umane individuale. Sociologia postmodernă pune accent pe pluralism și tolerarea diferitelor puncte de vedere care alcătuiesc totalitatea experienței umane. Pentru postmoderniști, nu există un regim ideal către care să aspirăm, ci un potpuriu de experimente culturale, fiecare cu propria sa valoare. Postmoderniștii s-au angajat Într-un asalt frontal al fundamentelor ideologice ale modernității, chiar negând ideea că istoria este o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
individuale. Sociologia postmodernă pune accent pe pluralism și tolerarea diferitelor puncte de vedere care alcătuiesc totalitatea experienței umane. Pentru postmoderniști, nu există un regim ideal către care să aspirăm, ci un potpuriu de experimente culturale, fiecare cu propria sa valoare. Postmoderniștii s-au angajat Într-un asalt frontal al fundamentelor ideologice ale modernității, chiar negând ideea că istoria este o saga eliberatoare. La sfârșitul procesului postmodern al deconstrucției, ne găsim În fața modernității reduse la un morman de moloz intelectual și o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că istoria este o saga eliberatoare. La sfârșitul procesului postmodern al deconstrucției, ne găsim În fața modernității reduse la un morman de moloz intelectual și o lume anarhică În care povestea fiecăruia este la fel de atractivă, valabilă și demnă de recunoaștere. Dacă postmoderniștii au dărâmat zidurile ideologice ale modernității și au eliberat „prizonieri“, În schimb, nu le-au lăsat acestora un loc către care să se Îndrepte. Am devenit nomazi existențiali, rătăcind printr-o lume fără frontiere, plini de dorințe incipiente, Într-o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vechile dogme nu Îi vor mai duce vreodată pe drumul spre distrugere. Atacul lor frontal asupra metanarațiunilor i-a făcut să devină adepții multiculturalismului și, mai apoi, ai drepturilor universale ale omului și ai drepturilor naturii. Multiculturalismul era privit de postmoderniști ca un fel de antidot Împotriva gândirii moderne, ca o modalitate de a Înlocui un singur sistem de referință doctrinar cu perspective multiple. Agenda drepturilor omului a lărgit și mai mult asaltul Împotriva unei perspective unice. Drepturile universale ale omului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Însă aici, logica postmodernismului a Început să se impiedice În propriile contradicții interne. Însăși recunoașterea drepturilor universale ale omului și a drepturilor naturii sugerează o metanarațiune. „Universal” este ceva recunoscut și acceptat de toată lumea ca fundamental și indivizibil. Oarecum neintenționat, postmoderniștii și-au săpat propria groapă, recunoscând că există cel puțin o idee universală asupra căreia toți pot fi de accord În principiu - că fiecare viață umană are aceeași valoare și că natura e demnă de respect și de considerație. Visul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
multiculturalitatea a suferit o schimbare la față. O nouă generație de cărturari postmoderni s-a alăturat cauzei, argumentând că proiectul iluminist, cu accentul sau pe mari metanarațiuni, pe hegemonia statului-națiune și pe ideologii monolitice, era adevăratul obstacol În calea schimbării. Postmoderniștii susțin că accentul asupra unei perspective unice și asupra unei viziuni unificate, suportă doar o agendă colonială care dă naștere la intoleranță față de alte puncte de vedere și amplifică represiunea și violența Împotriva minorităților pe plan intern și a popoarelor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dă naștere la intoleranță față de alte puncte de vedere și amplifică represiunea și violența Împotriva minorităților pe plan intern și a popoarelor subjugate În exterior. Într-o lume dominată din ce În ce mai mult de forțe comerciale globale și birocrații distante și impersonale, postmoderniștii propun un antidot sub forma perspectivelor multiculturale și a Împuternicirii culturilor locale. Dacă, În era statelor-națiune, domină lupta de clasă centrată pe chestiunea posesiei și distribuției capitalului și pe protejarea dreptului de proprietate privată, În era globală lupta se dă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]